16,607 matches
-
lui Ioan. În secolul al treilea episcopul Dionisie din Alexandria respingea ideea că ea ar fi fost scrisă de un apostol, dar accepta cartea drept canonică. Dionisie credea că autorul era un al bărbat numit Ioan, și anume prezbiterul Ioan, învățătorul lui Papias, episcop de Hierapolis. Eusebiu din Cezareea a căzut mai târziu de acord cu Dionisie. Deoarece persoana autorului era una din considerentele necesare pentru canonizarea cărții, mai mulți Părinți ai Bisericii și Conciliul de la Laodicea au respins autoritatea Apocalipsei
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
de avertismente date omenirii cât și o descriere amănunțită a proceselor interne, spirituale, ale sufletului individual. Cabaliștii gnostici cred că Apocalipsa (la fel ca Geneza) este o carte foarte profundă de simbolism cabalistic. Acest punct de vedere este expus de învățători cum ar fi H.P. Blavatsky, Eliphas Levi și Rudolf Steiner. Gnosticii creștini este improbabil să fie atrași de Apocalipsa deoarece le repugnă doctrina mântuirii prin Mielul sacrificat, care este parte centrală a Apocalipsei. Gnosticii creștini „credeau în iertarea păcatelor, dar
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
lui Dumnezeu, opera de mijlocitor a „robului lui Dumnezeu” și universalitatea mântuirii. Isaia este în același timp profetul mesianic prin excelență caracterizându-se prin ideea universalității, genealogia lui Isus, fiul Fecioarei, din tulpina lui Iesei, tatăl lui David, funcția de învățător și mijlocitor al mântuirii și răscumpărarea în calitate de „rob a lui Yahwe”. Evreii, în mod firesc, nu creditează asemenea aserțiuni. Limba cărții lui Isaia este ebraica clasică și se distinge prin puritate, eleganță și vioiciune. Isaia 44:6 conține cea mai
Isaia (carte) () [Corola-website/Science/308658_a_309987]
-
de cai, care să poată fi parcurs de trupele care se mișcau între Valahia și Transilvania. Pentru stabilirea traseului drumului, primul-ministru Gheorghe Tătărăscu a plecat pe munte de la Novaci la Lotru, însotit de 20 de călăreți din Novaci, conduși de învățătorul Ion D. Giurgiulan. În urma acestei acțiuni, Gheorghe Tătărăscu a inaugurat lucrările de construcție a drumului pe platoul Novaciului. Lucrările de refacere decise de rege au avut loc în perioada 1934-1939. La inaugurarea drumului, în anul 1939, a participat și regele
Transalpina () [Corola-website/Science/308660_a_309989]
-
al românilor din SUA și Canada (1935-1939). Tuns în monahism în 1925, a fost ales episcop misionar pentru românii din America la 24 ianuarie 1935. Urmează cursurile Gimnaziului în Albă lulia și Blaj, apoi cursurile Institutului teologic din Sibiu (1902-1905) învățător la școlile primare confesionale din Sebeș-Alba, Ludușș-Sibiu și Pâclișa-Alba (1905- 1908), preot paroh în Seica Mare-Sibiu (1908-1919), confesor militar (1917-1918), consilier referent economic la noul Consistoriu eparhial din Cluj (1919-1920), secretar general al Asociației clerului `Andrei Șaguna" din Transilvania (1920
Policarp Morușca () [Corola-website/Science/308681_a_310010]
-
că a ajuns la deplina iertare. 31. Oamenii cu adevărat pocăiți sunt rari și la fel de rari sunt și aceia care cumpără cu sinceritate indulgențele, adică astfel de oameni sunt cei mai rari. 32. Ei vor fi condamnați pentru veșnicie, împreună cu învățătorii lor, care se cred ei înșiși siguri de propria mântuire, pentru că au scrisori de iertare. 33. Oamenii trebuie să se păzească de cei care spun că iertările papei sunt acel dar neprețuit al lui Dumnezeu, prin care omul este împăcat
Cele 95 de teze () [Corola-website/Science/308691_a_310020]
-
fost distrusă în timp, fiind înlocuită. De asemenea, în perioada 1887 - 1888 a executat pictura plafonului Casei Vernescu din București, dar și patru panouri alegorice. Și-a început cariera pedagogică mai întâi ca profesor de desen la Școala Normală de învățători de la Câmpulung, iar în anul 1891 a fost numit profesor la Școala de Belle-Arte din București, unde era deja suplinitor din 1889. Opt ani mai târziu, a fost numit director al aceleiași instituții, funcție pe care a deținut-o până în
George Demetrescu Mirea () [Corola-website/Science/308735_a_310064]
-
Tighina, Basarabia. Tatăl, Petre Coloșenco (29 iunie 1908 - 17 martie 1966), absolvent al Școlii Normale „Mihai Viteazul” din Chișinău (1927) și al cursurilor de scurtă durată ale Institutului Superior Pedagogic „Maxim Gorki” din București, specialitatea Limba rusă (1957), a fost învățător de limba română în localitățile Hârtop Hasan și Cârnățenii-Noi, din comuna Căinari (1927-1944], Bacani, județul Tutova (1945-1949), și profesor de limba rusă în diferite școli generale și licee din Bârlad (1949-1966). În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
Militar cl.III, pe Frontul de Vest. Părinții acestuia, Serghei Coloșenco și Lidia (născută Crisicova), de loc din regiunea Harcov - Ucraina, au fost cantonieri de cale ferată, stabiliți în Căinari (1907). În cele două sate basarabene în care a fost învățător, tatăl a ridicat cu concursul sătenilor clădirile de școală, înființând cămine culturale, dotate cu biblioteci și aparate de radio, la care era ascultată duminica slujba religioasă transmisă de la Patriarhia Română din București, iar, în restul săptămânii, programele postului național. Unicul
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
liceale în Bârlad (Școala nr. 4, 1949-1952); Școala Medie Tehnică de Mecanică, 1952-1954; Colegiul Național „Gh. Roșca Codreanu”, 1954-1956, iar cele superioare, la Iași (Universitatea „Al. I. Cuza”, Facultatea de filologie, Secția Limba și literatura română, 1960-1965). I-au fost învățători părinții, iar, dintre profesorii de liceu și universitate, i-a avut ca mentori pe Vasile Dumitrache și Gheorghe Gâlcă, la Bârlad, și Gh. Agavriloaie, Al. Andriescu, Constantin Ciopraga, Al. Husar și Gavril Istrati, la Iași. A trecut examenul de stat
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
fusese numai altarul și naosul, după care s-a mai adăugat și pronaosul. În cele din urmă s-a adăugat pridvorul, folosindu-se ca necropolă pentru ctitori și s-a pictat, isprăvindu-se conform pisaniei, în anul 1817. Gheorghe Blideanu, învățător din Bumbești-Jiu, face o istorie a schitului Lainici prin 1873 transmisă oral de către starețul Irodion la începuturile activității sale. O afirmație foarte interesantă pe care o face este aceea că în Lainici exista o Biblie de-a lui Șerban Cantacuzino
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
credință în Budism nu implică "credință oarbă", Budismul cere totuși un grad de credință, în principal în ceea ce privește elevarea spirituală a lui Gautama Buddha. Credință în Budism se bazează pe înțelegerea că Buddah era o ființă Treaza, pe rolul lui de învățător, pe adevărul învățăturilor lui spirituale (Dharma) și pe comunitatea celor care îl urmează (Sangha). Credință în Budism poate fi rezumata la credință în Cele Trei Pietre Prețioase: Buddha, Dharma și Sangha. Scopul acesteia este iluminarea spirituală și intrarea în Nirvana
Credință religioasă () [Corola-website/Science/308199_a_309528]
-
l-a părăsit după ce a fost botezat. Între Banach și tatăl lui era o relație de cordialitate, în care Banach l-a iubit pe tatăl său, dar nu i-a arătat efectiv acest lucru. În copilărie l-a avut ca învățător pe Juliusz Mien. Acesta l-a învățat pe Banach să vorbească fluent franceza, cu care s-a mândrit în primii ani de școală printre colegi, și pe lângă acest lucru Mien, l-a introdus de timpuriu în domeniul matematicii. În 1902
Stefan Banach () [Corola-website/Science/308232_a_309561]
-
Scholastica, care înființase o mănăstire pentru maici, urmând aceleași reguli ale benedictinilor, a decedat la 10 februarie din același an. Benedict din Nursia este venerat ca sfânt de bisericile catolică, ortodoxe și anglicană, fiind considerat patronul protector al școlarilor, al învățătorilor, minerilor, fierarilor și al muribunzilor, fiind chemat ca ajutor în boli dureroase. Unul din papii care au urmat stilul său de viață modestă a fost papa Grigore I cel Mare. În "Biserica Romano-Catolică", Sfântul Benedict este sărbătorit la 11 iulie
Benedict de Nursia () [Corola-website/Science/308244_a_309573]
-
fost ministru de război în așa-zisul Guvernul Național Român de la Viena (10 decembrie 1944 - 8 mai 1945). Platon Chirnoagă s-a născut în data de 24 octombrie 1894, în Comuna Poduri, jud. Bacău, unul din cei opt copii ai învățătorului Gheorghe Chirnoagă și al soției acestuia, Olimpia. Unul din frații săi Eugen Chirnoagă, (1891 - 1965) va deveni un chimist cunoscut, profesor universitar și rector al Universității Politehnica din București. Fiul acestuia, Marcel Chirnoagă, (1930 - 2008) va fi unul din cei
Platon Chirnoagă () [Corola-website/Science/307502_a_308831]
-
a compus opt astfel de piese, toate constituind o piatră de încercare pentru orice pianist. Schubert s-a născut în Himmelpfortgrund, Viena, Arhiducatul Austriei pe 31 ianuarie 1797. Tatăl său, Franz Theodor Schubert, fiul unui țăran moravian, a fost un învățător la o parohie; mama sa, Elisabeth (Vietz), a fost fiica unui fierar silezian și a fost o servitoare pentru o familie vieneză înainte de căsătorie. Dintrei cei 14 copii ai lui Franz Theodor (unul dintre ei nelegitim, născut în 1783), 9
Franz Schubert () [Corola-website/Science/307549_a_308878]
-
fiica unui fierar silezian și a fost o servitoare pentru o familie vieneză înainte de căsătorie. Dintrei cei 14 copii ai lui Franz Theodor (unul dintre ei nelegitim, născut în 1783), 9 au murit în copilărie. Tatăl a fost un bine-cunoscut învățător, iar școala sa din Lichtental (în al nouălea district al Vienei) era frecventată de numeroși elevi. Deși nu a fost recunoscut (nici măcar instruit) ca muzician, a lăsat cunoștințele muzicale de bază fiului său talentat. La 6 ani, Franz a început
Franz Schubert () [Corola-website/Science/307549_a_308878]
-
(n. 28 martie 1915, loc. Chelința, jud. Maramureș — d. 25 iulie 1989, București) a fost un interpret român de muzică populară. Tatăl său, învățătorul Augustin Gavriș, l-a inițiat în tainele viorii. A continuat să studieze vioara în decursul studiilor la Liceul „Mihai Eminescu” din Satu Mare, cu profesorul Adrian Damian, directorul Conservatorului „Vasile Lucaciu” din localitate. Urmează apoi cursurile Facultății de Drept din Cluj
Emil Gavriș () [Corola-website/Science/307615_a_308944]
-
de 27.04 1960 în satul Lipovu de Sus, comuna Lipovu, județul Dolj fiica a lui Venus și Ana Ilinca. Școală primară a absolvit-o în satul natal în anul 1971 unde s-a remarcat anual că premianta a clasei învățătorului Paul Anuța.Școala gimnaziala și treaptă I de liceu le-a urmat în satul Lipovu, reședință de comună. Împlinirea vârstei de 14 ani, schimbarea locației școlii au fost urmate de schimbarea numelui. Mătușa să după tata, Gheorghiță, căsătorită cu Sofronie
Vasilica Dinu () [Corola-website/Science/307625_a_308954]
-
apreciat de Ion Mușlea drept „cel mai mare folclorist al Ardealului.” A urmat școala din Reteag, două clase de gimnaziu la Năsăud (1864-1867), cursurile Preparandiei (Școlii Normale) din Gherla și Deva (1870-1871). Timp de douăzeci de ani a activat ca învățător în localități din mai multe districte și comitate ale Transilvaniei (1873-1892), fiind preocupat în același timp și de culegerea folclorului din aceste zone. În 1878 publica în revista lui Iosif Vulcan „Șezătoarea. Foaia poporului român” (Siedietórea. Fóia poporului românu), povestea
Ion Pop-Reteganul () [Corola-website/Science/307655_a_308984]
-
un general-locotenent de poliție din Republica Moldova, care a deținut funcția de ministru al afacerilor interne în Guvernul Republicii Moldova (1992-1997). s-a născut la data de 28 februarie 1949 în satul Mihailovca (raionul Cimișlia). După absolvirea școlii secundare, a lucrat ca învățător la Școala medie nr. 1 din satul natal (1966-1968). A studiat la Școala medie de miliție de la Chișinău a Ministerului de Afaceri Interne al URSS (1970-1972) și apoi la Școala Superioară de Miliție de la Leningrad (1973-1977). A lucrat timp de peste
Constantin Antoci () [Corola-website/Science/307685_a_309014]
-
la 20 ianuarie 1930, în localitatea cărășeană Obreja. A găsit încă din copilărie un mediu favorabil dezvoltării talentului său. De mic a cântat alături de mama și bunica, iar încă de la vârsta de 10 ani vocea i-a fost remarcată de învățătorul său. Cu toate acestea, cariera și-a început-o abia de la 30 de ani. În perioada 1965 - 1975, Achim Nica a activat la Orchestra „Doina Banatului” din Caransebeș. Sub îndrumarea atentă a dirijorului Nicolae Perescu s-a afirmat repede în fața
Achim Nica () [Corola-website/Science/307693_a_309022]
-
organist danez-german din perioada barocului. Deși, probabil, născut în orașul Bad Oldesloe, apoi aparținând Danemarcei (acum Germania), Buxtehude a fost de origine germană și este considerat unul dintre cei mai importanți reprezentanți din perioada baroca germană. Tatăl, un organist și învățător în Bad Oldesloe, să mutat la Hälsingburg, Suedia, atunci când a fost și Buxtehude. Tatăl, de asemenea, profesorul sau de muzică doar pentru viața, chiar dacă modificările la Helsingor, Danemarca, unde a murit în 1674. Acest lucru a fost orașul în care
Dietrich Buxtehude () [Corola-website/Science/307708_a_309037]
-
a fost un clasicist român, specialist în lingvistică generală, indo-europenistică, indianistică și istoria religiilor, profesor universitar și membru marcant al exilului românesc. s-a născut la 20 martie 1928, în com. Măscurei (astăzi com. Pogana, Vaslui), într-o familie de învățători. Și-a făcut școala primară în comuna Iana (1935-1939). A intrat apoi la Liceul militar din Chișinău, ultima clasă liceală absolvind-o la Liceul 'Gh. Roșca Codreanu' din Bârlad. În 1951 își ia licența în filologie clasică la Universitatea din
Cicerone Poghirc () [Corola-website/Science/307767_a_309096]
-
Icoane din trecut, întâmplări vitejești, isprăvi din acelea care-ți înalță sufletul, scene din viața de la țară, pilde și învățături sănătoase date într-o formă atrăgătoare, puterea providențială a unui primar ideal, a unui proprietar, a unui preot, a unui învățător — așa cum îi visăm și cum ar trebui să fie oamenii aceștia — bunătatea, jertfele, munca și izbînzile lor, întrupate în povestiri calde, sugestive, așa ca cititorul să se simtă mișcat ca de lucruri văzute aievea și să capete îndemnul de a
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]