21,363 matches
-
grad ridicat de intensitate se datorează atât unei bune adaptări funcționale, cât și pauzelor dese ivite pe parcursul jocului care permit recuperarea parțială a datoriei de oxigen. In perioada de inițiere, fără să înlăturăm total orice factor legat de intensitatea efortului, accentul trebuie să cadă pe volumul de lucru, element care va conduce la învățarea corectă a tuturor procedeelor tehnice necesare. (Angelescu,- 1977) 5.5. Recuperarea și refacerea rapidă a capacității de efort Dacă numărul punctelor dintr-un set a scăzut a
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
fără paletă și minge. În această fază pot fi probate și alte sporturi: înot, ciclism atletism sporturi cu mingea. Primele săptămâni servesc în primul rând la uitarea încărcăturii fizice și psihice din ultimul sezon, iar spre sfârșitul fazei se pune accent pe pregătirea sezonului care urmează. O săptămână tip poate să arate așa: Luni: înot Marți: tenis de masă Miercuri: rezistență Joi: odihnă Vineri: jocuri cu mingea Sâmbătă: rezistență Duminică: odihnă 2) Perioada de bază 4 săpt. = 1 ciclu volum = 8
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
masă Joi: forță Vineri: tenis de masă Sâmbătă: înot Duminică: odihnă 6) Perioada de intrare în formă 4 săpt. = 1 ciclu volum = 10 % intensitate = mare ( crescută ) scop: pregătire pentru forma de vârf Volumul și intensitatea cresc din nou. Se pune accent pe antrenarea tenisului de masă cu o orientare tehnico-tactică. Exerciții de bază: 20 %, tehnica/tactica 40 %, joc liber 40 %. O săptămână tip: Luni: rezistență și tenis de masă Marți: tenis de masă Miercuri: forță și tenis de masă Joi: rezistență
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
personalitate. Chiar și un copil cu dizabilități multiple își poate găsi locul potrivit într-o astfel de organizare socială și poate afla modalități de a-și împlini măcar unele aspirații. Integrarea societală optimă face ca diversele deficiențe să devină irelevante, accentul căzând pe ceea ce poate fi o calitate a persoanei cu cerințe speciale, și nu pe ceea ce nu poate. Aceste niveluri ale integrării, aflate în relații de interdependență, se constituie ca un continuum ce presupune creșterea progresivă a sferelor de cuprindere
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
se poate efectua în forme variate, în funcție de circumstanțele particulare și preferințele individuale. Această modalitate de lucru se folosește atunci când se urmăresc obiective legate de integrarea în grupul școlar a copiilor cu cerințe speciale și de valorizarea lui în activități nonacademice (accentul fiind pus pe obținerea de succese/ încurajări la nivelul microgrupului, care să asigure creșterea încrederii în sine a copilului cu cerințe speciale). Se impun câteva condiții pentru ca această nouă modalitate de lucru în clasă să fie eficientă, și anume: planificarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
specificul școlilor incluzive. O analiză la scară națională a situației existente a relevat o serie de direcții de acțiune în domeniul ameliorării și dezvoltării serviciilor educaționale la nivelul sistemului de învățământ: schimbarea opticii de abordare a copilului cu cerințe speciale, accentul fiind pus pe individualizarea, flexibilizarea și diversificarea activităților desfășurate în clasă cu elevii; diversificarea serviciilor educaționale, astfel încât să fie permis accesul în școală al copiilor și adolescenților cu dizabilități, fără a-i separa de familiile lor; transformarea școlilor obișnuite în
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
cooptarea cadrelor didactice și a elevilor în adoptarea deciziilor la nivelul școlii; o bună cunoaștere a elevilor de către cadrele didactice; utilizarea eficientă a personalului și a resurselor școlii pentru a susține și a extinde șansele la educație ale copiilor, cu accent pe rezultatele elevilor și oferind modalități inovatoare și flexibile de obținere a acestora; o anumită preocupare pentru monitorizarea impactului acestor inovații asupra elevilor atât la nivel individual, cât și de grup; utilizarea datelor referitoare la frecvență, eliminare/exmatriculare, participare la
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
școală. Capitolul IV Particularități ale proceselor psihice și învățarea de tip școlar la elevii cu cerințe speciale 4.1. Procesele psihice și comportamentul inteligent Orice activitate de învățare, inclusiv cea școlară, se realizează prin interrelaționarea funcțiilor și proceselor psihice, cu accent predominant pe procesele psihice cognitive; astfel, în cunoașterea elementară se distinge îndeosebi rolul senzațiilor, percepției, atenției și memoriei, aprofundarea cunoașterii accentuează rolul reprezentărilor, imaginației și gândirii, iar motivația și comunicarea elev-profesor acționează în permanență ca un motor al activității psihice
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
pot fi constatate de timpuriu la copilul cu dizabilitate mentală și care va exercita o influență negativă asupra activității senzorial-perceptive și a formării în continuare a capacităților cognitive ale acestuia. în cazul copiilor cu dizabilități senzoriale parțiale (hipoacuzici și ambliopi), accentul se pune pe sensibilitatea reziduală a analizatorului lezat, în vederea antrenării și dezvoltării sistematice a respectivei sensibilități în activitatea de învățare. în acest demers, un rol important aparține mijloacelor tehnice de protezare, utilizării unor materiale auxiliare (inclusiv materiale didactice care să
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
materiale didactice care să faciliteze receptarea informației școlare), precum și a exercițiilor de stimulare a analizatorului lezat pentru o mai bună corelare funcțională cu restul analizatorilor valizi. în cazul copiilor cu dizabilități senzoriale profunde, la care protezarea nu mai este posibilă, accentul se pune pe stimularea susținută a funcționării celorlalți analizatori cu ajutorul cărora se realizează aportul informațional; de asemenea, sunt necesare stimularea limbajului (oral și scris), precum și prevenirea apariției și consolidării unor tulburări secundare în planul dezvoltării intelectuale și afective, dar și
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
evaluării: evaluarea procesului de învățare (atât a achizițiilor, cât și a procesului în sine); evaluarea performanțelor (realizată individual, în grup sau de către grup); evaluarea a ceea ce s-a învățat în școală sau a ceea ce s-a învățat în afara școlii; * după accentul pus pe proces sau pe sistem: evaluare de proces (se referă la performanțele elevilor); evaluarea de sistem (accentul se pune pe sistemul în care se desfășoară procesul participanții la proces, instituții, organizarea sistemului); * după cine efectuează evaluarea: autoevaluare (realizată de către
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
în grup sau de către grup); evaluarea a ceea ce s-a învățat în școală sau a ceea ce s-a învățat în afara școlii; * după accentul pus pe proces sau pe sistem: evaluare de proces (se referă la performanțele elevilor); evaluarea de sistem (accentul se pune pe sistemul în care se desfășoară procesul participanții la proces, instituții, organizarea sistemului); * după cine efectuează evaluarea: autoevaluare (realizată de către cel care învață); evaluare internă (realizată de aceeași persoană care realizează procesul de predare-învățare); evaluare externă (realizată de
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
evaluare simplă, ușor de aplicat și de înțeles, e compatibilă cu cerințele de planificare și diferențiere incluse în curriculum, ia în considerare atât nevoile elevilor cu potențial ridicat, cât și ale celor care necesită sprijin suplimentar (cerințe educative speciale), pune accentul pe îmbunătățirea performanțelor școlare și pe creșterea nivelului așteptărilor cadrelor didactice, cu focalizare pe solicitarea cognitivă. O formulă eficientă de evaluare în condițiile educației din școala incluzivă constă în evaluarea dialogată, participativă, consensuală, proces în care sunt negociate și aduse
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
directivistă în evaluare, se legitimau rolul și puterea educatorului asupra elevului, limitând relațiile interpersonale (elevul avea un rol pasiv, iar evaluarea era centrată pe rezultatele muncii sale). Evaluarea participativă, consensuală are la bază responsabilitatea împărtășită de elev și educator, iar accentul se pune pe cooperare, pe colaborare și pe procesul învățării. Astfel, noțiunea de evaluare își lărgește sfera de cuprindere și nu se oprește doar la conținuturile vehiculate în școală, la rezultatele obținute de elev (cunoștințe, informații, priceperi, deprinderi, capacități, modele
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
abordare a acestor probleme. Astfel, în funcție de valoarea individuală și socială a experiențelor de învățare, de importanța grupului școlar pentru integrare, de percepțiile și reprezentările sociale asupra rolului școlii într-o societate sau comunitate, putem identifica următoarele perspective: perspectiva individuală pune accentul pe identificarea și evidențierea problemelor specifice de învățare ale fiecărei categorii de copii cu cerințe educaționale speciale, pe efectele negative ale etichetelor nosologice aparținând diagnosticului medical și psihopedagogic care activează la cadrele didactice, colegii de clasă, părinți sau alte persoane
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
care a determinat apariția dificultăților de învățare (prezența unor deficiențe, mediul familial, probleme de adaptare, tulburări de comportament, eșec școlar repetat etc.); proiectarea unui curriculum diferențiat și personalizat, în funcție de situațiile și problemele identificate; desfășurarea unui proces didactic activ, formativ, cu accent pe situațiile motivaționale favorabile învățării și pe evaluarea formativă; colaborarea cu specialiștii din cadrul serviciilor de sprijin, consiliere școlară și antrenarea familiei. Organizarea activităților didactice, inclusiv cele din domeniul terapiei educaționale, se bazează pe un proces de proiectare didactică (acțiune de
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
evaluare se va ține cont de cele două dimensiuni ale sale, cea formală și cea informală). Este indicat, de asemenea, ca școlile să urmărească lărgirea diversității oportunităților de învățare pentru toți elevii, inclusiv prin introducerea tehnologiilor informaționale și comunicaționale (TIC) ; accentul pe calitatea serviciilor educaționale și facilitarea accesului pentru toți elevii școlile incluzive vor efectua periodic revizuiri ale ofertei educaționale (în special ale condițiilor și programelor prin care se asigură accesul la o învățare eficientă pentru toți). Elaborarea unui curriculum incluziv
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
curriculum incluziv pentru toți elevii poate determina modificarea/lărgirea definițiilor aplicate în prezent învățării. în elaborarea curriculumului incluziv, învățarea este văzută ca un proces la care elevii participă în mod activ și își asumă roluri și responsabilități clare. Se pune accent mai curând pe rolul de mediator al profesorului decât pe cel de formator. Curriculumul incluziv este elaborat într-o manieră flexibilă, pentru a permite atât adaptări la nivel de școală, cât și adaptări și modificări menite să vină în întâmpinarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
utilizarea mobilierului , spațiul clasei să fie suficient și igienizat corespunzător etc. Parteneriatul în predare este util mai ales atunci când se urmăresc obiective legate de integrarea socioșcolară a copilului cu cerințe speciale în grupul clasei, respectiv valorizarea lui în activități nonacademice (accentul fiind pus pe obținerea unor succese/încurajări la nivelul microgrupului, astfel crescând și încrederea în sine a copilului cu cerințe speciale). Modul în care cadrul didactic formulează întrebările, astfel încât răspunsurile să fie accesibile și copilului integrat, permite atragerea și participarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
condus la rezultate spectaculoase, ba chiar au afectat calitatea procesului didactic, din cauza creșterii decalajului dintre clasele de nivel superior și cele de nivel inferior. Iată de ce, atunci când se discută problema integrării în școlile de masă a copiilor cu deficiențe mentale, accentul nu trebuie pus pe formele de organizare a claselor, ci pe măsurile anticipative, centrate pe problemele specifice fiecărui copil, care pot sprijini integrarea organică a copiilor cu probleme de adaptare în fluxul normal din școala obișnuită, știut fiind faptul că
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
folosite în timpul demonstrației de către elevul cu vedere slabă și așezarea lui cât mai aproape de locul demonstrației; alocarea unui timp suficient pentru sarcinile de învățare și stimularea deprinderilor de autoservire și organizare personală; o abordare flexibilă a examinării și notării, iar accentul să se pună pe o evaluare globală, continuă, formativă, pe ceea ce elevii sunt capabili să demonstreze în termeni de produs al activității lor, și nu pe ceea ce ei nu pot face din cauza limitărilor impuse de pierderile de vedere. Pentru a
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
existent deja, supus unor adaptări succesive, cerute de evoluția educabilului beneficiar; principiul interacțiunii în predare presupune corelarea activității curente a doi agenți educativi, în clasă, la lecție, dincolo de interacțiunea substanțială a fiecăruia dintre ei cu educabilii; principiul învățării interactive deplasează accentul de pe învățarea academică pe învățarea în grup. B.4. Principii de întărire a influenței educative principiul dezvoltării rețelelor de sprijin se referă la multiplicarea locurilor în care se află potențialele resurse ale integrării educative; principiul economiei de sprijin în integrare
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
de John Rawls în Teoria dreptății (1971)42. Conexiunea evidentă dintre cele două expresii arată o dată în plus că reformularea rawlsiană a teoriei contractului social este o justificare a politicilor sociale de tip welfare, din "Marea Societate" a liberalilor americani. Accentul pus de Rawls pe libertate, înaintea eficienței, ar fi în același timp o modalitate de a feri liberalismul de derapajul corporatist sau colectivist pe care unii critici l-au reperat în cartea lui Galbraith, din 1967 (Noul stat industrial). Văzută
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
conștiința modernă a timpului, îndreptată doar spre viitor, proprie unui prezent devenit din ce în ce mai complex"5. Orientarea spre trecut ușurează ca atare modul de luare a deciziei, decizie ce are impact în viitor. La Jacques Derrida asistăm la o mutare a accentului spre viitor: "nici o etică, nici o politică, revoluționară sau nu, nu mai pare posibilă și de conceput și dreaptă dacă nu recunoaște la originea ei respectul pentru acești alții care nu mai sunt sau pentru acești alții care nu sunt încă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Nemaiputându-și îndeplini, din toate aceste cauze, funcțiile latente, religia și-a pierdut puterea asupra activităților umane. Funcțiile ei neîndeplinite au fost preluate ca funcții manifeste de diferite instituții și organisme sociale. Organizarea rațională (extremă) a vieții sociale a deplasat accentul dinspre susținerea religioasă spre găsirea de soluții tehnice la problemele personale de morală. Mijloacele mecanice de control social sunt considerate mai eficiente decât exercițiul virtuților individuale. Dezvoltarea tehnicilor noi, performante, e mai la îndemână decât revenirea la tipul tradițional de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]