16,124 matches
-
ceai dat de Carlyle. Un american discuta în contradictoriu cu Carlyle despre politică. Carlyle îi dădea niște replici din ce în ce mai vehemente și de aceea doamna Carlyle i-a făcut musafirului un semn ușor, cu piciorul, să înceteze cu această temă periculoasă. Americanul însă a strigat: "De ce nu-l călcați pe picior pe soțul Dv., doamnă Carlyle? Cu siguranță, el e mai rău ca mine!" Întreaga adunare a izbucnit într-un rîs din toată inima și Carlyle cel dintîi. (Henry James, Some personal
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
1999-2000, conform criteriilor O.M.S., s-au înregistrat 67% obezi și 27,5% supraponderali printre bărbați, în timp ce femeile au fost 62% obeze și 34% supraponderale (60). Prevalența obezității a crescut în unele minorități, cea mai ridicată rată fiind la nativii americani, hispanici și afro-americani. Indienii Pima, care în trecut aveau o constituție slabă (sub- sau normoponderali), sunt obezi în proporție de 80%, iar prevalența diabetului zaharat tip 2 (T2DM) este de 40%, cea mai mare din lume. 4. Tipurile de obezitate
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
culturii viței de vie. Această regiune a Asiei occidentale având forma unui arc de cerc, situată mai exact între Marea Caspică și Golful arabo-persan, a fost fără îndoială refugiul pentru vitis vinifera 8 (vița de vie europeană, așa cum o numesc americanii) pe parcursul perioadei glaciare. În cadrul vitis vinifera (sau vitis sativa), se disting trei mari grupe 9: • Vitis vinifera pontica, localizată aproape de izvoarele Tigrului și Eufratului în Mesopotamia, în Armenia, pe muntele Ararat, și în Anatolia. Această varietate cultivată și răspândită mai
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a descoperit viță de vie sălbatică 118 și s-a întors destul de beat. În primăvară, au încărcat nava cu lemn și cu struguri, echipajul s-a întors în Groenlanda, iar Leif a numit noul teritoriu Vinlanda sau "Țara Vinului."119 Americanii de origine norvegiană au obținut în 1964 de la președintele Lyndon Baines Johnson ca 9 octombrie să fie stabilită dată aniversară a adevăratei descoperiri a Americii de către Leif Erikson (Leif Erikson Day). Acesta era fixată cu trei zile înainte de Columbus Day
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
adaptate în scopul stimulării potențialului creativ atât prin controlul și anihilarea blocajelor provocate de stres, cât și prin întronarea unor stări favorabile creației, ca optimismul, încrederea în sine, dinamismul etc. ¾ Controlul mental Silva Este o metodă elaborată după 1960 de către americanul J. Silva și își propune o programare a propriului creier, în sensul dorit de fiecare dintre noi. Metoda presupune valorificarea în registrul alpha, a forțelor latente, prețioase, pentru fortificarea generală a persoanei în confruntarea cu obstacolele vieții. Fiind o metodă
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
SĂ GIURGIU 4371 3700521 VIDRA SRL GIURGIU 4372 7151892 VILCEANCA SRL GIURGIU 4373 8204936 VIS SRL GIURGIU 4374 1291005 ZIROM SĂ GIURGIU 4375 15023525 ACATREX SRL GORJ 4376 7036370 AKYBUD PROD S.R.L. GORJ 4377 2157576 AMANDA SRL GORJ 4378 10852123 AMERICAN ROMANIAN COMPANY SĂ GORJ 4379 6605940 AMIFARM SRL GORJ 4380 13406613 AMV STYLE SRL GORJ 4381 2157363 ANAIRO SRL GORJ 4382 2166620 ANTREPRIZA DE CONSTRUCȚII MONTAJ MINIER TÂRGU-JIU SĂ GORJ 4383 13482750 APENIN SRL GORJ 4384 10459966 APRILIA S.R.L. GORJ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191320_a_192649]
-
stabile; * organizațiile mai mari par a fi acelea care au resursele necesare pentru a face față șocurilor mediului; * organizațiile mici sunt mai dispuse la schimbare, dar pot dispare mai repede. 5.5. Strategii de adaptare a organizației la mediul său Americanii R. E. Miles și Ch. C. Snow (1990) consideră că adaptarea de succes a unei organizații la mediul acesteia presupune rezolvarea permanentă a trei categorii de probleme: antreprenoriale, tehnice și administrative. Problematica antreprenorială se referă la alegerea unui câmp de
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
performanțelor grupurilor lor și dacă conștientizează situațiile favorizante, întrucât conducerea și conducătorii buni promovează o abordare situațională a capacității cognitive și stilului de conducere. 6.6. Influențe ale managementului organizațional din perspectiva factorilor care produc satisfacție și insatisfacție în muncă Americanul F. Herzberg (1976), profesor emerit de management, efectuează împreună cu colectivul său un studiu asupra factorilor care produc satisfacție în muncă și asupra motivelor care produc insatisfacție în muncă (tabelul 6.1.). Sunt interesante observațiile și constatările asupra factorilor menționați și
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
vechi s-au cocoțat noii fasciști, în frunte cu călăul Tito. De aceea... «ca și atunci, răsună apăsat,/porunca morții de la Iuda-Tito» (...). Când - în strofa ce ni-l prezintă pe Iuda-Tito oferind, cu un rânjet de satisfacție, Belgradul însângerat trimisului american, - indignarea cititorului devine de nestăpânit, poetul face o întorsătură bruscă dezvăluindu-ne dintr-o dată Iugoslavia luptătoare: Dar nu-i atât. E-o liniște mai grea. Furtuna se aude din adâncuri Nu peste mult în munți vor răsuna O oaste nouă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ȘI CUM S-A DEZVOLTAT DEMOCRAȚIA? O SCURTĂ ISTORIE Vă amintiți că am început prin a spune că despre democrație s-a tot discutat timp de 2500 de ani. Chiar este democrația atît de veche? v-ați putea întreba. Mulți americani, probabil și mulți alții, ar crede că democrația a apărut acum două sute de ani în Statele Unite ale Americii. Alții, cunoscători ai rădăcinilor ei clasice, ar spune vechea Grecie sau Roma. Unde exact a apărut ea și cum a evoluat? Ne-
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
tentației de a exagera. Egalitatea cu care se lăudau vikingii exista doar printre oamenii liberi, chiar ei variind prin avere și statut. Mai jos decît oamenii liberi erau sclavii. Asemenea grecilor și romanilor, iar în această privință, asemenea europenilor și americanilor cu secole mai tîrziu, vikingii aveau sclavi: dușmani capturați în luptă, sau victime nefericite ale incursiunilor asupra popoarelor învecinate, sau pur și simplu persoane cumpărate prin vechiul și omniprezentul comerț cu sclavi. Și spre deosebire de oamenii liberi prin naștere, atunci cînd
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
lideri, care include convingerile privind drepturile și oportunitățile necesare democrației. Din fericire, nevoia pentru aceste drepturi și oportunități nu este atît de obscură încît să fie peste puterea de înțelegere a cetățenilor de rînd și a liderilor lor politici. Pentru americanii de rînd de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, de exemplu, era destul de evident că nu puteau avea o republică democratică fără libertatea de expresie. Una dintre primele acțiuni ale lui Thomas Jefferson, după ce a fost ales la președinție în 1800
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
să numească Statele Unite o democrație. În această țară, a spus el, oamenii erau suverani, "societatea se conduce pe sine pentru sine", și puterea majorității era nemărginită.2 A fost uluit de numărul mare de asociații în care s-au organizat americanii, după cum se părea, pentru fiecare obiectiv. Și dominante printre aceste asociații erau două partide politice de importanță majoră. Lui Tocqueville i s-a părut că în Statele Unite democrația era aproape atît de desăvîrșită pe cît ne-am imagina că ar
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
el ca majoritatea bărbaților (și a multor femei) din timpul său presupunea în mod tacit că "universal" nu cuprindea femeile.3 Și nici chiar pe anumiți bărbați. S-a întîmplat că "sufragiul universal" din Maryland excludea de asemenea pe majoritatea americanilor de origine africană. În alte părți, în țări care altfel erau mai mult sau mai puțin democratice, ca și America, exact jumătate din adulți erau complet excluși din viața politică națională pur și simplu pentru că erau femei; în plus, un
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
în cursul următoarelor două secole. De asemeni, n-au putut anticipa faptul că forma de guvernămînt parlamentar urma să se extindă, devenind o alternativă adoptată pe scară mai largă.. Deși în prezent forma de guvernare parlamentară este de neconceput pentru americani, în cazul în care Convenția Constituțională ar fi avut loc cam cu treizeci de ani mai tîrziu, este foarte probabil ca delegații să fi propus un sistem parlamentar. Pentru că ceea ce ei (ca de altfel și observatorii britanici) nu au reușit
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
rezultatele introducerii sau schimbării unei constituții sînt cu siguranță nesigure. În consecință, reforma sau proiectul constituțional necesită luarea în calcul a unor posibile compromisuri acceptabile în ceea ce privește scopurile urmărite, riscurile și incertitudinile schimbării. • În decursul a două secole se pare că americanii și-au creat o cultură politică, abilități și practici politice care permit sistemului lor prezidențial-congresional cu alegeri prin Vot Pluralitar, federalism, și un puternic control constituțional să funcționeze la parametri satisfăcători. Dar sistemul american este excesiv de complex și poate că
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
a mai mult de unul din patru albi născuți aici, se născuseră în altă parte. Totuși, după una sau două generații de la sosirea imigranților în SUA, urmașii lor erau deja integrați în cultura dominantă, atît de complet încît, deși mulți americani de astăzi mai păstrează oarecum atașamentul față de cultura țării lor de origine, loialitatea politică și identitatea lor dominantă este americană. În ciuda reușitei impresionante prin care procesul asimilării a redus conflictele culturale pe care le-ar fi provocat în alte circumstanțe
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
dezvăluie cîteva deficiențe ale acestei soluții. Pentru început problematica asimilării a fost cu mult înlesnită prin faptul că marea majoritate a imigranților adulți veniți în SUA pentru o viață mai bună, erau destul de dornici să se naturalizeze, să devină "adevărați americani". Iar urmașii lor au fost și mai dornici să o facă. Astfel, asimilarea a fost mai ales voluntară sau declanșată de mecanismele sociale (cum ar fi rușinea) care au diminuat necesitatea intervenției coercitive a statului 3. Dacă o populație masivă
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
și ferme. A mai fost un diferend pe care asimilarea nu l-a putut aplana. La începutul secolului al XIX-lea s-a dezvoltat o subcultură, o economie și o societate distinctă bazată pe sclavie în cadrul statelor sudice ale Americii. Americanii de aici se deosebeau de compatrioții lor din statele nordice și vestice prin faptul că duceau două moduri de viață fundamental incompatibile. Rezultatul final a fost "un conflict de nestăpînit" care nu putea fi rezolvat, în ciuda efortului considerabil, prin negociere
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
fundament solid, la o populație de zece milioane locuitori, mai mult de nouă din zece trăiau în continuare la sate. În ajunul Războiului Civil, în 1860, cînd țara avea mai bine de 30 de milioane de locuitori, opt din zece americani trăiau în zonele rurale. America pe care Alexis de Tocqueville a descris-o în Democrația în America era de tip agrar și nu industrial. Întreprinderile economice ale societății agrare se axau în principal pe ferme, aflate în proprietatea fermierilor și
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Pentru o excelentă analiză comparativă, vezi Michael Walzer, On Toleration (New Haven and London: Yale University Press, 1997). (Ed. rom. Despre tolerare, trad. Areta Voroniuc, studiu introductiv de Anton Carpinschi. (Iași: ed. Institutul European, 2002)(. Epilogul se intitulează "Reflections on American Multiculturalism" (93-112). 6 Scott J. Reid descrie un proces de votare în două tururi, care ar permite majorității, deși nu tuturor persoanelor din Quebec, să rămînă în Canada sau într-un Quebec independent. Acesta acceptă faptul că "propunerea lui, asemeni
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
care o aveam în minte de data aceasta, am spus, ar fi mai puțin academică decît majoritatea celorlalte cărți pe care le-am scris. Nu aș scrie cartea în primul rînd pentru alți erudiți sau universitari, sau în special pentru americani. Mi-aș dori să fie de ajutor oricărei persoane, de oriunde, care ar fi interesată la modul cel mai serios în a învăța mai multe despre un vast subiect, care poate ușor deveni atît de complicat, încît singurii doritori să
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
România literară”, „Viața românească”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Caiete critice” ș.a. Primul volum, De veghe în oglindă, îi apare în 1988. După 1990 călătorește mult, beneficiază de câteva burse în SUA, este director executiv al revistei „British and American Studies”, conferențiar la Catedra de engleză a Universității de Vest din Timișoara. Coordonează, împreună cu Adriana Babeți și Cornel Ungureanu, colecția „A treia Europă”, face parte din variate colective de conducere și proiecte culturale în cadrul Fundației pentru o Societate Deschisă. A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
zece minute. Prin celălalt agent. Mă copleșește spaima cea mai pură. Ce-a făcut? — Vă facem o ofertă chiar acum! izbucnesc. Vă oferim cît ați cerut! — Regret. Casa a fost deja vîndută. Tipul ridică din umeri și-și scoate geaca. — Americanii care au văzut-o de dimineață, adaugă către Fabia. Nu. Nu. Nu se poate să ne pierdem casa visurilor noastre! — Luke, fă ceva! Fac eforturi să vorbesc calm. Fă o ofertă! Repede! — Vă deranjează? Fabia pare mirată. Din cîte am
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
facă să Întîrziem mai mult de vreo două săptămîni. — Mda, Îngînă Fabia destul de absentă. Ideea e că am hotărît să Încheiem tranzacția cu ceilalți cumpărători. O clipă, am sentimentul că visez. — Ceilalți cumpărători? — Nu v-am spus de ceilalți cumpărători? Americanii. Ne-au făcut aceeași ofertă ca și voi. Înaintea voastră. De fapt, strict vorbind... Nu mai continuă propoziția. — Dar... dar ne-ați acceptat oferta! Ai zis că ne dați nouă casa. — Mda, mă rog. Ceilalți cumpărători se mișcă mai repede
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]