19,447 matches
-
cultura irlandeză în mod semnificativ și pe termen lung, în ceea ce înseamnă a fi irlandez. Deși și eu m-am căsătorit în Irlanda și am copii irlandezi, rămân periferic societății irlandeze în comparație cu mulți româno-irlandezi. Sunt câteva paradoxuri aici. Cei cu simț cultural reprezentați ca "intruși" sunt într-un sens socio-structural fundamental "membri". Nu trebuie să luăm prea în serios percepțiile culturale de est și vest, deoarece în sens economic și politic geografia Europei nu urmează neapărat terenul sau hărțile culturale. 10
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
către est a UE asupra Europei? Extinderea estică a UE a întărit guvernarea democratică a României și a vecinilor ei și a asigurat că dictaturile trecutului vor rămâne strict în trecut. Așa cum o arată majoritatea literaturii de specialitate și bunul simț, prospectul apartenenței la UE a încurajat și chiar a forțat reforma în moduri care nu ar fi fost posibile altfel. Decizia de a lărgi Uniunea a avut și continuă să aibă consecințe importante pentru Europa, nu toate acestea din urmă
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
ani". Doar câteva ore mai târziu, zidul a fost străpuns. A doua zi de dimineață, la micul dejun, le-am arătat studenților est-germani ziarele. Nu auziseră știrile și așa că, la început, au crezut că titlurile nu erau decât o farsă. Simțul neîncrederii era palpabil. După evenimentele de la 9 noiembrie 1989 parcă totul era posibil. Un număr de conferințe și mese rotunde au fost organizate în grabă pentru ca profesorii universității noastre să lămurească ce avusese loc. Dar evenimentele se succedau mult prea
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
timp. Prin urmare, da, evenimentele din 1989 au fost inevitabile în același mod în care prăbușirea regimului nord-coreean este inevitabilă. Revoluția, sau "evenimentele din 1989", încă își face simțit impactul asupra României. Impactul major este că revoluția a creat un simț al istoriei, un "înainte" și un "după" prin care oamenii au putut să lege istoria cu biografiile lor personale. Fără asemenea puncte de referință, oamenii nu se cunosc pe sine și insuflă această insecuritate copiilor lor. La fel cum imigranții
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
în țările afectate, dar și unei interminabile curse spre nivelul de jos. Ironia mutării lui Dell din Irlanda, o țară care practică dumpingul de impozit, către Polonia, o țară a dumpingului social, nu a scăpat irlandezilor, o nație cu un simț ascuțit al paradoxurilor pe care li le-a jucat istoria. Într-adevăr, ziarele locale au menționat că, în ultimii doi ani, sub pretextul extinderii companiei în est, Dell utilizase angajații irlandezi pentru a face trainingul viitoriilor angajați polonezi. Altfel spus
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
un mod de percepere a comportamentelor și de expunere a propriului comportament. El „vorbește" despre sine și Îi „ascultă" pe ceilalți, fiind Într-un permanent dialog comportamental. Câteva forme ale dansului (dansul tribal războinic, dansul folcloric breakdance-ul) sunt rezultate ale simțului comun, ale solidarității dansatorilor, având baza În isopraxismul mimic de tip reptilian. (NăstaseV., 2005) De-a lungul timpului, dansul a evoluat, abordând diferite genuri cum ar fi: dansul clasic (academic), dansul modern (are ca bază dansul clasic la care s-
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
artistică) și realizarea execuției tehnice, conform standardelor artistice specifice dansului. Educația estetică se realizează prin: - forma plastică, elegantă a mișcărilor artistice și fondul emoțional al acestora, deci formarea sensibilității artistice; - utilizarea acompaniamentului muzical (genuri variate), pentru a contribui la educarea simțului muzical și la formarea unei culturi generale a executantelor, care să pătrundă sensul, conținutul de idei al piesei muzicale și apoi să-l transpună În mișcare corporală excesivă; - formarea unui bagaj motric expresiv cât mai complex, conturarea personalității artistice a
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
piesei muzicale și apoi să-l transpună În mișcare corporală excesivă; - formarea unui bagaj motric expresiv cât mai complex, conturarea personalității artistice a executantelor prin intermediul mișcărilor de expresie, având ca fond sensibilitatea artistică muzicală și particularitățile psiho-fizice ale acestora; - dezvoltarea simțului artistic, a imaginației creatoare și a expresivității mișcărilor. Motricitatea căutată prin dans trebuie să răspundă unei game nelimitate de forme corporale, singurele constrângeri fiind cele individuale, de ordin biomecanic. Prin dans se explorează sistematic evantajul de raporturi corp spațiu timp
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
mixt. c) gradul de cultură, de Înțelegere, de receptivitate al grupului de euritmie, deseori și la același nivel de vârstă receptivitatea poate fi diferită. d) pregătirea fizică generală a executanților. e) gradul de pregătire tehnică (cunoștințe În gimnastică, dans) f) simțul ritmic-muzical g) aptitudini expresive tangente cu arta actorului. Deci important este ca omogenitatea grupului euritmic să se Încadreze corect la nivelul vârstei respective pe linia criteriului fizic. Executanții euritmiei trebuie să aibă o linie plastică cât mai agreabilă din punct
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
autentică des subliniem că În forma lor stilizată, care să ne introducă Într-o atmosferă specific românească sau de alt folclor vor fi reprezentativi. În plus, grupul capătă o abilitate În mișcarea scenică pe linia coordonării; totodată le dezvoltă executanților simțul ritmic, simțul muzical, un mijloc minunat de formare și sensibilizare a acestora. Dat fiind pregătirea polivalentă și calitățile native deosebite de aceea se recomandă ca profesorul de educație fizică, doritor să monteze euritmii, trebuie să-și completeze permanent cunoștințele În
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
subliniem că În forma lor stilizată, care să ne introducă Într-o atmosferă specific românească sau de alt folclor vor fi reprezentativi. În plus, grupul capătă o abilitate În mișcarea scenică pe linia coordonării; totodată le dezvoltă executanților simțul ritmic, simțul muzical, un mijloc minunat de formare și sensibilizare a acestora. Dat fiind pregătirea polivalentă și calitățile native deosebite de aceea se recomandă ca profesorul de educație fizică, doritor să monteze euritmii, trebuie să-și completeze permanent cunoștințele În domeniul baletului
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
câteodată miroase. Miroase frecvent, atunci când vezi români care și-au lăsat acasă copiii de izbeliște pentru a face poză de grup în jurul catafalcului. Miroase frecvent, când televiziunile noastre titrează pe ecran, cu litere de-o șchioapă: „România prăbușită de durere“. Simțul măsurii, discreția, raționamentul, deși concepte care nu fac parte din aceeași categorie, converg spre aceeași stare de spirit: buna-cuviință. Buna-cuviință e o poveste frumoasă zilele astea, în care, vorba unui prieten, mass-media fac „spam“ cu moartea Patriarhului. Lipsa bunei-cuviințe nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
abordarea științifică a diabetului începe cu Lancereaux în 1877, a cărui genială descoperire și încadrare taxonomică au străpuns timpurile, confirmarea lor fiind deplină astăzi, ceea ce orice internist cu pretenții academice ar trebui să știe. Și atunci o întrebare de bun simț, cum rămâne cu afirmația că „reperele bibliografice fac parte din moralitatea elementară a dialogului științific” de care autorul se prevalează cu atâta convingere? (pg 72). Iată, așadar, cine a fost Etienne Lancereax despre care, cu admirația și pietatea elevului pentru
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
realizată de Lancereaux în 1877), autorii nu au nici o reținere în folosirea oricăror mijloace cu scopul de a anula contribuția decisivă a lui Paulescu în realizarea acestei etape, cruciale în odiseea descoperirii insulinei. În aceste condiții o întrebare de bun simț mă frământă; unde este acel „accuracy, brevity and clarity" (acuratețe, concizie și claritate n.n.) (Medica Academica, 22, 2011) de care domnul Manu se prevalează atunci când vorbește despre „spiritul critic” al domniei sale când abordează informația științifică și scrie „știință” principii pe
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
aportul nutritiv (alimente, apă, oxigen), digestia, absorbția și asimilația nutrientelor de bază pentru întreținerea și dezvoltarea organismului ca și eliminarea produșilor toxici rezultați în urma metabolismului. O altă categorie de organe și aparate: tegumente, aparatul locomotor, sistemul nervos și organele de simț vor asigura funcțiile de relație absolut necesare organismului pentru integrarea și adaptarea la condițiile de mediu. În fine cea de a treia categorie de organe constituite în aparatul genital asigură reproducția, deci perpetuarea individului și speciei sale fără de care viața
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
aici derivă și memoria, deoarece o impresie produsă în condiții similare va redeștepta în viitor o senzație asemănătoare. Facultatea de a asocia multitudinea de senzații și calități de senzații cu care un obiect, o ființă sau un fenomen impresionează organele simțurilor duce la ceea ce se numește idee particulară despre acel obiect, ființă sau fenomen. Ideile particulare au un caracter restrâns, ele se întâlnesc și la animale și formează baza cunoștințelor despre lumea înconjurătoare. După cum interesează individul ideile particulare pot fi: indiferente
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
supralicitate de piață și comerț, dar mai ales de massmedia cu tot arsenalul ei de promovare a nonvalorii și chiar a subculturii, cu imagini false bazate pe asocierea impulsurilor instinctuale unor interese comerciale având ca punct plecare stimularea subtilă a simțurilor. Alături de actele voluntare dependente de instincte există o serie de acte independente de acestea, acte ce se referă în special la activitatea de creație științifică sau artistică. De regulă acestea sunt rezultatul unor raționamente care, dacă în etapa inițială sunt
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
XX, mai ales în domeniul științelor biologice, susțineau ideea de finalitate ca fiind de natură imanentă și de esență divină, materialismul se impune totuși ca doctrină dominantă bazându-se doar pe lucruri concrete, tangibile și aflate sub incidența percepției prin simțuri. Fiind în imposibilitatea de a nega finalitatea incompatibilă cu dogma materialistămaterialiștii preiau teza darwinistă, care acceptă termenul de finalitate doar ca rezultat al întâmplării, fără o cauză anume și care a condus la varietatea lumii viețuitoarelor de azi și dintotdeauna
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ei, poate fi eliberată sau acumulată în funcție de condițiile de mediu. Indiferent sub ce formă s-ar manifesta energia: mecanică, termică, luminoasă, acustică, electrică, magnetică, chimică, singura dimensiune a energiei este intensitatea, funcție de care materia se exprimă și cade sub incidența simțurilor noastre. Cum limitele de exprimare a fiecărei forme de energie sunt extrem de largi, este ușor de înțeles de ce capacitatea de percepție a simțurilor ființelor viețuitoare nu reușesc să le acopere. Așa, de exemplu, infrasunetele și ultrasunetele, infraroșiile, undele magnetice, electricitatea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
magnetică, chimică, singura dimensiune a energiei este intensitatea, funcție de care materia se exprimă și cade sub incidența simțurilor noastre. Cum limitele de exprimare a fiecărei forme de energie sunt extrem de largi, este ușor de înțeles de ce capacitatea de percepție a simțurilor ființelor viețuitoare nu reușesc să le acopere. Așa, de exemplu, infrasunetele și ultrasunetele, infraroșiile, undele magnetice, electricitatea etc., depășesc capacitatea de percepție a organelor de simț, sau nu intră în sfera de percepție a acestora. Instrumentele moderne de investigație și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de energie sunt extrem de largi, este ușor de înțeles de ce capacitatea de percepție a simțurilor ființelor viețuitoare nu reușesc să le acopere. Așa, de exemplu, infrasunetele și ultrasunetele, infraroșiile, undele magnetice, electricitatea etc., depășesc capacitatea de percepție a organelor de simț, sau nu intră în sfera de percepție a acestora. Instrumentele moderne de investigație și cercetare au amplificat capacitatea de percepție a simțurilor noastre, dar niciodată nu vor ajunge la esența materiei pentru că dincolo de atom, electron, neutron sau pozitron întotdeauna va
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Așa, de exemplu, infrasunetele și ultrasunetele, infraroșiile, undele magnetice, electricitatea etc., depășesc capacitatea de percepție a organelor de simț, sau nu intră în sfera de percepție a acestora. Instrumentele moderne de investigație și cercetare au amplificat capacitatea de percepție a simțurilor noastre, dar niciodată nu vor ajunge la esența materiei pentru că dincolo de atom, electron, neutron sau pozitron întotdeauna va mai fi ceva, pentru simplul fapt că așa cum macrocosmosul este nemărginit tot așa și microcosmosul este infinit în infrastructura sa. Energia este
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
electron, neutron sau pozitron întotdeauna va mai fi ceva, pentru simplul fapt că așa cum macrocosmosul este nemărginit tot așa și microcosmosul este infinit în infrastructura sa. Energia este deci dimensiunea activă a materiei, prin care se face cunoscută nouă prin intermediul simțurilor noastre ajutate de posibilitățile moderne de investigație. Toate fenomenele naturii materiale, inerte, inanimate se limitează deci la cele 3 dimensiuni, toate supuse legii generale de conservare a materiei și energiei care spune că în natură nimic nu se pierde, nimic
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
materialistă nu a reușit să demonstreze. Plecând de la faptul că materia brută are o oarecare activitate, mai mult sau mai puțin intensă datorită energiei, se poate spune că energia este cauza unică și exclusivă a activității materiei. Pentru că investigația prin simțuri, directă sau amplificată prin instrumente, nu găsește la ființele viețuitoare decât energie fizică, s-a considerat că și în cazul acestora energia fizică ar fi cauza unică și exclusivă, prin urmare cauza vieții. Pentru a nu complica lucrurile, materialismul nefiind
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
viețuitoare la cele din lumea neînsuflețită, prin negarea unicului caracter distinctiv, finalitatea, cu alte cuvinte - spune Paulescu - materialiștii confundă ființa vie cu cadavrul său; - doctrina materialistă consideră că în natură nimic nu ar exista înafara a ceea ce cade sub incidența simțurilor noastre. Ori se știe foarte bine că sub aspectul percepției, simțurile ființelor vii sunt limitate, atât ca tipuri de energie pe care le percep (mecanică, termică, luminoasă, acustică, fără a percepe energia electrică, magnetică, sau chimică decât atunci când se transformă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]