19,182 matches
-
nici o importanță, atâta vreme cât rinocerul produce frică. Că stimularea la crimă "este o crimă", nu are nici o importanță, de vreme ce nu trece prin suflet nici o umbră de culpabilitate. Există numeroase suflete "neutre". La urma urmei, natural, firesc este ca acești Grivei "iară stăpân" să aibă totuși un stăpân. Nu este de conceput să existe de capul lor. Anarhia nu este de închipuit. Am putea întreprinde o mică anchetă; poate vom lămuri lucrurile, poate vom stabili, cum se spune, "coordonatele identității" lui Grivei. Cineva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
frică. Că stimularea la crimă "este o crimă", nu are nici o importanță, de vreme ce nu trece prin suflet nici o umbră de culpabilitate. Există numeroase suflete "neutre". La urma urmei, natural, firesc este ca acești Grivei "iară stăpân" să aibă totuși un stăpân. Nu este de conceput să existe de capul lor. Anarhia nu este de închipuit. Am putea întreprinde o mică anchetă; poate vom lămuri lucrurile, poate vom stabili, cum se spune, "coordonatele identității" lui Grivei. Cineva deci ar trebui să-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
privind la viață imobili, legați prin destin de pământ, adevărați eroi, stoici, necunoscând fuga, necunoscând exilul. Mi-am amintit de consternarea mea când, copil fiind, am văzut un bonsai, un copac închis din toate părțile, torturat, degenerat, pentru plăcerea omului, Stăpânul. O tortură cumplită; așa îmi închipuiam, concepând copacul bonsai ca pe o ființă căreia i se interzice creșterea. Îmi închipuiam ce ar fi să fiu și eu introdus într-o cușcă, oprindu-mi-se și mie creșterea; plângeam cu lacrimi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
spațiu temporal numai bun de vagabondaj. Ninsoarea s-a domolit. Și așa era neconvingătoare; acum plouă, gardurile sunt negre de apa care a îmbibat scândurile vechi (obligatoriu, în lașul pitoresc, gardurile sunt vechi). Se târăsc, fără vlagă, niște câini fără stăpân; totuși, sunt "administrați", se vede, într-un regim convenabil, nu le e foame, nu cerșesc, dar, muiați până la piele, sunt mai patetici ca de obicei și le citești tristețea în ochii lor vorbitori. Se apropie de mine cu coada plecată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
un automatism ciudat. Ceea ce mi s-a părut de necrezut a fost convingerea că evenimentul fusese o trădare, că nimeni nu a oprit nenorocirea; că Dumnezeu a fost înșelat, degradat, că și El are puteri limitate, că nu-i un stăpân absolut al lumii, că, dimpotrivă, trăiește în singurătate, mi-a fost milă de El. Cum de era atât de slab Dumnezeu? Nu puteam spune nimic, nimănui. Am încercat să-i traduc surorii mele cauza acestei suferințe care devenise de-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
a umflat brusc, într-un proces de autofierbere ciudată, rece. M-a remontat imediat, cu toate că era scârboasă; dar funcționa ca o doctorie. Este un truc militar", mi-a spus Victor. Și, deodată, mi s-a părut parcă prea decis, prea stăpân pe situație, ca un dirijor care nu are ce discuta cu ceilalți. Mi-am amintit că în viața profesională este militar, medic militar, unul dintre iluștrii medici generali. "În civil", simplu, chiar ușor neglijent, se simțea ceva auster totuși în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
și ale negustorilor de coastă, departe de convențiile sociale, religioase și politice ale epocii lor, pi rații și-au creat propriile lor simboluri și standarde de a trăi, încercând cu anticipație democrația și chiar construin du-și o cultură de stăpâni ai propriului destin (masterless, cum o numește Marcus Rediker). Această cultură era bazată pe valori practice amestecate, în mare parte egali tare, preluate din cutumele antice și medievale : împărțirea prăzii conform poziției ierarhice în echipaj, acordul colectiv, alegerea căpitanilor, deosebirea
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
în tot orașul. Ingeniozitatea omului este însă mare - sau, cu un proverb mai vechi, „nevoia te învață” - așa încât și această problemă era, de bine de rău, rezolvată. Cele mai multe garduri dispăruseră [21] de mult - roase de caii Rușilor și arse de stăpânii cailor -; dar soldații unităților militare românești din Iași, plecați cu căruțele pe bariere pentru diferite corvezi, veneau cu câte o legătură de vreascuri, mai groase sau mai subțiri, aproape întotdeauna verzi, adunate din pădurile vecine. La bariera „Păcurarilor”, pe unde
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
de la acest destrăbălat bătrân și alungată din mănăstire. Și așa mai departe, personaje demne de monstruoasa epocă a Papilor Borgia. Nu lipsesc decât asasinatele, pentru ca asemănarea să fie perfectă; dar desigur nu moralitatea i-a împiedicat, ci lipsa puterii de stăpâni absoluți pe care o aveau pontifii Romei în secolele XV și XVI!... Iar în timp ce sute, și chiar mii de preoți veneau să-mi vorbească numai despre transferări, salarii și alte meschinării lumești, îi pot număra pe degete pe acei ce
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Bulgaria atunci când anumiți politicieni sau ziariști îi tulbură apele și interesele. Pur și simplu nu este nevoie. Are unelte excelente să îngroape public pe oricine dorește. Pe de-o parte, jurnaliștii cu soldă sunt mereu în poziție de drepți față de stăpânul generos. Pe de altă parte, mulți jurnaliști sunt superficiali, slab pregătiți, incapabili să înțeleagă sensurile termenilor cu care operează, incapabili să distingă între victime și torționari, între a turna și a fi turnat, dar sunt mereu dornici să facă valuri
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
alții excesiv de puțin și de prost. Aceasta influențează rezultatele concursurilor, dar nu le determină mecanic. În istoria României de până acum, funcția cea mai înaltă pe job-description nu a fost ocupată de către „prestatori de servicii”, ci de către diverse categorii de „stăpâni” din altă specie decât cetățenii ceilalți: voievozi, regi, președinți rezultați din alchimia „inițiaților” într-ale binelui impus cu forța de către „factorul conștient al societății noastre” (PCR, FSN, PDSR, PSD). Nici rețeta CDR nu a fost net diferită: președintele apărea ca
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
peste bordul puterii pe toți cei care fac promisiuni mincinoase. Prin urmare, cine vrea să rămână la putere pe termen lung știe că nu are nici o șansă dacă înșală electoratul. Text publicat în România Liberă, 14 decembrie 2006 Clientul nostru, stăpânul nostru! Malpraxisul în consilierea politică Cei care lucrăm și studiem în domeniul Științelor Politice (în genere al Științelor Sociale) știm că, spre deosebire de mulți oameni care aparțin altor domenii, noi nu ne putem practica profesia decât în regimuri democratice. Ar trebui
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
fapt care nu pare să îi intereseze deloc, ar afla că, indiferent pe cine ar avea drept clienți ar trebui să respecte câteva principii fundamentale. Există limite etice, general admise în privința devotamentului față de client sau al aplicării devizei: Clientul nostru, stăpânul nostru! Pentru ca profesioniștii să fie responsabili, trebuie să fie liberi din punct de vedere moral (autonomi). Ei trebuie să acționeze în limite legal permise și moral corecte, nicicum doar ca simplii executanți ai ordinelor clienților. Au expertiză, au autoritate epistemică
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
bună parte de populație „asistată” prin salarii compensatorii, șomaj tehnic, pensionări premature, scutiri de taxe (țăranii, adică jumătate din populație, nu plăteau taxe pe teren agricol și nici pe venituri). În acea lume, administrația centrală și locală era una de stăpâni, nu de prestatori de servicii de guvernare, iar clasa politică semăna mai degrabă cu un divan domnesc. De voința politicienilor de la putere atârna supraviețuirea celor mai mulți oameni În ultimii ani, prin procese inițiate preponderent de Uniunea Europeană, populația României se transformă într-
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
bugetul public, copios redistribuit bărbaților politici, n.n.); e) soluția politică a procentelor de reprezentare îl sperie, deși este singura care le-ar elibera pe femei de voința arbitrară a șefilor lor și le-ar așeza doar sub legi, nu sub „stăpâni”, „visul de aur” al liberalismului (acordul femeilor prin râsete); f) soluția prefigurată și tacit consimțită de liberalele din Alba este cea yoghină: liberalismul interior. Voind să consult vox populi am parcurs sute de comentarii electronice ale cititorilor. Domină indignarea decentă
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
-a Politicienii Ispita totalitară Noi, imbecilii Paternalism și conservatorism Dați-ne statul înapoi! Apel către politicieni Cei mai activi oameni politici ai anului 2005 România senzuală Bolșevismul de clan și aria incompetenței Cu fața, sau cu spatele la promisiunile electorale? Clientul nostru, stăpânul nostru! Malpraxisul în consilierea politică PIN: trufandaua politicii românești Privilegiați de și din toate partidele, uniți-vă! Mineriadele castei politice Partea a V-a Armonia discriminării și „stridența corectitudinii politice” Despre dreptate, noroc și merit „Accesul interzis românilor și câinilor
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
la scară mare și, peste toate, pe personajul care întruchipează „mânia proletară de serviciu”, gata oricând să transforme minerii în slugi obediente pentru salvgardarea ultimei redute a comunismului întruchipat de Ion Iliescu și camarila de securiști și activiști înscăunați ca stăpâni ai cetățenilor și banilor publici „privatizați”, acționând la vedere sau în umbră. Acest gen de oameni, în frunte cu părintele lor spiritual, ne-au ținut 15 ani în preistoria democrației și statului de drept în favoarea manipulării și statului de „drepți
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
preot al acestei bisericuțe, înființată în 1887, fusese înmormântat în exteriorul peretelui din dreapta. Bătrânească, casa mai există încă, cu încăperile de jucărie ale unui neam de oameni scunzi. Pe vremea când duduia Sofica trăia singură acolo, în odăile acestei locuințe stăpânul absolut era un cocăr spaniol pătat, cu urechile pălălăind până la pământ. Când nu făcea conversație cu dânsul, ea vorbea tot timpul despre Bob. A fost o adevărată tragedie când l-a pierdut: naiv ca și stăpâna sa, cățelul se luase
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
în cârca unui bărbat. IAȘII ÎN 1940 II În spatele așezământului spitalicesc al Spiridoniei, strada Sfântul Atanasie era liniștită. rareori se vedea peacolo vreun trecător. Împărțită cu proprietarul care avea ieșire către Sărărie, casa noastră se afla într-o răscruce. Despre stăpânul ei păstrez doar amintirea unui soi de rentier calm, îmbrăcat totdeauna în coloarea maro. Soția sa nu se arăta mai niciodată pe-afară. Aveau doar un cățeluș caraghios, tuns și îmbrăcat într-un costumaș din care ieșeau patru labe crăcănate
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Munca în livadă nu e nici grea nici bănoasă. În portiță, vecinii fac schimb de vorbe înțelepte, mirându-se de știrile venite de aiurea: crime, războaie, imoralitate. La Fălticeni lumea e alta, căci rața rătăcită în ograda vecinului e înapoiată stăpânului, prilej de alte vorbe de clacă. Comunitatea asta adânc morală are alte idealuri decât lumea podgorenilor, petroliștilor sau cerealierilor negustori din alte părți. Pentru aceștia timpul produce bani iar graiul lor nu are timp de volute elegante. Târgurile de acest
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
fiicei sale din București un apartament, un avocat l-a convins să-i vândă lui vila din Iași pe care moșul o dichisise o viață. I-a făgăduit că-l va întreține până la moarte cu tot cu soție. Când s-a văzut stăpân pe acte, avocatul i-a scos pe bătrâni în stradă. Moș Tăutu a fost nevoit să facă rate pentru garsonieră. De nevoie, a cerut să îndrume un atelier la Casa pionierilor. Singur și-a încropit sculele și materialele. Noroc că
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Episcop nu pot lipsi din mijlocul vostru [...]. În ziua de astăzi, ca și pe timpul Mântuitorului nostru domnește nemoralitatea, lipsa de credință și răutatea care se poate asemăna cu răutatea și necredința lui Irod [...]. Bogatul nu e mulțumit, săracul se tânguie, stăpânul se plânge asupra slugei...lucrătorul nu e mulțumit cu prețul lucrului, gospodarul cu prețul recoltei. Lumea e o vale de plângeri [...]. Nașterea lui Hristos la timpul său nu era pe placul tuturor, în frunte cu Irod se cutremurau toți păcătoșii
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
că băiețașul, văzându-și patronul absorbit întru totul de activitatea prăvăliei și îndeosebi apatic față de practica religioasă, i-ar fi amintit mustrarea evanghelică: «La ce i-ar folosi cuiva să câștige lumea întreagă, dacă mai apoi și-ar pierde sufletul?». Stăpânul magazinului, puțin surprins și oarecum deranjat e acea dojană inocentă și usturătoare, își ridică umerii și pufăi un bombănit: «Termin-o cu predica și caută să fii mai zvelt în munca ta». Apoi, într-o zi, dintr-un motiv neîntemeiat
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
i-a abandonat. A făcut o înțelegere cu domnul Fabbro, administratorul conților Pompei, prezentându-le cazul vrednic de milă al familiei Calabria. La parterul palatului Pompei-Perez, situat pe strada Cavour 4, existau două camere folosite pentru un depozit. Cu permisiunea stăpânilor Perez, a eliberat acele două încăperi și le-a oferit familiei Calabria. Capitolul III «Du-te să te faci preot!» (1889-1897) Elev de școală particulară Don Pietro Scapini nu s-a limitat numai la sistematizarea logistică a familiei Calabria, dar
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Eu dorm mai greu». Camaradul său, luat pe neașteptate, a acceptat misiunea și a rămas fidel acesteia. Iar don Giovanni își termina povestirile despre viața militară cu o ușoară urmă de orgoliu: «Toți mă iubeau. Și, cu trecerea timpului, devenisem stăpânul situației». Și, într-adevăr, după primele încercări de a-și bate joc de acel bun tânăr, serviabil și evlavios, camarazii săi au început să-l îndrăgească și să-l respecte. Ajungea prezența sa pentru a da un ton diferit conversației
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]