21,363 matches
-
egoism este că individualismul a apărut la europenii educați ai secolului al XVIII-lea, ca o reacție la organizarea ierarhică și de castă din Evul Mediu. Tocmai de aceea, teoreticienii individualismului imaginează forme de organizare politică în care se pune accent pe solidaritate. Însă, pe măsură ce individualismul se generalizează, preocuparea pentru solidaritate este tot mai mică, iar individul resimte exigențele solidarității ca pe niște limitări. Cultura autenticității este generată de un ideal bun, deviat acum spre un egoism care-i face pe
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de exemplu, care este neatent la ceea ce constituie datele și particularitățile de neam. În Reflexii despre spiritualitatea poporului român, Dumitru Stăniloae caută să aprofundeze o serie de aspecte analizate de marele poet și filosof Lucian Blaga în Spațiul mioritic, punând accent pe echilibrul dintre raționalismul latin și trăirismul slav, sintetizate în mod sui-generis în spiritualitatea noastră. Unele articole din perioada interbelică rămân de actualitate prin semnalul de alarmă pe carel trag asupra pericolului pe care-l reprezintă comunismul prin tendința de
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
a supraviețuirii globale 2. Tumori cu responsivitate endocrină incertă - nivele scăzute de receptori hormonali imunoreactivi (<10%) - absența receptorilor progesteronici, indiferent de expresia receptorilor estrogenici 3. Tumori endocrin neresponsive - celulele tumorale nu exprimă receptori hormonali detectabili TRATAMENT A. Ipoteza Halstediană: pune accentul pe tratamentul locoregional cu 2 obiective: controlul complet locoregional și evaluarea factorilor prognostici. B. Ipoteza alternativă (Fisher): pune accentul pe tratamentul sistemic. Tratamentul formelor clinice speciale: - Carcinoamele neinvazive: excizie și urmărire. - Carcinoame intraductale - mici: excizie și radioterapie, - mari, multicentrice - mastectomie
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
indiferent de expresia receptorilor estrogenici 3. Tumori endocrin neresponsive - celulele tumorale nu exprimă receptori hormonali detectabili TRATAMENT A. Ipoteza Halstediană: pune accentul pe tratamentul locoregional cu 2 obiective: controlul complet locoregional și evaluarea factorilor prognostici. B. Ipoteza alternativă (Fisher): pune accentul pe tratamentul sistemic. Tratamentul formelor clinice speciale: - Carcinoamele neinvazive: excizie și urmărire. - Carcinoame intraductale - mici: excizie și radioterapie, - mari, multicentrice - mastectomie totală. - Boala Paget: mastectomie totală modificată ± radioterapie în funcție de factorii prognostici. - Cancer ocult cu metastaze axilare: mastectomie radicală modificată cu
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
argument este acela că rezolvarea de probleme presupune realizarea unor corelații rapide, a unor sinteze între cunoștințe, deprinderi, abilități, imposibil de practicat exclusiv în cadrul unei singure discipline de învățământ. Un argument important care susține necesitatea abordării interdisciplinare este acela că accentul în instruirea - educarea elevilor cade acum pe formarea de competențe și pe calitate, în defavoarea cantității. Dacă cantitativ, abordarea monodisciplinară poate oferi contexte favorabile, atunci când vine vorba despre calitate nu se mai poate afirma același lucru. Calitatea presupune esențializare, schematizare, corelare
Caleidoscop by Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93495]
-
înseși nu trebuie căutate prea departe. Istoria literară modernă a apărut în strânsă legătură cu romantismul, care nu a putut răsturna sistemul de critică practicat de neoclasicism decât cu argumentul relativist că epoci diferite necesită norme diferite, în felul acesta, accentul sa deplasat de ia literatură la cadrul ei istoric, care a fost folosit pentru a justifica noile valori atribuite literaturii vechi, în secolul al XIXlea, în mare măsură în dorința de a ține pasul cu metodele științelor naturii, explicarea cauzală
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
pe care o dă poemului. 194 Mai mult, lectura unui poem nu numai că adaugă elemente personale, dar constituie întotdeauna doar o selecție a componentelor implicite ale textului poemului : tonul, viteza cu care este citit un pasaj, distribuția și intensitatea accentelor, toate acestea pot fi sau corecte, sau greșite, și chiar când ele sunt corecte, pot să reprezinte numai o versiune a lecturii poemului. Trebuie să admitem posibilitatea existenței mai multor feluri de a citit un poem : lecturi pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
sunet care să fie mai mult sau mai puțin a sau p. Deosebirile de calitate stau la baza efectelor numite de obicei "muzicalitate" sau "eufonie". Deosebirile de relație sunt cele care pot deveni baza ritmului și metrului : înălțimea, durata sunetelor, accentul, frecvența repetiției, toate elementele care permit diferențieri cantitative. Tonul poate fi mai înalt sau mai jos, durata, mai scurtă sau mai lungă, accentul, mai puternic sau mai slab, frecvența repetiției, mai mare sau mai mică. Această distincție elementară este importantă
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
sau "eufonie". Deosebirile de relație sunt cele care pot deveni baza ritmului și metrului : înălțimea, durata sunetelor, accentul, frecvența repetiției, toate elementele care permit diferențieri cantitative. Tonul poate fi mai înalt sau mai jos, durata, mai scurtă sau mai lungă, accentul, mai puternic sau mai slab, frecvența repetiției, mai mare sau mai mică. Această distincție elementară este importantă, deoarece scoate în evidență un întreg grup de fenomene lingvistice pe care, pentru a sublinia faptul că elementul care este aici manipulat și
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
exacte, cu nume specifice. "Cadența", mai ales în propozițiile interogative și exclamative, este în parte, și o chestiune de melodie. Cititorul englez modern sesizează cu greu tiparele meșteșugite ale cursului latin când sunt imitate în limba engleză, deoarece în engleză accentele nu sunt fixate cu aceeași rigiditate convențională ca vocalele lungi și scurte din sistemul latin; dar s-a constatat că, mai ales în secolul al XVII-lea, s-au făcut numeroase încercări, care uneori au fost încununate de succes, de
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
deosebit atât de ritmul general al prozei, cât și de ritmul versurilor. Ritmul artistic al prozei poate fi definit ca o organizare a ritmurilor obișnuite ale vorbirii. El se distinge de proza obișnuită printr-o mai mare regularitate a distribuirii accentelor, care totuși nu trebuie să ajungă la izocronism (adică la regularitatea intervalelor de timp dintre accentele ritmice). De obicei, într-o propoziție normală, există considerabile diferențe de intensitate și înălțime, în timp ce în proza ritmată există o tendință marcată de nivelare
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
poate fi definit ca o organizare a ritmurilor obișnuite ale vorbirii. El se distinge de proza obișnuită printr-o mai mare regularitate a distribuirii accentelor, care totuși nu trebuie să ajungă la izocronism (adică la regularitatea intervalelor de timp dintre accentele ritmice). De obicei, într-o propoziție normală, există considerabile diferențe de intensitate și înălțime, în timp ce în proza ritmată există o tendință marcată de nivelare a deosebirilor de accent și înălțime. Analizând pasaje din Dama de pică de Pușkin, Boris Tomașevski
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
trebuie să ajungă la izocronism (adică la regularitatea intervalelor de timp dintre accentele ritmice). De obicei, într-o propoziție normală, există considerabile diferențe de intensitate și înălțime, în timp ce în proza ritmată există o tendință marcată de nivelare a deosebirilor de accent și înălțime. Analizând pasaje din Dama de pică de Pușkin, Boris Tomașevski, unul dintre cei mai remarcabili cercetători ruși care s-au ocupat de aceste probleme, a demonstrat prin metode statistice *25 că începutul și sfârșitul propozițiilor tind să aibă
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
intensificată prin procedee fonetice și sintactice : prin figuri de sunet, propoziții paralele și construcții bazate pe antiteză, în care întreaga structură a frazei sprijină modelul ritmic, întâlnim aici tot felul de gradații, de la proza aproape aritmică - propoziții trunchiate pline de accente acumulate - la proza cu un ritm foarte apropiat de ritmul regulat al versului. Principala formă de tranziție spre vers este numită verset și se găsește în traducerea Psalmilor precum și la scriitorii care doresc să realizeze efecte biblice, cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
versului. Principala formă de tranziție spre vers este numită verset și se găsește în traducerea Psalmilor precum și la scriitorii care doresc să realizeze efecte biblice, cum ar fi Ossian sau Claudel, în verset, fiecare a doua silabă accentuată primește un accent mai puternic, și în felul acesta se creează grupuri de două accente similare cu grupurile din versurile dipode. 219 Nu este necesar să ne angajăm într-o analiză detaliată a acestor procedee. Ele au în mod cert o îndelungată tradiție
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
găsește în traducerea Psalmilor precum și la scriitorii care doresc să realizeze efecte biblice, cum ar fi Ossian sau Claudel, în verset, fiecare a doua silabă accentuată primește un accent mai puternic, și în felul acesta se creează grupuri de două accente similare cu grupurile din versurile dipode. 219 Nu este necesar să ne angajăm într-o analiză detaliată a acestor procedee. Ele au în mod cert o îndelungată tradiție care a fost adânc influențată de proza oratorică latină. *26 În literatura
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
lui de a defini sau măcar de a explica termenii pe care-i folosește. El vorbește, de exemplu, de silabe lungi și scurte, dar nu reușește să se hotărască dacă acești termeni se referă la deosebiri de durată sau de accent. *28 Bliss Perry în Study of Poetry (Studiul poeziei) vorbește confuz și derutant despre "ponderea" cuvintelor, despre "intensitatea sau înălțimea relativă prin care sunt indicate sensul și importanța lor" *29. Concepții greșite și formulări echivoce similare ar putea fi ușor
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
perfect, deoarece durata reală a măsurilor diferă considerabil Cel puțin în limba engleză nu există silabe lungi sau scurte fixe, deoarece o silabă "scurtă" poate fi, fizic, mai lungă decât o silabă "lungă" ; și nu există .nici măcar deosebiri obiective de accent, deoarece o silabă "accentuată" poate fi pronunțată de fapt cu mai mică intensitate decât o silabă neaccentuată. Cu toate că nu putem tăgădui utilitatea rezultatelor obținute de această "știință", bazele ei suit expuse unor grave obiecții care îi reduc mult valoarea pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
un semnal ritmic, dar nici periodicitatea nu trebuie să fie exactă, și nici semnalul nu trebuie să fie într-adevăr puternic, atâta timp cât noi îl simțim puternic. Metrica muzicală are, fără îndoială, dreptate atunci când susține că toate aceste deosebiri de durată, accent și înălțime sunt relative și subiective. Dar metrica acustică și cea muzicală au amândouă un defect sau, mai degrabă, o limită: ele se bazează exclusiv pe sunet, pe una sau mai multe interpretări ale recitatorilor. Concluziile metricii acustice și metricii
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
citit în diferite alte feluri, împăcând modelul metric și ritmul prozei. Auzind pronunția "silent", vom simți, ca vorbitori de limbă engleză, că pronunția "naturală" este deformată; auzind pronunția "silent", vom simți deosebirea față de modelul metric din versurile precedente. Compromisul unui "accent fluctuant" se poate afla oriunde între cele două extreme; dar în toate cazurile, și oricum ar fi lectura, interpretarea concretă a unui recitator va fi neconcludentă pentru analiza situației prozodice, care constă tocmai în tensiunea, în "contrapunctul" dintre modelul metric
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Urmează de aici că unitatea de bază a ritmului este nu piciorul, ci întregul vers, concluzie ce decurge din teoria generală a formei - Gestalttheorie - îmbrățișată de ruși. Picioarele nu au o existență independentă ; ele există numai în legătură cu întregul vers. Fiecare accent își are propriile lui caracteristici în raport cu poziția lui în vers, pe primul, pe al doilea, sau pe al treilea picior ș.a.m.d. Principiul organizator al versului nu este același în toate limbile și în toate sistemele metrice. Acesta poate
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
procentele. Desigur, versuri care să prezinte o asemenea regularitate nu sunt frecvente, pentru simplul motiv că sânt extrem de monotone. In majoritatea poeziilor există o împletire contrapunctică între modelul metric și realizare, în pentametrul iambic, de pildă, numărul cazurilor în care accentul cade pe prima silabă poate fi destul de mare, costituind un fenomen binecunoscut, desemnat sub numele de "incipit trohaic", sau sub acela de "accent fluctuant", sau de "substituție". Graficul accentelor poate avea o linie considerabil netezită, dar dacă versul e totuși
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
o împletire contrapunctică între modelul metric și realizare, în pentametrul iambic, de pildă, numărul cazurilor în care accentul cade pe prima silabă poate fi destul de mare, costituind un fenomen binecunoscut, desemnat sub numele de "incipit trohaic", sau sub acela de "accent fluctuant", sau de "substituție". Graficul accentelor poate avea o linie considerabil netezită, dar dacă versul e totuși un pentametru, graficul va prezenta o tendință "generală de a atinge puncte culminante cu silabele 2, 4, 6 și 8. Desigur, metoda statistică
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
și realizare, în pentametrul iambic, de pildă, numărul cazurilor în care accentul cade pe prima silabă poate fi destul de mare, costituind un fenomen binecunoscut, desemnat sub numele de "incipit trohaic", sau sub acela de "accent fluctuant", sau de "substituție". Graficul accentelor poate avea o linie considerabil netezită, dar dacă versul e totuși un pentametru, graficul va prezenta o tendință "generală de a atinge puncte culminante cu silabele 2, 4, 6 și 8. Desigur, metoda statistică nu este un scop în sine
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
doar din câteva versuri. Ea mai are avantajul că permite să se observe, dintr-o ochire, deosebirile dintre diferite școli de poezie și dintre diferiți autori, în limba rusă metoda este deosebit de eficace, deoarece fiecare cuvânt nu are decât un accent (accentele secundare nefiind accente propriu-zise, ci fenomene de respirație), în timp ce în engleză, întocmirea unei bune statistici ar fi destul de anevoioasă având în vedere accentele secundare și numeroasele cuvinte enclitice și proclitice. Specialiștii ruși care se ocupă de metrică acordă mare
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]