16,124 matches
-
XX în anii 1916 -1917 Albert Einstein a formulat primele considerații despre laser și posibilitățile sale terapeutice. Primul aparat laser a fost construit abia în anii '60 de Th. Maiman, iar cercetătorii ruși N.G.Bașov și A.M.Prochorov, ca și americanul C.H.Townes au primit în 1964 premiul Nobel pentru descoperiri în domeniul radiotehnicii cuantice. Menționăm, că a treia națiune este România, care a realizat un dispozitiv, ce a produs unda laser, fiind reprezentată de colectivul cercetătorilor condus de Ion Agârbiceanu
Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
Ieri, C.V. Tudor i-a cerut președintelui SUA, George W. Bush, grațierea lui Saddam Hussein. Liviu Antonesei: Și e, cumva, de mirare? Nu înțeleg de ce nu i-a cerut asta președintelui Băsescu, că și noi avem trupe acolo, nu doar americanii! Ce vreau, de fapt, să spun? Că Irakul, deși e plin de trupe străine, nu are statut de țară ocupată, că are o conducere politică proprie și o justiție așijderea. Saddam a fost cat de un tribunal irakian, în țara
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
dacă știe ce e pe cale să facă. Conducea, nu-i așa, o organizație a partidului care "era în toate" și conducea țara. Or, o asemenea organizație avea fără îndoială secretele ei! Cum să mă invite pe mine? Dacă sunt spion american?... A râs cam strâmb, dar m-a lăsat în pace, și pe ceilalți nemembri! Iar în 1983, după ancheta Securității în urma căreia am fost dat afară de la "Opinia studențească", am scăpat cu atât. Al. Călinescu și Sorin Antohi, dați și
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
nu va mai fi loc și sistemul se va gripa, apoi va exploda, imploda, se va destrăma. Pe deasupra, faptul că exista Papa Paul al II-lea, că Solidaritatea, chiar și ilegală, se manifesta periodic, că începuse decrisparea lui Gorby, că americanii, începând de la Reagan, prin cursa înarmărilor, sufocau economic URSS, că Mittérand a refuzat public să-l viziteze pe Ceaușescu, îmi dădeau putere, îmi întăreau convingerea că se apropia finalul, chiar dacă nu vedeam exact cum va fi acel final. Interesant mi
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
State, am mai fost vreo două săptămâni, ca oficial, în 1997, dar am rămas în Minnesota, nu mi-a trecut o clipă prin cap să mă duc la Vegas. Și, desigur, o să mai merg, însă, pe moment, aștept să scoată americanii chestiile alea umilitoare cu amprentarea și descălțarea! Sincer, mi se par niște tâmpenii, fără nici o eficiență în lupta antiteroristă. Statele Unite au mii de kilometri de graniță prost păzită cu Canada și Mexicul și ar fi absurd să ne imaginăm că
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
aeroportul din Tel Aviv... și nici acolo nu m-a supărat câtuși de puțin. După ce vezi tensiunea, aproape fizică, în care trăiesc oamenii în Israel, nici o măsură de securitate nu ți se mai pare inutilă. Am toată înțelegerea și pentru americani, și pentru israelieni. Dar să știi că, totuși, lucrurile diferă de la stat la stat, în State. Anul trecut, pe Heathrow, în Londra, a fost ok, în Los Angeles, la fel, dar pe aeroportul din New York mi-au confiscat bricheta pe
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
ajunge abia la sfârșit la amintirea cheie, care ne explică de ce ne e antipatic, de ce cartea îl acuză. Cândva, pe vremea măririi imperialiste a Japoniei, a trimis la închisoare un coleg pictor de stânga. A venit vremea Japoniei îngenuncheate de americani, pictorul cu pricina a ajuns în poziția cândva privilegiată a lui Kuroda, pictorul care visa la imperiul japonez. Roata s-a întors, și Kuroda, în mica lui parcelă de prezent real a romanului, se uită în jur nedumerit, nelalocul lui
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
temuți, ca de pildă Wilde sau Savage, pe când unii erau apreciați pentru stilul lor macabru sau certăreț, cum ar fi Graves, Bellow și Frost. Din nefericire nu s-au păstrat mostre din operele lor. (p. 27) E. A. Poe înseamnă "Eminent American Poet" (p. 29). El se trage dintr-o civilizație care a fost acoperită de deșert, un deșert care amintește de Ape and Essence a lui Aldous Huxley: Se știe prea puțin despre acea rasă străveche numită poporul american. Teritoriul lui
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mobilitatea inteligenței ei, care schimbă neîncetat "perspectiva" autoarei asupra propriei vieți. Prezentul e un amestec mereu efervescent de trecut și viitor. Pofta de istorie a romancierei e cuceritoare. Iată, de pildă, întâlnirea ei cu Henry Kissinger: Nu văd ce alt american de dreapta și-ar fi dat osteneala să mă caute, ca el. A venit la Londra și a cerut să cunoască un om de stânga. Erau toți cu alegerile, așa că mi l-au trimis mie. Eram dușmanul pentru el comunistul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
merge să lucreze la teza de doctorat la British Museum. Șirul de situații comice în care îl vâră Lodge e nesfârșit. Fiecare episod e destinat să provoace râsul. O temă majoră și familiară romanului britanic mai nou este aceea a americanilor care se întorc la obârșii. Tema e reluată de Kazuo Ishiguro în The Remains of the Day (Rămășițele zilei). Lodge născocește un Bernie, de la o mică facultate din Colorado, care visează să cumpere British Museum și să-l transporte piatră
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
care o vizitează la Heidelberg, nici prietenii făcuți la întâmplare. De unul singur, Tim luptă cu tot ce i se întâmplă. Cea mai izbutită latură a romanului este felul în care Lodge sugerează sentimentul apăsării. Tema ciocnirii dintre europeni și americani e obișnuită la David Lodge. De data aceasta americanii invadează Europa postbelică, cu afluența lor de bunuri de consum, gustul lor înoielnic (comparativ cu tradiția europeană), bunăstarea lor zgomotoasă. Paradisul e America, ceea ce răstoarnă situația din cărțile lui Henry James
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
întâmplare. De unul singur, Tim luptă cu tot ce i se întâmplă. Cea mai izbutită latură a romanului este felul în care Lodge sugerează sentimentul apăsării. Tema ciocnirii dintre europeni și americani e obișnuită la David Lodge. De data aceasta americanii invadează Europa postbelică, cu afluența lor de bunuri de consum, gustul lor înoielnic (comparativ cu tradiția europeană), bunăstarea lor zgomotoasă. Paradisul e America, ceea ce răstoarnă situația din cărțile lui Henry James. Tot ce e american e de invidiat, de la guma
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
schimb de facultăți pentru "următoarele șase luni". Trilogia e istorisită la persoana a treia. Cei doi eroi principali fac schimb nu numai de slujbe, ci și de neveste. Philip e universitarul britanic mediu, care citește pe rupte. Morris e universitarul american mistuit de imperativul de a scrie cărți. El visează cartea absolută (începe cu intenția de a epuiza exegeza pe tema Jane Austen). Diferențele dintre viețile celor doi sunt imense, dar amândoi se adaptează. Ambii au neveste plictisite și copii despre
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în Anglia (împreună cu Miller) a publicat într-un ziar de marcă londonez de dumincă un articol în care se lăuda cu isprăvile lui. Mai târziu a înregistrat un discurs de jumătate de oră la televiziune, denunțându-i pe Reagan și americani ca "ucid sute de mii de oameni pe zi". În 2001 Pinter însuși se explică: propaganda orwelliană e o realitate a zilelor noastre. El spune următoarele în interviul cu Anne-Marie Cusac: Cred că ni se spun numai minciuni. Propaganda democrațiilor
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
încoace n-am mai locuit în America doar două semestre ca poet-in-residence la Universitatea Vanderbilt, în 1985 și 1990 încă mă consider mai mult americancă decât englezoaică și chiar mi-am păstrat pașaportul american. Mulți dintre prietenii mei literari sunt americani, care fie locuiesc în Anglia, fie o vizitează ades. De fapt mai toți prietenii mei, literari și nu numai, nu sunt englezi ci "străini" care locuiesc la Londra cu ei mă simt mai în largul meu decât cu englezii "adevărați
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Londra sau la New York? RF. Fiindcă cercul meu e compus din alții ca mine englezi care au crescut în alte țări, oameni care au venit în Anglia ca refugiați, din motive personale, cum ar fi căsătoria să zicem, și evident americani care adoră Anglia! mă simt foarte acasă la Londra. Dar casa mea e de fapt la New York, unde sunt în elementul meu. E locul meu de baștină. (Am însă mari îndoieli că voi mai locui vreodată acolo). LV. Există urme
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
iubire. Romanele mele mă explică foarte bine, dar dacă e să privim traiectoria evoluției mele poetice, îmi dau seama că la început simțeam clar că nu am o voce integrabilă în poezia engleză și de aceea m-am apropiat de americani, fiindcă îmi plăceau ritmurile și inflexiunile lor. Mi-am făcut chiar o revistă a mea, ca să-i fac cunoscuți pe Charles Olson și Denise Levertov publicului englez. LV. E în poemele tale chipul unui partener oarecum absent ("Știu cum / vrei
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în ecou. Au fost Eliot și Yeats printre maeștrii tăi? EF. Sigur că mi-au plăcut enorm și Yeats și Eliot, însă, când am început eu să scriu, ei erau influența de care trebuia să ne ferim. M-au ajutat americanii: Pound, Stevens, Williams. Charles Reznikoff a fost extrem de important pentru mine, mai ales în felul de a evoca individul. Apoi au fost poeții ruși, mai ales Țvetaeva. Am descoperit opera ei la bibliotecă, pe când citeam pentru o serie de prelegeri
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ocupă religia rămân. LV. În The British Museum Is Falling Down, chiar mai mult în Out of the Shelter (1970), tema Americii revenind la originile ei englezești, la Europa de fapt, e evidentă. Abordarea e opusă celei din Henry James. Americanii sunt ridiculizați. Ai predat la Berkeley. Trilogia ta ne arată că știi bine viața universitară americană. Privești această temă a superiorității americane cu aceeași ironie relaxată, cu preocuparea sociologului sau cu o oarecare amărăciune? DL. America și cultura americană sunt
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
viața universitară americană. Privești această temă a superiorității americane cu aceeași ironie relaxată, cu preocuparea sociologului sau cu o oarecare amărăciune? DL. America și cultura americană sunt cu certitudine elemente cheie în viața și opera mea. N-aș zice că americanii sunt "ridiculizați" în contrast cu englezii ori europenii, în romanele mele. Toate rasele sunt ridiculizate și satirizate imparțial. M-am considerat în general un partizan al Americii. Pentru cei care erau copii în al Doilea Război Mondial, America era aliatul puternic care
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
reparațiile nu trebuiau să se termine niciodată. Era deci mereu de lucru. O fi din cauza mulțimii. Habar n-am. New Yorkezii sunt aroganți, dar plini de viață, de energie... și de păreri. Știm totul despre viața străzii. Oamenii spun că americanii nu au simțul ironiei, dar New Yorkezii sunt vestiți pentru inteligența lor sarcastică și pătrunzătoare. Odată, când m-am dus acasă în vizită, m-a uimit un tip burtos, care umbla legănat, ca un Adonis pe Brighton Beach. Tipul era
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și aboi îmi terminam studiile de artă la Columbia University, după care ne-am mutat în Anglia... și am divorțat. După el am mai încercat un scoțian și un irlandez dar m-am măritat în cele din urmă cu un american din Long Island, nu departe de New York! Viața e bizară. LV. A fost o decizie ușoară să părăsești New York-ul? ES. A fost una dintre cele mai dure decizii din viața mea. Dacă nu era el, n-aș fi plecat
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
germanic din Coleridge, ale cărui poeme, (mă gândesc la cele mai bune dintre ele) îmi amintesc, oarecum inexplicabil, de basme și de frații Grimm. Mi-au plăcut romanticii târzii, mai puțin cunoscuți, cum ar fi Beddoes ori Ransom (John Crowe, americanul) pentru ciudățenia lor respectuoasă. Mi-au plăcut mai mult decât poeții rațiunii. Îmi place grotescul unor autori ca Pope, Swift, Rochester. Trebuie să-i fac oarecum să conviețuiască în mine cu sentimentul tandru religios al lui Herbert. Auden e un
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și ros de invidii. Tot cu ecou în lumea medicală sunt englezii Astley Cooper, James Syme; italienii Tito Vanzetti și Francesco Ritzzoli (ortoped); germanii Bernard von Langenbeck, J. F. Diefenbach (plastician), Karl Ferdinand von Graefe (specialist în cezariană și transfuzii); americanii Philip Syng Physick, Jack Marion Sims, John Collins Warren, rușii Efren Muhin, Nikolai Pirogov. În prima parte a sec. XIX se resuscită unele din teoriile medicale ale secolului precedent, ajunse desuete, ca de exemplu teoria flogistică a lui Stahl, cea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
aprofundează studiul paraliziilor oculo- motorii, se pătrunde tot mai mult în misterele sistemului nervos. Secolul XIX unește tradiția observației exterioare cu cea endoscopică. Lampa electrică miniaturizată de Edison (1878) face loc endoscopiei: Max Nitze realizează cistoscopul, atât de necesar urologilor, americanul Kelly inventează rectoscopul; Küssmaul esofagoscopul, iar în primele decenii ale sec. XX se inventează gastroscopul, pleuroscopul, peritoneoscopul, toate fiind variante adaptate ale lămpii miniaturizate și astfel endoscopia completează investigațiile în precizarea diagnosticului. În 1877 apare cartea lui Lorain La température
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]