17,406 matches
-
excepției nu ar valora acord tacit în lipsa dispoziției prevăzute de art. 1.067 alin. (2) din Codul de procedură civilă. 62. Cu referire la acordul tacit dedus din introducerea cererii reconvenționale de către soțul pârât-reclamant la instanța sesizată cu cererea de chemare în judecată se constată că, potrivit dispozițiilor art. 917 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, cererea de divorț formulată de pârât trebuie introdusă la instanța la care se judecă cererea principală, neexistând un drept de opțiune al
DECIZIE nr. 20 din 24 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 915 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cu privire la înţelesul noţiunii de "acord" al părţilor din cuprinsul tezei a doua a acestui text de lege, respectiv condiţiile de formă pe care trebuie să le îndeplinească convenţia părţilor cu privire la alegerea instanţei care ar urma să soluţioneze acţiunea de divorţ, în situaţia în care nici reclamantul şi nici pârâtul nu au locuinţa pe teritoriul României.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278452_a_279781]
-
principală, neexistând un drept de opțiune al pârâtului sub acest aspect. 63. Față de prevederile legale enunțate, care au un caracter imperativ, nu poate fi primită interpretarea conform căreia introducerea cererii reconvenționale de către soțul pârâtreclamant la instanța sesizată cu cererea de chemare în judecată reprezintă, în fapt, un acord tacit cu privire la instanța aleasă de reclamant. 64. Un alt element care a fost analizat de instanțele care susțin cea de-a doua opinie este mențiunea inserată în contractul de mandat dat de soțul
DECIZIE nr. 20 din 24 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 915 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cu privire la înţelesul noţiunii de "acord" al părţilor din cuprinsul tezei a doua a acestui text de lege, respectiv condiţiile de formă pe care trebuie să le îndeplinească convenţia părţilor cu privire la alegerea instanţei care ar urma să soluţioneze acţiunea de divorţ, în situaţia în care nici reclamantul şi nici pârâtul nu au locuinţa pe teritoriul României.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278452_a_279781]
-
logică, rezultă opțiunea reclamantului pentru alegerea instanței competente), în situația pârâtului care dă mandat spre a fi reprezentat în fața instanței la care a fost chemat în judecată nu poate fi dedus acordul tacit al acestuia. 67. Față de obiectul cererilor de chemare în judecată (cereri de divorț), nu se impune analizarea acordului dat în mod tacit din perspectiva convenției părților, practicilor statornicite de acestea sau uzanțelor. 68. Din această analiză, care nu epuizează posibilele comportamente susceptibile de a reprezenta forme de manifestare
DECIZIE nr. 20 din 24 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 915 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cu privire la înţelesul noţiunii de "acord" al părţilor din cuprinsul tezei a doua a acestui text de lege, respectiv condiţiile de formă pe care trebuie să le îndeplinească convenţia părţilor cu privire la alegerea instanţei care ar urma să soluţioneze acţiunea de divorţ, în situaţia în care nici reclamantul şi nici pârâtul nu au locuinţa pe teritoriul României.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278452_a_279781]
-
f) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 , cu modificările și completările ulterioare]. 8. Pârâții B.M., respectiv M.S. au susținut, prin întâmpinările formulate în cele două cauze, în principal, că cererea de chemare în judecată este inadmisibilă, întrucât, potrivit art. 49 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, organul împuternicit să constate situația neîndeplinirii cerinței de stabilire a domiciliului în localitatea pe raza căreia s-
DECIZIE nr. 39 din 7 noiembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 21 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278500_a_279829]
-
sancțiunea anulării plângerii, ca în termen de 10 zile de la data comunicării să indice pârâtul, dovezile pe care se sprijină plângerea, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază și să depună încă un exemplar al cererii de chemare în judecată, semnat în original, precum și înscrisurile anexate și copia cărții de identitate. 5. La data de 16 iulie 2014 (data poștei, menționată pe plicul depus la dosarul de fond), petenta a depus la dosar o precizare la plângerea contravențională
DECIZIE nr. 44 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretare şi aplicare dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278507_a_279836]
-
nu atrage sancțiunea anulării, procesul contravențional fiind guvernat de principiul oficialității (nu al disponibilității), în virtutea căruia legiuitorul permite nemotivarea căii de atac, deci și a cererii introductive; ... b) a doua opinie, în sensul că plângerea contravențională, ca orice cerere de chemare în judecată, trebuie să cuprindă arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază, potrivit art. 194 lit. d) din Codul de procedură civilă, sub sancțiunea anulării cererii în faza verificării prealabile. În sprijinul acestei opinii s-a
DECIZIE nr. 44 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretare şi aplicare dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278507_a_279836]
-
cunoștință de existența procesului-verbal de contravenție, contravenientul poate și trebuie să precizeze motivele pentru care apreciază că se impune anularea acestuia. 17. Un alt argument invocat de instanța de trimitere este că plângerea contravențională nu este o simplă cerere de chemare în judecată, ci o cale de atac, prin care este supus controlului judecătoresc un act administrativ emis de o autoritate publică, respectiv procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției. Or, în cazul cererilor de chemare în judecată nu este prevăzut
DECIZIE nr. 44 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretare şi aplicare dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278507_a_279836]
-
este o simplă cerere de chemare în judecată, ci o cale de atac, prin care este supus controlului judecătoresc un act administrativ emis de o autoritate publică, respectiv procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției. Or, în cazul cererilor de chemare în judecată nu este prevăzut un termen pentru formularea acestora, putând fi formulate oricând în termenul de prescripție a dreptului material la acțiune, iar, potrivit art. 2.512 din Codul civil, prescripția nu poate fi invocată decât de partea interesată
DECIZIE nr. 44 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretare şi aplicare dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278507_a_279836]
-
contravențională nu este exceptată expres de la aplicarea prevederilor art. 200 și următoarele din Codul de procedură civilă și că, potrivit dispozițiilor alin. (3) al acestui articol, cu referire la art. 194 din același cod, petentul poate complini lipsurile cererii de chemare în judecată prin "arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea", în termen de 10 zile de la data comunicării adresei prin care i se pune în vedere aceasta de către completul căruia i s-a repartizat aleatoriu
DECIZIE nr. 44 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretare şi aplicare dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278507_a_279836]
-
Lehliu-Gară, Cornetu, Sighetu Marmației, Huedin, Gherla, Fălticeni, Dorohoi, Reșița și Galați (minoritar). ────────── 34. S-a susținut în sprijinul acestei opinii că trebuie avute în vedere dispozițiile art. 194 lit. d) din Codul de procedură civilă, conform cărora orice cerere de chemare în judecată trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază. 35. S-a arătat, de asemenea, că plângerea este calea specifică de atac în materie contravențională la îndemâna celor care apreciază că sunt vătămați prin intermediul procesului-verbal
DECIZIE nr. 44 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretare şi aplicare dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278507_a_279836]
-
reclamantul angajator nu a obținut o hotărâre judecătorească de anulare a dispozițiilor art. 74 din Contractul colectiv de muncă referitoare la drepturile speciale privind decontarea prestațiilor de odihnă și tratament și contravaloarea transportului. Mai mult, nici chiar prin cererea de chemare în judecată reclamantul nu a pus în discuție legalitatea contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, invocând doar Decizia nr. 15/2015 a Curții de Conturi - Camera de Conturi a Județului Constanța. Or, actul de control al Curții de
DECIZIE nr. 17 din 13 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru interpretarea art. 1, art. 21 şi art. 26 lit. h) raportat la art. 64 din Legea nr. 94/1992 , a dispoziţiilor art. 132, art. 138 alin. (5), art. 142, 148, 151 şi 152 din Legea nr. 62/2011 şi a prevederilor art. 229 alin. (4), art. 254 şi 268 alin. (1) lit. d) din Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
reclamantul nu a obținut o hotărâre judecătorească de anulare a dispozițiilor art. 74 din contractul colectiv de muncă pe anul 2014 referitoare la drepturile speciale privind decontarea prestațiilor de odihnă și tratament ori pentru contravaloarea transportului. Totodată, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul nu a pus în discuție legalitatea contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, invocând doar Decizia nr. 15/2015 a Curții de Conturi - Camera de Conturi a Județului Constanța, care nu are înrâurire asupra legalității clauzelor
DECIZIE nr. 17 din 13 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru interpretarea art. 1, art. 21 şi art. 26 lit. h) raportat la art. 64 din Legea nr. 94/1992 , a dispoziţiilor art. 132, art. 138 alin. (5), art. 142, 148, 151 şi 152 din Legea nr. 62/2011 şi a prevederilor art. 229 alin. (4), art. 254 şi 268 alin. (1) lit. d) din Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
vechime și își desfășoară activitatea în aceleași condiții, specifice locului de muncă la data angajării sau promovării". IV. Orientările jurisprudențiale divergente: 10. Sesizarea se referă la modul de interpretare a textelor de lege menționate anterior, incidente în soluționarea cererilor de chemare în judecată îndreptate împotriva angajatorilor, formulate de persoanele care au obținut titlul științific de doctor ulterior datei de 1 ianuarie 2010, cereri prin care acestea au solicitat, în limitele termenului de prescripție extinctivă a dreptului la acțiune, plata unor despăgubiri
DECIZIE nr. 21 din 21 noiembrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 30 alin. (6) şi art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea nr. 330/2009 , art. 4 alin. (1), art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 , art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 şi art. 8 din anexa nr. 5 a Legii nr. 63/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277993_a_279322]
-
care primesc acest spor sub forma sumelor compensatorii echivalente cu contravaloarea sporului de doctorat de 15% din salariul de bază. 11. Orientările jurisprudențiale diferite s-au conturat după cum urmează: 11.1. Într-o primă opinie, instanțele au respins cererile de chemare în judecată formulate, reținând, în esență, faptul că prevederile art. 30 alin. 6 din Legea nr. 330/2009 nu reglementează acordarea în continuare a unui spor permanent, ci adoptă o măsură tranzitorie pentru conservarea drepturilor persoanelor ce au beneficiat de
DECIZIE nr. 21 din 21 noiembrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 30 alin. (6) şi art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea nr. 330/2009 , art. 4 alin. (1), art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 , art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 şi art. 8 din anexa nr. 5 a Legii nr. 63/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277993_a_279322]
-
Apel Timișoara, Curtea de Apel Bacău, Secția a VII-a pentru cauze privind conflictele de muncă și asigurări sociale a Curții de Apel București) 11.2. Într-o a doua opinie, instanțele s-au pronunțat în sensul admiterii cererilor de chemare în judecată și obligării angajatorului pârât la acordarea cu titlul de despăgubiri a sumelor echivalente sporului de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, ca urmare a obținerii titlului științific de doctor, apreciindu-se că tratamentul juridic diferențiat ce decurge
DECIZIE nr. 21 din 21 noiembrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 30 alin. (6) şi art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea nr. 330/2009 , art. 4 alin. (1), art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 , art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 şi art. 8 din anexa nr. 5 a Legii nr. 63/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277993_a_279322]
-
că au existat atât soluții de admitere a acțiunilor formulate, cât și soluții de respingere a acestora ca neîntemeiate. 11.3. A fost observat și un alt tip de cazuistică judiciară, circumscris unor soluții prin care, potrivit obiectului cererilor de chemare în judecată, instanțele au respins acțiunea prin care se solicita restituirea sumelor de bani reprezentând sporul pentru titlul științific de doctor, ca urmare a controlului efectuat de Curtea de Conturi. Astfel, instanța a reținut că, în cazul în care "pârâtei
DECIZIE nr. 21 din 21 noiembrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 30 alin. (6) şi art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea nr. 330/2009 , art. 4 alin. (1), art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 , art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 şi art. 8 din anexa nr. 5 a Legii nr. 63/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277993_a_279322]
-
situațiile nu sunt analoge, ci diferite sub aspectul salarizării, legiuitorul este în drept să instituie un tratament juridic diferit al acestora. VII. Punctul de vedere al Avocatului Poporului 18. Prin memoriul înaintat, Avocatul Poporului a apreciat că admiterea cererilor de chemare în judecată este în litera și spiritul legii, în principal, pentru evitarea oricărei forme de discriminare între persoanele care dețin titlul științific de doctor. Se arată, în sesizare, că sistemul de salarizare are la bază, potrivit dispozițiilor art. 3 lit.
DECIZIE nr. 21 din 21 noiembrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 30 alin. (6) şi art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea nr. 330/2009 , art. 4 alin. (1), art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 , art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 şi art. 8 din anexa nr. 5 a Legii nr. 63/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277993_a_279322]
-
plano instanței de executare să verifice dacă prețul îndeplinește condițiile prevăzute de art. 1.660 și art. 1.665 din Codul civil. 61. Din aceste date ale sesizării, neînsoțită de alte înscrisuri care să releve cu exactitate cauza cererii de chemare în judecată (contestația de executare), nu se poate deduce care sunt limitele în care instanța de apel va putea, concordant dispozițiilor art. 478 din Codul de procedură civilă, să efectueze cercetarea în apel și dacă, în aceste condiții, rezolvarea chestiunii
DECIZIE nr. 38 din 7 noiembrie 2016 privind aplicarea art. 845 alin. 9 din Codul de procedură civilă [actual art. 846 alin. (9) din Codul de procedură civilă]. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278013_a_279342]
-
drept cu care Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată ar putea doar să fie de natură să ducă la rezolvarea pe fond a litigiului, de vreme ce nu rezultă cu precizie care au fost circumstanțele adjudecării, cauza cererii de chemare în judecată sau motivele de apel. 65. Or, condiția stabilită în art. 519 din Codul de procedură civilă este în sensul că, de lămurirea chestiunii de drept trebuie să depindă soluționarea pe fond a cauzei, această dependență trebuind să fie
DECIZIE nr. 38 din 7 noiembrie 2016 privind aplicarea art. 845 alin. 9 din Codul de procedură civilă [actual art. 846 alin. (9) din Codul de procedură civilă]. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278013_a_279342]
-
aprobare ministrului afacerilor interne, anterior transmiterii către instanța de judecată competentă, documentele întocmite, în numele și pentru acesta, cu ocazia declarării și renunțării la căi de atac, a declarării și motivării căilor extraordinare de atac, a formulării cererilor de intervenție, de chemare în garanție, reconvenționale și de recuzare, în dosarele aflate pe rolul instanțelor de judecată, în care ministrul afacerilor interne are calitate procesuală. ... ---------- Alin. (5) al art. 4 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 5
REGULAMENT din 19 mai 2011 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Direcţiei generale juridice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278104_a_279433]
-
suspectat sau pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și încadrarea juridică a acesteia. ... (2) Suspectului sau inculpatului i se aduc la cunoștință drepturile prevăzute la art. 83, precum și următoarele obligații: ... a) obligația de a se prezenta la chemările organelor judiciare, atrăgându-i-se atenția că, în cazul neîndeplinirii acestei obligații, se poate emite mandat de aducere împotriva sa, iar în cazul sustragerii, judecătorul poate dispune arestarea sa preventivă; ... b) obligația de a comunica în scris, în termen de
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277870_a_279199]
-
și de a pune concluzii, în condițiile prevăzute de lege; ... d) dreptul de a fi încunoștințată cu privire la desfășurarea procedurii, dreptul de a formula plângere prealabilă, precum și dreptul de a se constitui parte civilă; ... e) obligația de a se prezenta la chemările organelor judiciare; ... f) obligația de a comunica orice schimbare de adresă; ... g) abrogată; ... ---------- Lit. g) a alin. (2) al art. 111 a fost abrogată de pct. 71 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277870_a_279199]
-
de fapt pentru dovedirea cărora a fost propus ca martor. ... (2) Martorului i se aduc apoi la cunoștință următoarele drepturi și obligații: ... a) dreptul de a fi supus măsurilor de protecție și de a beneficia de restituirea cheltuielilor prilejuite de chemarea în fața organelor judiciare, atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege; ... b) obligația de a se prezenta la chemările organelor judiciare, atrăgându-i-se atenția că, în cazul neîndeplinirii acestei obligații, se poate emite mandat de aducere împotriva sa; ... c) obligația
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277870_a_279199]
-
următoarele drepturi și obligații: ... a) dreptul de a fi supus măsurilor de protecție și de a beneficia de restituirea cheltuielilor prilejuite de chemarea în fața organelor judiciare, atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege; ... b) obligația de a se prezenta la chemările organelor judiciare, atrăgându-i-se atenția că, în cazul neîndeplinirii acestei obligații, se poate emite mandat de aducere împotriva sa; ... c) obligația de a comunica în scris, în termen de 5 zile, orice schimbare a adresei la care este citat
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277870_a_279199]
-
încălcare cu rea-credință a măsurii sau a obligațiilor care îi revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive. (5) Pe durata măsurii, inculpatul poate părăsi imobilul prevăzut la alin. (1) pentru prezentarea în fața organelor judiciare, la chemarea acestora. ... (6) La cererea scrisă și motivată a inculpatului, judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată, prin încheiere, îi poate permite acestuia părăsirea imobilului pentru prezentarea la locul de muncă, la cursuri de învățământ
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277870_a_279199]