16,530 matches
-
trecut...", Rikki vede în vitrina unui magazin de antichități un colier care seamănă cu al lui Cleo.Află că i-a aprținut Juliei,o prietenă - sirenă de-a domnișoarei Chattam. Zâne i-l cumpăra. În ultimul episod "O Răsucire În Coadă",Zâne afla adevărul despre sirene și se despart,rămânând prieteni... În al doilea sezon,Rikki capătă puteri noi: Poate provoca incendii,poate aprinde focul și poate produce fulgere.Se împăca cu Zâne,dar nu vrea să fie public. În episodul
Rikki Chadwick () [Corola-website/Science/316762_a_318091]
-
gard de lemn caracteristic regiunii Bucovinei și are în partea de sud o clopotniță de lemn, pe unde se intră în curtea lăcașului de cult. Biserica de lemn din Colacu este construită în întregime din bârne de brad, îmbinate în „coadă de rândunică” și ridicată pe un soclu de piatră de râu. Pe acoperiș se află trei turle, dispuse toate de-a lungul axului mare al bisericii pe cele trei părți componente ale construcției: pronaos, naos și altar. Turla amplasată deasupra
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
rezervației naturale este semnalată prezanța unei comunități de plante halofile (foarte rare), cunoscută sub denumirea populară de limba peștelui ("Armeria sampaioi" - sinonim: "Armeria maritima Wild"), specie vegetală (din familia "Plumbaginaceae") aflată pe Lista roșie a IUCN, alături de care mai vegetează coada șoricelului ("Achillea millefolium"), coamă de aur ("Aster linosyris"), ghirin ("Suaeda maritima"), iarbă sărată ("Salicornia europaea"), lobodă ("Atriplex patula"), iarba broaștei ("Juncus bufonius"), șovârvariță ("Inula britannica"), sică ("Limonium gmelinii"), troscot ("Polygonum aviculare") sau albăstrică ("Aster tripolium"). În vecinătatea rezervației naturale se
„La Sărătură” () [Corola-website/Science/316776_a_318105]
-
80 m), s-au zidit la anul 1807”. Biserica este ridicată pe un plan dreptunghiular cu o absidă nedecroșată, în formă de trapez. Pereții sunt alcătuiți din bârne de gorun, cioplite cu barda, dispuse orizontal și încheiate în obișnuitul sistem ”coadă de rândunică”. Sub streașină, capetele bârnelor ies treptat din masa pereților și formează un sistem de console cu rol de susținere a acoperișului și cu efect decorativ. Corpul masiv al edificiului era dominat de un turn care imita fidel turnurile
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
a girafei. Okapi de sex masculin au niște coarne scurte, numite ossicones, acoperite cu piele. Urechile lor mari le ajută să-l detecteze pe prădătorul lor, leopardul. Okapi au 1.9 - 2.5 m în lungime (de la cap până la baza cozii) și 1,5-2,0 m în înălțime. Ele au cozi de 30-42 de cm lungime. Greutatea lor variază între 200-350 kg. Okapi sunt animale diurne, solitare (cu excepția mamelor cu pui), care se întâlnesc numai pentru reproducere. Okapi culeg hrana din
Okapi () [Corola-website/Science/316806_a_318135]
-
numite ossicones, acoperite cu piele. Urechile lor mari le ajută să-l detecteze pe prădătorul lor, leopardul. Okapi au 1.9 - 2.5 m în lungime (de la cap până la baza cozii) și 1,5-2,0 m în înălțime. Ele au cozi de 30-42 de cm lungime. Greutatea lor variază între 200-350 kg. Okapi sunt animale diurne, solitare (cu excepția mamelor cu pui), care se întâlnesc numai pentru reproducere. Okapi culeg hrana din copaci și arbuși aflați de-a lungul cărarilor bătătorite din
Okapi () [Corola-website/Science/316806_a_318135]
-
toată Europa și, pe alocuri, în Asia. Culoarea linului sălbatic este verde-măslinie cu regiunea abdominală galben-verzuie; în crescătorii linul poate avea o variantă roșie-aurie, acesta fiind crescut ca pește ornamental. Poate fi recunoscut după corpul îndesat, foarte lat în regiunea cozii și după solzii mărunți care îi acoperă corpul în întregime. Corpul lui este protejat și de un strat gros de mucus cu un rol antimicrobian și antimicotic. Are o gură mică cu buze groase prevăzută cu două mustăți scurte. Lungimea
Lin () [Corola-website/Science/315074_a_316403]
-
condorului andin s-ar găsi în pliocen sau pleistocen, atunci când viețuia o pasăre ceva mai mică decât condorul de azi (subspecia dispărută "Vultur gryphus patruus"). Condorul andin este cea mai mare pasăre din emisfera vestică. Cu toate că lungimea de la cioc până la coadă măsoară cu 5 cm mai puțin decât la condorul californian, anvergura aripilor este mai mare decât la acesta, măsurând 274-310 cm. Pe lângă acestea, condorul andin e mai greu; un mascul cântărește 11-15 kg, iar o femelă — 7,5-11 kg. Distanța
Condor andin () [Corola-website/Science/315078_a_316407]
-
la Opry, l-au inspirat puternic pe Perkins, determinându-l să-i ceară părinților lui o chitară. Pentru că nu și-au putut permite o chitară adevărată, tatăl lui Perkins a improvizat o chitară dintr-o cutie de trabucuri și o coadă de matură. Carl a început să învețe cum să cânte la chitară mai mult printr-un coleg de pe câmp, numit John Westbrook, care ulterior i-a devenit prieten. “Unchiul John” cum îl numea Carl, era un afro-american în vârstă de
Carl Perkins () [Corola-website/Science/315111_a_316440]
-
promovat de pe albumul "Te ador" este intitulat „Până la stele”. La finele anului 2008, Elena Gheorghe lansează primul său album de compilație, "Lilicea Vreariei". Materialul discografic conține treisprezece melodii cântate în limba aromână, printre care se numără și duete cu Gică Coadă, dar și interpretări independente. Lansarea celor două albume, "Lilicea Vreariei" și "Te ador", este răsplătită cu premiul de onoare al revistei Confidențial. La finele anului 2008, Elena Gheorghe înregistrează cântecul „The Balkan Girls”, compus și produs de Laurențiu Duță. În
Elena Gheorghe () [Corola-website/Science/315188_a_316517]
-
urgență. Deoarece se dispunea de doar două baterii (Bateria 102 Rheinmetall de 37 mm, comandată de lt. Romulus Apostolescu și cea AcA, de tip Reșița/Vikers M36 de 75 mm, comandată de lt. Șerbu), în noaptea respectivă Șerbănescu a plasat cozile avioanelor pe butoaie de benzină pentru a putea la nevoie trage razant cu armamentul avioanelor împotriva tancurilor, acțiune inspirată tot de formația sa de vânător de munte. Dimineața avioanele care au putut au decolat, piloții luând cu ei și mecanicii
Alexandru Șerbănescu () [Corola-website/Science/315210_a_316539]
-
15 cm la capătul căilor genito-urinare. Balena cu cocoașă se deosebește de celelalte balene brăzdate prin forma și coloritul corpului, forma înotătoarei dorsale, dimensiunile celor pectorale, „negii” de pe ambele buze și de pe extremitățile înotătoarelor pectorale și prin marginea neregulată a cozii. Corpul balenei este scurt și „îndesat”, lățindu-se în partea din față și subțiindu-se spre coadă. Capul este lat, cu buzele rotunjite în față; la unii indivizi el este doar de 3,2-3,5 ori mai scurt decât întregul
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
și coloritul corpului, forma înotătoarei dorsale, dimensiunile celor pectorale, „negii” de pe ambele buze și de pe extremitățile înotătoarelor pectorale și prin marginea neregulată a cozii. Corpul balenei este scurt și „îndesat”, lățindu-se în partea din față și subțiindu-se spre coadă. Capul este lat, cu buzele rotunjite în față; la unii indivizi el este doar de 3,2-3,5 ori mai scurt decât întregul corp. Buza inferioară, masivă, iese în față cu 10-30 cm. Abdomenul este coborât. „Brazdele” longitudinale de pe gât
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
înălțime, în schimb este groasă și musculoasă; se situează în jumătatea posterioară a corpului. Marginea ei anterioară coboară lin spre corp, uneori fiind umflată, iar cea posterioară este abruptă, de regulă în formă de seceră. Înotătoarea codală (sau, mai simplu, coada) este foarte mare, cu marginea posterioară neregulată și zimțată situată orizontal, ca și la toate balenele. Coloritul balenelor cu cocoașă variază de la un individ la altul, ceea ce facilitează identificarea lor. Spatele și părțile laterale sunt negre sau cenușii-închise, uneori cu
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
a abdomenului variază de la neagră sau pestriță (cu pete albe) până la albă. Înotătoarele pectorale sunt negre, bălțate sau albe deasupra și albe dedesubt, dar se întâlnesc indivizi cu înotătoare în întregime albe sau în întregime negre. Culoarea părții superioare a cozii coincide cu cea a spatelui, iar a părții inferioare — cu cea a abdomenului. Albinoșii acestei specii sunt rar întâlniți. Pe partea superioară a capului, între marginea buzei și nas trec 3-5 rânduri de concrescențe de piele de formă brăzdată, asemănătoare
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
suprafață. Ieșind deasupra apei, balenele cu cocoașă scot jeturi de apă de 2-5 m înălțime la interval de 4-15 s. Datorită obiceiului de a-și ridica înotătoarea codală în timpul scufundării, ele pot fi ușor identificate, întrucât coloritul părții inferioare a cozii diferă de la un individ la altul. Pe baza cercetărilor efectuate în Atlanticul de Nord în perioada anilor 1973-98, a fost întocmit un album fotografic cuprinzător al populației nord-atlantice de balene cu cocoașă. Un proiect similar a luat start în 2004
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
de conțiețuire în grup a mamiferelor marine. De menționat că vânătoarea în grup este caracteristică doar indivizilor din populațiile emisferei de nord. O altă tehnică de vânătoare, utilizată de indivizii singuratici, este de a ameți prada prin lovituri violente ale cozii. Pentru aceasta, ei înoată mai întâi într-un cerc larg, lovind puternic apa cu coada. O altă modalitate este scufundarea rapidă a individului, după care acesta descrie o curbă în forma literei „U” și se ridică încet spre suprafață traversând
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
doar indivizilor din populațiile emisferei de nord. O altă tehnică de vânătoare, utilizată de indivizii singuratici, este de a ameți prada prin lovituri violente ale cozii. Pentru aceasta, ei înoată mai întâi într-un cerc larg, lovind puternic apa cu coada. O altă modalitate este scufundarea rapidă a individului, după care acesta descrie o curbă în forma literei „U” și se ridică încet spre suprafață traversând zona turbulențelor provocate de înotătoare. Balenele cu cocoașă nu formează grupuri de lungă durată. În afară de
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
montei, balenele sunt foarte excitate. Câte 2-20 de masculi se bat pentru a cuceri o singură femelă. Actul sexual are loc într-o atmosferă foarte romantică: masculul și femela înoată unul lângă altul, își ating înotătoarele pectorale, lovesc apa cu coada, după care încep să se ridice lent spre suprafață, înotând vertical în spirală, cu abdomenele lipite. Gestația durează în jur de 11 luni. Embrionul se dezvoltă foarte repede, crescând cu 17-35 cm pe lună. După viteza de dezvoltare a embrionului
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
de exemplu) sunt comensali specifici balenei cu cocoașă. Printre paraziții interni se numără trematodele, nematodele, cestodele și acantocefalii. Balenele cu cocoașă au puțini prădători naturali. În timpul migrațiilor, indivizii tineri pot fi atacați de orci și rechini, care lasă cicatrice pe coadă și înotătorile pectorale. Bolile de care suferă balenele practic nu au fost studiate. În prezent, specia balenelor cu cocoașă este inclusă în Lista roșie a IUCN cu statutul "vulnerabil" și în Anexa I a convenției CITES. Mult timp balenele cu
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
dar cu un efect diferit. Într-un univers aflat în rotație, de exemplu, călătoria în timp devine posibilă. Prin deplasarea într-un cerc destul de mare în jurul unei axe, la o viteza apropiată de viteza luminii, un observator ar putea prinde coada lui temporală, revenind la punctul său de plecare la un moment dat mult mai devreme decât plecarea sa. Căile necesare sunt cunoscute sub numele de curbe de timp închis (bucle temporale). Denumirea a fost inventată de H. G. Wells în romanul
Mașina timpului () [Corola-website/Science/318627_a_319956]
-
calitate. Povestitoarea se prezintă în fiecare episod și este Shelley Duvall. Tot aceasta este și producătoarea întregului program de povești și joacă în câteva episoade alături de alți actori de renume. Continuarea acestei serii de teatru TV se numește Legende și Cozi Înalte al Shelley Duvall și prezintă povești populare americane. Aceste programe se inspiră din programul de teatru al lui Shirley Temple intitulat simplu Cartea de Povești. Pentru această serie și pentru cea de-a II-a se implică mai mulți
Faerie Tale Theatre () [Corola-website/Science/318650_a_319979]
-
o ars biserica,cu ajutorul lui Dumnezeu s-au început a se rădica această sfântă biserică, în luna lui mai 21 de zile, în ziua marelui Constantin împăratul și cu maică sa Elena, anul Domnului 1741”. Bârnele de stejar, îmbinate în coadă de rândunică, au capetele cioplite, în prelungire, amintind prin forma și plastica lor îmbinările pereților de la biserica din Zolt (Banat) sau de la aceea din Păniceni (Cluj), dar și pe ale caselor și șurilor bătrâne din care, exemplare izolate, mai dăinuie
Biserica de lemn din Petea () [Corola-website/Science/318753_a_320082]
-
numărul 157 publicată în Monitorul Oficial Partea I numărul 152 din 9 martie 2010. se compune dintr-un scut triunghiular francez antic, cu marginile rotunjite, în vârful scutului pe un câmp roșu, se află un păun de aur, conturnat, cu coada desfacută. În partea superioară a scutului pe un câmp argintiu, se afla Crucea Sfântului Gheorghe, de culoare roșie. Scutul este trimbrat de o coroana murală de argint cu șapte turnuri crenelate. Păunul din parte inferioară semnifica statutul unic al târgului
Stema municipiului Botoșani () [Corola-website/Science/318775_a_320104]
-
termen dovedește că Botoșaniul avea statutul de oraș încă din acele secole, altfel nu s-ar fi folosit acest termen pe sigiliul orașului. Pe un document publicat de Alexandru Papadopol Calimachi din 5 august 1670 apare tot un păun cu coada răsfirată, o lucrare primitivă a unui gravor nepriceput. Faptul că păunul a continuat să fie folosit ca simbol al târgului pentru următoarele două secole este demonstrat de un act din 20 martie 1774. Pe toate aceste documente în care apare
Stema municipiului Botoșani () [Corola-website/Science/318775_a_320104]