15,878 matches
-
lirism înalt (imnul iubirii). Când în Gal 5,22 apostolul enumeră iubirea pentru prima dată între „roadele Duhului”, el înțelege ca efect al Duhului și iubirea exaltată în 1Cor 13. În contextul învățăturii despre carisme, acest lucru înseamnă că nu darurile extraordinare ale harului, ci iubirea este efectul cel mai important al darului Duhului. Așadar, el pune în mod clar accentul pe consecințele morale ale experienței Duhului. Tratatul pe care P. Grelot îl dezvoltă în contribuția sa Femeia în Noul Testament, ne
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
pentru prima dată între „roadele Duhului”, el înțelege ca efect al Duhului și iubirea exaltată în 1Cor 13. În contextul învățăturii despre carisme, acest lucru înseamnă că nu darurile extraordinare ale harului, ci iubirea este efectul cel mai important al darului Duhului. Așadar, el pune în mod clar accentul pe consecințele morale ale experienței Duhului. Tratatul pe care P. Grelot îl dezvoltă în contribuția sa Femeia în Noul Testament, ne oferă o cheie de lectură pentru a putea atinge problema posibilității femeilor
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
îndemna și a edifica. După 1Cor 12,7, ea este una dintre „manifestările Duhului pentru utilitatea tuturor” (tó symphéron). Ea poate să fie considerată în funcția Duhului, Domnului, sau a lui Dumnezeu Tatăl: în funcția Duhului, ea este unul din „darurile gratuite” (charísmata); în funcția Domnului, adică a lui Cristos glorificat, ea este un „serviciu” (diakonía), care ar fi abuziv calificat drept un „minister”, în sensul tehnic al cuvântului; în funcția lui Dumnezeu, ea este o operație (enérgema) care arată puterea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
drept un „minister”, în sensul tehnic al cuvântului; în funcția lui Dumnezeu, ea este o operație (enérgema) care arată puterea sa în acțiune (1Cor 12,4-6). În acest sens general, orice dar carismatic acordat în vederea unei activități publice diferă de darurile individuale, numite charismata, care privesc situațiile de viață personală, celibatul sau căsătoria (1Cor 7,7). În cazul considerat aici, există o finalitate de slujire (diakonía). Sfântul Paul avertizează că Duhul împarte bogăția darurilor sale și asupra femeilor și recunoaște că
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
acordat în vederea unei activități publice diferă de darurile individuale, numite charismata, care privesc situațiile de viață personală, celibatul sau căsătoria (1Cor 7,7). În cazul considerat aici, există o finalitate de slujire (diakonía). Sfântul Paul avertizează că Duhul împarte bogăția darurilor sale și asupra femeilor și recunoaște că, în cursul adunărilor liturgice, femeile profetese și orante operează în libertate și demnitate deplină. Cele orante vor transmite Duhul adresându-se cu o voce ridicată lui Dumnezeu prin psalmi, cântece spirituale, binecuvântări și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
sfârșitul deceniului 50-60, diakonos nu indică o funcție specifică. Paul vorbește de colaboratorii săi ca diakonos ai lui Cristos, ai evangheliei și vorbește de activitatea sa apostolică cu termenul diakonia. Acesta apare între carismele menționate de Paul în Romani, între darul profeției și darul învățăturii. Trebuie să se observe că, în cazul lui Febe, diakonos se referă la o slujire specifică și generală a lui Dumnezeu, care include întreaga viață creștină. Slujirea lui Febe este caracterizată pe scurt: „a fost de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
diakonos nu indică o funcție specifică. Paul vorbește de colaboratorii săi ca diakonos ai lui Cristos, ai evangheliei și vorbește de activitatea sa apostolică cu termenul diakonia. Acesta apare între carismele menționate de Paul în Romani, între darul profeției și darul învățăturii. Trebuie să se observe că, în cazul lui Febe, diakonos se referă la o slujire specifică și generală a lui Dumnezeu, care include întreaga viață creștină. Slujirea lui Febe este caracterizată pe scurt: „a fost de ajutor pentru mulți
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
căldură și de afect ca suport al intențiilor iubirii. Autorul trasează câteva teze care merită o atenție deosebită: iubirea nu este un sentiment, iubirea este decizie și angajare, iubirea adevărată este necondiționată, iubirea este pentru totdeauna, angajarea iubirii implică decizii, darul fundamental al iubirii este o senzație a valorii personale, și iubirea înseamnă afirmarea și nu posedarea ființei iubite. José Ortega y Gasset face o remarcă interesantă, în acest sens: „A iubi un lucru înseamnă a te obliga să-l faci
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
care să diminueze propria libertate interioară. De asemenea, căsătoria și familia ca vocație presupun ca persoanele să aibă curajul de a se întreba înaintea propriei conștiințe și a lui Dumnezeu dacă se simt chemate pentru familie și sunt înclinate, prin darurile pe care le posedă, la această stare de viață. În această perspectivă, căsătoria creștină este un har și o oportunitate pentru a deveni mai conștienți de valoarea iubirii, a fidelității, a iertării și a dialogului care fondează legătura intimă dintre
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
situație se lovește de banalizarea iertării, gândită ca un lucru simplu de făcut. Din dinamica iertării face parte și libertatea persoanei, cu un nivel de intimitate fără termen de comparație, de aceea are caracter de reciprocitate Este dramatică oferirea acestui dar prețios unei persoane care îl refuză sau este indiferentă față de el. Iertarea este un cuvânt sacru pentru iubirea familială, motiv pentru care un act adevărat de iertare constituie o adevărată noutate în viața persoanei și a societății în care trăim
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
stimei fata de noi și față de ceilalți și luminează persoana cu care ne confruntăm, dincolo de datele biologico - fizice, anagrafice, psihologice și comportamentale, și confirmă că ea (persoana) este un „frate” pe care sunt chemat să-l primesc ca pe un dar. Sensibilitatea interioară a omului se manifestă prin chipul său, în care există o sărăcie esențială. Proba acestui fapt este că el caută să mascheze această sărăcie prin diferite atitudini. Întrebarea care rezultă din această ordine de idei este aceasta: ce
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
anul 2000, România a rămas pentru unii analiști în această zonă. O explicație constă în faptul că baza turistică a rămas în mare parte aceeași de acum 30 de ani. Oferta standard - hotel, soare, mare, plajă, odihnă - nu mai are darul de a atrage turiștii, orientați acum cu prioritate spre atracții de tip divertisment, cât mai diverse și bazate pe o tehnologie nouă. Există însă și elemente care susțin o ieșire din această situație; de exemplu, faptul că, între cele mai
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
devină bun cetățean și să nu se implice dacă i se impun colectivismul și paternalismul care ignoră individualitatea și distrug libertatea individuală (Plutarh spunea acum 1 800 de ani că "primul distrugător al libertăților unui popor este cel care face daruri și promisiuni fără acoperire"). Participarea la viața orașului, implicarea depind de atractivitatea orașului pentru cetățean, mai exact, de atractivitatea condițiilor sale de muncă, de viață, de petrecere a timpului liber. Nu ajung bunele intenții, promisiunile, experimentele de tot felul etc.
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
trecu nici o clipă prin minte că suferise deja o înfrîngere, că viața pe care se hotărîse s-o ducă nu avea nici o rădăcină în sufletul lui, nici o premisă în existența sa de pînă atunci. Nu știa că suferința este un dar al sorții, ce nu e oferit decît cîtorva atît de deplin încît să poată face abstracție de propriul bine și rău, să trăiască și să gîndească numai pentru ceilalți și să simtă o satisfacție într-asta. Nu știa că numai
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
al succesului său, este un profesor înnăscut, care știe să îmbine admirabil erudiția savantă cu o claritate care nu mai admite replică, analiza aprofundată cu sinteza luminoasă, esențialul cu anecdota, sensul juridic cu cel istoric, seriozitatea cu cordialitatea. Este un dar al lui, pe care nu toți îl au, acela de a rezuma în mod plăcut și în puține pagini un material care ar fi putut fi plictisitor sub un condei mai puțin alert decât al lui. Jean-François Gautier, dominându-și
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
cucerirea lumii. Osiris (în vechime Sairi Siri) a fost venerat drept primul viticultor, chiar mai mult decât Noe. Osiris era văzut ca un zeu civilizator care i-a învățat pe egipteni cultura viței de vie. Vinul era privit ca un dar al lui Osiris. Un mit21 povestea că primele boabe de strugure s-au născut din ochii negri și strălucitori ai lui Horus, zeul cu cap de șoim, deseori prezentat ca fiu al lui Osiris și Isis (al cărei nume egiptean
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
îl voi bea din nou, în împărăția lui Dumnezeu"77. Ceremonia euharistică (de la grecescul eukharistia, "recunoștință") are drept centru taina transsubstanțierii: pentru catolici, potirul împărtășaniei conține în mod substanțial sângele lui Hristos. Mai precis, transsubstanțierea înseamnă că "odată cu sfințirea sfintelor daruri, totalitatea substanței pâinii și vinului este schimbată în Trupul și Sângele lui Iisus Hristos"78. Pentru a simboliza taina Euharistiei, creștinii foloseau mai întâi cele două "daruri", vinul și pâinea. Apoi, începând cu secolul al IX-lea, pâinea obișnuită este
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
mod substanțial sângele lui Hristos. Mai precis, transsubstanțierea înseamnă că "odată cu sfințirea sfintelor daruri, totalitatea substanței pâinii și vinului este schimbată în Trupul și Sângele lui Iisus Hristos"78. Pentru a simboliza taina Euharistiei, creștinii foloseau mai întâi cele două "daruri", vinul și pâinea. Apoi, începând cu secolul al IX-lea, pâinea obișnuită este înlocuită cu ostia ("pâinea de altar"), adică o pastilă rotundă și albă făcută doar din făină și apă, păstrată în anaforniță. Anafornița conține ostiile consacrate împărtășaniei creștinilor
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Rouen, Metz, Colmar, Mainz, Koblenz, Köln, Trier etc.). Expansiunea viței-de-vie va fi cu atât mai importantă cu cât, până la conciliul ecumenic de la Konstanz, de la începutul secolului al XV-lea, orice laic, femeie sau bărbat, primea împărtășania sub forma celor două daruri de trei ori pe an și "primea un prinos de vin neconsacrat după liturghie în fiecare duminică și zi de sărbătoare, în timp ce preoții se împărtășeau în fiecare zi"81. Aceleași preocupări le aveau și călugării 82, acei slujitori ai Bisericii
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
-ntorc A tatei inima ei. Chemați Franța, ce stați! Chemați Burgundia. Cornwall, si Albany, Cu cele două zestre,a treia luați. Mîndria, ea franchețe-i zice, s-o mărite. Va investesc pe voi doi cu puterea-mi, Preeminenta și-orice daruri mari Ce merg cu maiestatea. Noi, lunar, Cu privilegiu-o șut' de cavaleri, Ținuți de voi, ne-om face-al nost sălaș La voi pe rînd; și ne păstra-vom doar Nume și titluri date unui Domn. Cîrma, venitul, tot
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
din ochi. LEAR: Pe-Apollo-acum... KENT: Pe-Apollo, rege,-acum, I-nvoci pe zei în van. LEAR: O, sclav! Necredincios! ( Pune mîna pe sabie) ALBANY ȘI CORNWALL: Drag domn, reține-te! KENT: Ucide-ți doctorul și plata-ți da Infectei boli. Ia-ți darul îndărăt, Ori, cît pot scoate strigat din gîtlej, Îți spun: faci rău! LEAR: Asculta, trădător, Pe jurămîntul de vasal, ascultă-mă; That thou hast sought to make uș break our vow, Which we durst never yet, and with strained pride
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Cînd ți-ai despicat coroană în două și ai dăruit amîndouă părțile, ți-ai luat măgarul în spate să-l treci băltoaca. Puțină minte ai avut în coroană ta cea cheala cînd ai dat-o pe cea de aur în dar. Dacă acum vorbesc că cel ce sînt, să fie biciuit cine-o bagă de seamă întîi. (Cîntă) Nebunii-au trecere-n ast an puțină foarte, Fiindcă-nțelepții-au devenit zărghiți Și nu știu mintea cum să-și poarte Și-au
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
colecției Albina, mai ales din cele apărute în 1950. Iată, de exemplu, Vrăbioii de aur de Ion Jipa (...). Deși bine scrisă, deși problemele se conturează clar și personajele se definesc prin fapte - ne referim doar la primele două acte - piesa Darul frăției de N Kirițescu (Cultura Poporului), nu izbutește să aibă un fir roșu de-a lungul celor trei acte ale sale, dintre care primele două se petrec în 1943 iar ultimul în 1950 (...). O perspectivă diformată asupra locului pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
satirelor antiimperialiste. În acest sens am vorbit cu tov. Mihai Beniuc, Traian Șelmaru etc. Tov. Paul Georgescu, Silvian Iosifescu și Mihu Dragomir au stăruit asupra unora din poeziile nerealizate din volum (...). Dezbaterea în jurul volumului de versuri Zile slăvite a avut darul să scoată la iveală serioase rămâneri în urmă la unii critici care merg de la o atitudine «negustorească 0╗ de cântărire meschină și indiferentă a «calităților» și «lipsurilor», până la negarea în fapt a valorii poeziei lui Eugen Frunză (așa cum s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și alți pescari cinstiți (...). Autorul a izbutit să creeze câteva tipuri de neuitat. Așa sunt, de pildă, bătrânul Păruș (...) sau Macamol (...). Macarie, chiaburul, prezentat când mieros, căutând să câștige încrederea oamenilor, când în prada unor scene de disperare cumplită (...) are darul să câștige toată ura cititorului. Bine construit e și Kerciulescu, cu toate că nu apare decât la începutul și sfârșitul romanului (...). Dar dacă autorul a excelat în crearea unor chipuri de moși hâtri și glumeți, și în conturarea unora din personajele negative
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]