16,713 matches
-
după "Bună dimineața, Allan! Ce bine îmi pare să te văd"". în lumea afacerilor, dacă suntem surprinși pentru prima oară că simulăm ascultarea, partenerul poate nu va crede nimic rău despre noi, dar a doua oară nu ne va mai ierta: își va pierde încrederea în noi. Un alt pericol al simulării ascultării este că putem pierde informații importante care ne-ar putea ajuta să ajungem la soluții favorabile. CUM SE POATE ÎNVĂȚA ASCULTAREA ACTIVA Calea cea mai ușoară pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Gottfried, Frances Vaughn), este identificată cu inteligența spirituală, care se referă la a ți conduce viața după valori spirituale și a fi consecvent în respectarea lor. Oamenii cu inteligență spirituală consideră drept valori supreme: iubirea, compasiunea, înțelepciunea, puterea de a ierta, faptul de a te pune dezinteresat în slujba celorlalți. Ei manifestă curaj, stăpânire de sine, bunătate, smerenie, generozitate și pace interioară. De regulă, ei consideră religia drept foarte importantă. Evaluarea acestei inteligențe se face pe baza coeficientului spiritual SQ (Spiritual
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
ei, cartea revelează un scriitor care încearcă să își aproprie tehnica prozei moderne confesive. Voind parcă să recupereze timpul, la o distanță de mai bine de două decenii, Ț. își propune să realizeze ,,romanul total” în Numai tinereții i se iartă totul (I-II, 2001), unde pot fi urmărite concomitent o intrigă polițistă, o radiografie istorică, o frescă socială, o țesătură romantică, agrementate cu evocarea unor scene de război și cu secvențe ce recompun o atmosferă patriarhală. Autorul glisează între etajele
ŢARANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290083_a_291412]
-
O aventură de zile mari (1980), reprezentate pe scene din Iași și Bacău, se adresează deopotrivă copiilor și celor maturi. SCRIERI: Sub zodia dragonului, Iași, 1975; O poveste cu povești, București, 1978; Istorie vie, Iași, 1989; Numai tinereții i se iartă totul, I-II, postfață Sorina Bălănescu, Iași, 2001. Repere bibliografice: Liviu Leonte, Condiția debutului, CRC, 1976, 6; Mihai Dinu Gheorghiu, „Sub zodia dragonului”, CL, 1976, 3; Constantin Călin, Versuri și proză, ATN, 1976, 4; Alina Iacobitz, ,,Sub zodia dragonului”, ,,Dialog
ŢARANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290083_a_291412]
-
poate să fie coborât omul în condiții de detenție, cât de activă este suspiciunea, ce ură sălbatică poate provoca umilirea individului. Despre toate acestea S. vorbește însă cu înțelegere și dragoste. El nu îl condamnă pe omul în suferință, îi iartă dinainte slăbiciunile, căderile și gândește, ca Sșren Kierkegaard, că libertatea e contrariul păcatului, nu altfel, adăugând sugestia credinței. Omul nu e fericit cu libertatea, cu inteligența și știința lui dacă nu are credință. Și, ca să o aibă, trebuie să știe
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
bun, nici bun călugăr. Este doar un om care a descoperit calea adevărată (credința creștină ortodoxă) și încearcă să meargă pe ea cu păcatele, limitele, neputințele sale. Nu are cum să nu îți fie simpatic acest călugăr instruit, căruia îi ierți micile severități morale și, din când în când, ezitările gustului estetic. Personajul din aceste replici inteligente, pline de fantezie, cu momente de smerenie, este acela cunoscut din jurnal. Mai ager, parcă, mai malițios, cu judecăți de valoare tranșante, grav când
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
el - în lipsa unei viziuni morale a lumii și a lucrurilor.” Pe Noica, prietenul și maestrul său spiritual („în afara părinților mei, e omul care mi-a influențat cel mai mult viața”), îl iubește, îl consideră un mare scriitor, dar nu îi iartă necredința. Nici pe Cioran nu îl acceptă integral: om bun, sincer, îndatoritor, inteligent, dar, ca scriitor, este „un personaj fabricat”după gustul publicului francez. Zice chiar mai mult decât atât despre prietenul său parizian: „E un mare stilist care a
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
oi fi ovrei și însurat, într-o săptamână aș face nuntă” (dl David) Autocaracterizare: * “Eu sunt cea mai necăjită și mai amărâtă de pe lumea asta, am rămas văduvă și sărăcită” * “Cine nu cearcă nu izbândește” (afirma munteanca) * “Dumnezeu să te ierte”, îi zise Vitoria lui Bogza (Citate preluate din roman) Vitoria Lipan personaj principal și figură reprezentativă de erou popular, întrunește calitățile fundamentale ale omului simplu de la țară, în care se înscriu cultul pentru adevăr și dreptate, respectarea legilor strămoșești și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
jurnal) "... Rușine pentru orașul nostru să tremure în fața unui om!... Rușine pentru guvernul vitreg, care dă unul din cele mai frumoase județe ale României pradă în ghearele unui vampir!..." (indignat.) Eu vampir, 'ai?... Caraghioz! Pristanda: (asemenea) Curat caraghioz!... Pardon, să iertați, coane Fănică, că întreb: bampir... ce-i aia, bampir? Tipătescu: Unul... unul care suge sângele poporului... Eu sug sângele poporului!... Pristanda: Dumneata sugi sângele poporului!... Aoleu! Tipătescu: Mișel! Pristanda: Curat mișel! Tipătescu: Murdar! Pristanda: Curat murdar! Tipătescu: Ei! Nu S-
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cam retrage. Tipătescu se îndeasă spre el, Cațavencu același joc, și iar.) Astfel dar, onorabile domn, d-ta, prin ce mijloace nu-mi pasă! posedezi o scrisoare a mea, care poate compromite onoarea unei familii... Cațavencu: (gest) A! Tipătescu: Mă iartă că te-am ofensat. Să fiu și mai scurt... Iată: d-ta ești un om practic, d-ta posedezi un lucru care-mi trebuie mie. Eu viu și-ți zic: (cu multă afabilitate) mă rog, onorabile domn, ce-mi ceri
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
le așază pe tribună, apoi își trage batista și-și șterge cu eleganță avocățească fruntea. Este emoționat, tușește și luptă ostentativ cu emoția care pare a-l birui. Tăcere completă. Cu glasul tremurat.) Domnilor!... Onorabili concetățeni!... Fraților!... (plânsul îl îneacă.) Iertați-mă, fraților, dacă sunt mișcat, dacă emoțiunea mă apucă așa de tare... suindu-mă la această tribună... pentru a vă spune și eu... (plânsul îl îneacă mai tare.)... Ca orice român, ca orice fiu al țării sale... în aceste momente
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ceva secret, acu numaidecât! Tipătescu: Nu spuneam eu! Dar Cațavencu? Pristanda: Nu l-am găsit, coane Fănică, parcă a intrat în pământ. (bătându-se repede pe frunte ca și cum și-ar aduce aminte de ceva.) A! Ce-am uitat! Să mă iertați, sărut mâna, coane Fănică... Ministrul... nu, miniștrii, toți șapte, vă cheamă la telegraf numaidecât... de-aia vă căutam așa de zor... Tipătescu: La telegraf? Ce mai vor de la mine? Pristanda: Nu știu, dar bate telegraful de un ceas, coane Fănică
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
încheie la loc și coboară încet și țintă spre Cațavencu. La fiece pas al Zoii, Cațavencu se-ndoaie de încheieturi; când ea s-a apropiat bine, se oprește țapăn înaintea lui; el cade în genunchi.) SCENA IX Zoe, Cațavencu Cațavencu: Iartă-mă, iartă-mă... Zoe: (râzând) Scoală-te, ești bărbat, nu ți-e rușine! (cu ton aspru.) Scoală-te! Cațavencu: (sculându-se rușinat) Iartă-mă... Zoe: (cu dignitate) Ești un om rău... mi-ai dovedit-o... Eu sunt o femei bună
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
loc și coboară încet și țintă spre Cațavencu. La fiece pas al Zoii, Cațavencu se-ndoaie de încheieturi; când ea s-a apropiat bine, se oprește țapăn înaintea lui; el cade în genunchi.) SCENA IX Zoe, Cațavencu Cațavencu: Iartă-mă, iartă-mă... Zoe: (râzând) Scoală-te, ești bărbat, nu ți-e rușine! (cu ton aspru.) Scoală-te! Cațavencu: (sculându-se rușinat) Iartă-mă... Zoe: (cu dignitate) Ești un om rău... mi-ai dovedit-o... Eu sunt o femei bună... am să
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
a apropiat bine, se oprește țapăn înaintea lui; el cade în genunchi.) SCENA IX Zoe, Cațavencu Cațavencu: Iartă-mă, iartă-mă... Zoe: (râzând) Scoală-te, ești bărbat, nu ți-e rușine! (cu ton aspru.) Scoală-te! Cațavencu: (sculându-se rușinat) Iartă-mă... Zoe: (cu dignitate) Ești un om rău... mi-ai dovedit-o... Eu sunt o femei bună... am să ți-o dovedesc. Acuma sunt fericită... Puțin îmi pasă dacă ai vrut să-mi faci rău și n-ai putut. Nu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
turmentat în grămadă, ia un pahar și merge de i-l oferă.) Cetățeanul: În sănătatea coanii Joițichii! Că e (sughite) damă bună! (ciocnește cu ea: ea i strânge mâna din toată inima. Urale, ciocniri.) Cațavencu: (lui Tipătescu încet) Să mă ierți și să mă iubești! (expansiv) Pentru că toți ne iubim țara, toți suntem români!... Mai mult, sau mai puțin onești! (Tipătescu râde.) În sănătatea iubitului nostru prefect! Să trăiască pentru fericirea județului nostru! (Urale, ciocniri.) Trahanache: (luând un pahar și trecând
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
băteau așa. Erau pe care-i băteau, care erau „clienții” lor... Și, În general, reușeau oamenii să Își facă norma? Chiar vroiam să vă mai spun ceva În legătură cu treaba asta. Erau unii preoți, cum era părintele Rațiu, Dumnezeu să-l ierte, c-a murit În Statele Unite, care era solid și bine legat așa... El fusese condamnat la 25 de ani de muncă silnică... Și ce făcea? Se ducea el și-i ajuta pe cei care nu puteau să-și facă norma
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să nu fraternizezi. Pe urmă, la muncă, erau mulți preoți, profesori universitari... No, mai mulți au fost acolo, da’ nu-mi amintesc, că tre’ să mă gândesc mult la ei. Am stat cu Paleologu, care-o murit, Dumnezeu să-l ierte... Nea Alecu, cum Îi spunea... Eu nu am fost În brigada lui, că el era În a doua brigadă de intelectuali. Și mare mi-a fost bucuria că la un moment dat a venit aci la Arad, la noi, la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și mi-am verificat dosarul și-aveam cinci turnători care au dat declarații despre mine. Pe doi i-am descoperit cine sunt, că le-am cunoscut și scrisul, că doar am lucrat cu ei În același birou. Dumnezeu să-i ierte, că au avut o moarte groaznică. Unu’ din ei era inginer și mă mai trăgea de limbă... Da’ io am știut că ăla-i informatorul Securității. Ce-a făcut? A lucrat la circularul ăla mare, a făcut niște lucrări În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
așa Îl știu, a murit de leucemie. A ajuns ca degetul... L-am Întâlnit o dată chiar aici, În parcul acesta din spatele primăriei, și treceam pe lângă el și zic: „Ce mai faci?”. Zice: „Iacă, Îs bolnav rău”. Zic: „Dumnezeu să te ierte și să-ți ajute”... Nu i-am mai zis: ...„că m-ai turnat!”. Pă ceilalți trei nu i-am descoperit, nu știu că cine-o fost, dar aveam un dosar de 62 de pagini care era numai cu declarații Împotriva
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cerem lui Dumnezeu amândoi. Sunt foarte-foarte fericit. Dar resentimente aveți? Nuuu! Nu! Păi, așa m-am născut... Eu nu urăsc pe nimenea... Nuuu! Eu nu pot urî pe nimeni. Pentru fosta mea soție mă rog În fiecare seară s-o ierte Dumnezeu, pentru c-a fost păcătoasă și știu că are nevoie de iertare... Ăsta-i adevărul, no. Da’ am fost Învățat de acasă așa, că În casa mea nimenea nu ura pe altcineva... Bine, mulțumesc mult. Maria Godea (Ionescu)tc
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
că nu numai șapte ani Îmi dădeau. N-am putut să mă Împac cu ideea... Da. Îi urăsc pe comuniști... Cum să spun? Mă străduiesc să... Bărbatu-meu a suferit mai mult decât mine, dar a spus că i-a iertat. Și de multe ori, când aveam discuții, spuneam: „Ionică, tu din gură i-ai iertat, nu din suflet. Pentru că eu mai puțin ca tine-am suferit și nu pot să-i iert”. Nu ce mi-au făcut mie personal, ci
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Da. Îi urăsc pe comuniști... Cum să spun? Mă străduiesc să... Bărbatu-meu a suferit mai mult decât mine, dar a spus că i-a iertat. Și de multe ori, când aveam discuții, spuneam: „Ionică, tu din gură i-ai iertat, nu din suflet. Pentru că eu mai puțin ca tine-am suferit și nu pot să-i iert”. Nu ce mi-au făcut mie personal, ci ce au făcut acestei nații, acestei țări care-i a noastră, atâta lume chinuită... Mă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
decât mine, dar a spus că i-a iertat. Și de multe ori, când aveam discuții, spuneam: „Ionică, tu din gură i-ai iertat, nu din suflet. Pentru că eu mai puțin ca tine-am suferit și nu pot să-i iert”. Nu ce mi-au făcut mie personal, ci ce au făcut acestei nații, acestei țări care-i a noastră, atâta lume chinuită... Mă străduiesc să iert, că mă apropii de sfârșit și trebuie să iert, dar nu știu dacă voi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
suflet. Pentru că eu mai puțin ca tine-am suferit și nu pot să-i iert”. Nu ce mi-au făcut mie personal, ci ce au făcut acestei nații, acestei țări care-i a noastră, atâta lume chinuită... Mă străduiesc să iert, că mă apropii de sfârșit și trebuie să iert, dar nu știu dacă voi reuși... Pentru că prea mult rău au făcut, prea au crezut că până-i lumea rămân ei, ca să-și bată joc de oameni, dar Dumnezeu n-a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]