15,805 matches
-
imagineze că a văzut un colos; asta este mai comod decât să iei un burghez din epoca noastră, un om grotesc și prost îmbrăcat și să scoți din el o poezie sublimă, să-l faci din el, de exemplu, pe moș Goriot, tatăl care-și dă și sufletul pentru fiicele sale, o figură atât de enormă de veridic și de dragoste, încât nicio literatură nu poate oferi ceva asemănător." Zola subliniază dificultățile multiple de care se lovește scriitorul când vrea să
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
E un fel de cumpănă între ele, un mal înalt, din care izvoarele Apei care Curge mușcă mereu, apropiindu-se pe nesimțite de Apa Mare care Dă Nori. Este ceea ce Vrăjitorul i-a explicat Ucenicului. Ceea ce și el aflase de la moșii și strămoșii lui. Și așa, din om în om, pricepuseră cum cele două ape se apropie puțin câte puțin, ghicind astfel că va veni și o zi când ele se vor uni, cumva. Zi a cărei apropiere o pândeau și
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Ucenicului său cel vrednic, și isteț, cu degetele rășchirate. Marginile au fost însemnate cu negru de fum, răzuit de pe pereți, iar mijlocul a fost umplut cu ocrul, din cel mai greu de aflat. Și așa l-a legat de șirul Moșilor ce urmăriseră, viață după viață, mersul încet dar negreșit al contopirii Apelor. *** După o noapte de nesomn și așteptare, Moșul Vrăjitor și ucenicul lui se află acum în drum spre coada Apei Mari, urmați de mai toți bărbații tribului. E
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
iar mijlocul a fost umplut cu ocrul, din cel mai greu de aflat. Și așa l-a legat de șirul Moșilor ce urmăriseră, viață după viață, mersul încet dar negreșit al contopirii Apelor. *** După o noapte de nesomn și așteptare, Moșul Vrăjitor și ucenicul lui se află acum în drum spre coada Apei Mari, urmați de mai toți bărbații tribului. E o primăvară timpurie, cu un vânt călduț dinspre Soare-Apune care a împins și a adunat ghețurile de pe fața Apei Mari
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Din prăpastia de sub ei se ridica să-i învăluie un nor de picături de apă, ce făceau curcubee cu soarele, acum înălțat, să lumineze și să privească și el la înfricoșătoarea îmbulzeală de ape și ghețuri, de mugete și bubuituri. Moșul se apleacă către ucenicul de lângă el să-i strige, cu glasul întinerit, de altă dată: " Așteptarea s-a împlinit! Ca un șarpe flămând, Apa care Curge înghite acum ca pe o broască umflată Apa Mare care Dă Nori. Și o
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
pe poalele fustei dungile lăsate de picăturile de apă care cad din cer. A hrănit apoi Muma Rodniciei, cea borțoasă, care are grijă de rodnicia câmpului, a vitelor și femeilor satului. Nu a uitat nici pe Muma Morților, adică a Moșilor și Strămoșilor, subțire ca un fus, cu îmbrăcăminte împodobită cu tot felul de râuri și cusături. Mai sunt și alte Mume Ocrotitoare, pe are numai Vraciul le cunoaște, și le știe rostul, care trebuie hrănite și cărora el Vraciul trebuie
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Universul tematic al g. românești este covârșitor rural. Sesizând deosebirile dintre lucruri și fenomene, dar și unitatea lor intrinsecă, g. are o surprinzătoare capacitate de a contribui la cunoașterea lumii. Surse: Anton Pann, O șezătoare la țară sau Povestea lui Moș Albu, I, București, 1851, O șezătoare la țară sau Călătoria lui Moș Albu, II, București, 1852; Teodor Stamati, Pepelea sau Trădiciuni năciunare românești, Iași, 1851; Artur Gorovei, Cimiliturile românilor, București, 1898; ed. pref. Iordan Datcu, București, 1972; Gh. Popescu-Ciocănel, Basme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
și fenomene, dar și unitatea lor intrinsecă, g. are o surprinzătoare capacitate de a contribui la cunoașterea lumii. Surse: Anton Pann, O șezătoare la țară sau Povestea lui Moș Albu, I, București, 1851, O șezătoare la țară sau Călătoria lui Moș Albu, II, București, 1852; Teodor Stamati, Pepelea sau Trădiciuni năciunare românești, Iași, 1851; Artur Gorovei, Cimiliturile românilor, București, 1898; ed. pref. Iordan Datcu, București, 1972; Gh. Popescu-Ciocănel, Basme, snoave, ghicitori etc., Ploiești, 1898; Tudor Pamfile, Cimilituri românești, București, 1908; Gh.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
fiul Linei (n. Ioachimescu) și al lui Mathei Vasile Ranete, avocat. Urmează școala primară la Mizil și Liceul „Sf. Petru și Pavel” la Ploiești. Frecventează o vreme cursurile Facultății de Drept din București. Funcționar la poștă (1896-1897), conduce apoi publicațiile „Moș Teacă” (1899-1901) și „Zeflemeaua” (1901-1904) și face gazetărie la „Moftul român”, revista lui I. L. Caragiale. Împreună cu N. D. Țăranu editează revista satirică „Furnica” (1904-1916, 1918-1930), pe care o va scrie mulți ani aproape în întregime, cu un remarcabil succes de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
sau animalelor, iar cupletele în limba franceză, pe traducerea literală a unor expresii idiomatice românești, efectele comice fiind nu o dată la limita decenței. O prezență constantă este personajul Dom Paladu - inițial caricatură a unui om politic al vremii, apoi „un moș Teacă țivil” -, prototip al bucureșteanului gălăgios și atoateștiutor, surprins în cele mai variate ipostaze. O tentativă de a crea tipuri contemporane reprezentative conțin și „istorioarele cinematografice” de atmosferă caragialescă, avându-l drept erou pe Matache Pisălog, mahalagiu de un grobianism
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
Moldova și Țara Românească), Cuza și Unirea - Date istorice despre domnitor - Citate despre Cuza de Nicolae Iorga sau Al. Papiu Ilarion Alexandru Ioan Cuza - Știați că... Portretul lui Cuza - caracterizare istorică REZULTATE ALE UNOR LEGENDE SAU LECTURI CU CARACTER ISTORIC„Moș Ion Roată și Unirea” - Ion Creangă - „Cuza la sultan” - C. Rădulescu Codini - „Cuza-Vodă În țară” - legendă populară istorică românească O altă echipă a Învățat versuri din cântecul „Hora Unirii” iar la prezentarea proiectului au cântat două strofe din cântec și
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
a vizualului, dar și contribuția esențială a unor pictori precum Ștefan Popescu și Apcar Baltazar, susținerea pe care o acordă ca mecena Alexandru Bogdan- Pitești, cu apariția unei reviste dedicată exclusiv artei, revista Ileana, precum și implicarea lingvistului Sextil Pușcariu. Târgul Moșilor constituie un bazar cuprinzător de unde criticul își selectează exemplele, de la arta olăritului la cea a obiectelor de uz casnic (donițele) sau a portului popular, evidențiindu-se cu precădere, fotele. El menționează o valorificare similară de către Art Nouveau în ultimul deceniu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
români, pentru deschiderea estetică curajoasă operată de pictura sa -, este incorporată creator de pictor. În inventarul artistic aflat la baza acestei recuperări umanist-socialiste a lui Luchian se află lucrări precum: Popas în pădure (1899), Bătrân cerșetor, La împărțitul porumbului (1904), Moș Niculae (1905), Cobzarul, Safta Florăreasa (1901), Sfârșit (1907), Cerșetori, După muncă, spre casă, Spălătoreasa, dar și peisajele urbane, Mahalaua Dracului (1898), Ghereta din Filantropia etc. Theodor Enescu demonstrează că o parte dintre aceste tablouri se află sub influența unui simbolism
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al lui Etienne Azambre, Le Printemps, un Studiu de cap, "desemn original în conté" de Gh.D. Mirea și o litografie originală de Constantin Artachino a lui Anton Bacalbașa, căruia îi este dedicat și un eseu de către George Ranetti. Inventatorul lui Moș Teacă era un fin polemist al vremii, astfel că apropierea de I.L. Caragiale, cu care colaborează la Moftul român, nu era întâmplătoare, iar gazetarul înființează propria sa gazetă, Adevărul literar. Sunt reproduse un portret al lui Etienne Azambre, autoportretul în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
justifice o afirmație: „Țin minte o anecdotă... despre „o gospodină care... nu reușea totuși să gătească, pentru că nu scria că trebuie aprins focul.” (A. Blandiana) - paralelă - figură de stil constând În expunerea unor Însușiri similare ori de similitudine: „O, nu, moșule, nu crede! Așa fost-au totdeauna Că de cel gonit se leagă clevetirea și minciuna.” (B. P. Hasdeu) GENURILE LITERARE GENUL LIRIC Genul liric cuprinde operele literare În care sunt exprimate direct (spre deosebire de genul epic) gândurile, ideile și sentimentele autorului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
am ceva...” Două din strofele acestei secvențe au caracter interogativ: „ Oar’ ce să fie asta? Întreabă pe bunica: O ști vreau leac ea doară... o fi vreun zburător! Or aide l-alde baba Comana or Sorica, Or du-te la moș popa, ori mergi la vrăjitor...” punând În mișcare un Întreg arsenal de vrăji, descântece și farmece pentru eliberarea tinerei copile de chinurile la care este supusă de o făptură, desigur, malefică. Există o percepție a acestor practici care nu ajung
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mai cu seamă de izvoarele folclorice. O serie Întreagă de cuvinte sunt luate direct din graiul epocii: răcori, se pălesc, nu-ș ce-mi cere, , -mi furnică (verb), un nod colea mapucă, oar’ ce să fie asta, aide l-alde baba, moș popa, zio, ziulița, vântuleț, s-ardică, auz, țopul, (a)murgul, (a)sfințise, murmură( substantiv), ăst, cobe, argeaua(război de țesut), schintei, soro, surato, văzutu-l-ai etc, etc. Expresiile populare dau textului o mare doză de autenticitate, iar imaginile se conturează prin
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de animator al celorlalți; el Îi uimea pe toți cu calul său, numai piele si os, precum „calul din poveste, Înainte de a mânca tipsia cu jar”. Atmosfera de basm se instaurează din aceste momente. Provocat de vorbele ironice ale lui moș Leonte, zodierul, comisul se laudă cu descendeța calului, urmaș al unei iepe pe care a călărit el În tinerețe, cea care de altfel dă și titlul povestirii. Comisul Ionița Își Începe istorisirea și evocă vremurile de demult și o Întâmplare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
relațiile părinți-copii, prezent În viața socială dintotdeauna, nu numai În anul 1909, când Începe acțiunea propriu zisă a romanului. Fiecare dintre personajele romanului pot fi considerate părinți ai Otiliei, pentru că, Într-un fel sau altul, Îi hotărăsc destinul. De pildă, moș Costache Își exercită lamentabil rolul de tată, deși nu este lipsit de sentimente față de ea. El se gândește la viitorul ei, vrea chiar să o Înfieze, dar amână la nesfârșit gestul de teama Aglaei, sora lui. Și Pascalopol, moșierul blazat
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
gestul de teama Aglaei, sora lui. Și Pascalopol, moșierul blazat, mărturisește că În iubirea pentru Otilia Îmbină pasiunea cu paternitatea. Tema moștenirii este un alt element de inspirație balzaciană, concretizat, prin lupta dusă de familia Tulea pentru obținerea moștenirii lui moș Costache Giurgiuveanu. De altfel, romanul este structurat pe două planuri narative: povestea de iubire dintre Felix și Otilia, pe de o parte, și Încercările familei Tulea de a moșteni averea lui Costache, pe de altă parte. Acțiunea romanului Începe cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Tulea de a moșteni averea lui Costache, pe de altă parte. Acțiunea romanului Începe cu venirea la București a tânărului Felix Sima, absolvent al unui liceu din Iași, orfan de părinți, dar aflat, În urma unei hotărâri judecătorești, sub tutela lui moș Costache, până la majorat, pentru că mama lui era sora acestuia, dar și a Aglaei. Tânărul Felix Sima sosește În capitală, Însuflețit de dorința de a urma studii superioare În domeniul medicinii, urmând astfel o tradiție a familiei, tatăl lui fusese medic
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de a urma studii superioare În domeniul medicinii, urmând astfel o tradiție a familiei, tatăl lui fusese medic. El sosește la București, „Într-o seară de la Începutul lunii iulie, 1909...”, ajunge pe strada Antim, unde se afla casa unchiului său, moș Costache Giurgiuveanu, „fotografiată” de autor Întro manieră balzaciană, dar la vederea acestuia, bătrânul, punând În evidență trăsătura lui fundamentală de caracter, Îi dă nepotului tutelat de el, un răspuns, menit să-l pună În Încurcătură pe tânărul aspirant la gloria
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
evidență trăsătura lui fundamentală de caracter, Îi dă nepotului tutelat de el, un răspuns, menit să-l pună În Încurcătură pe tânărul aspirant la gloria medicinii. „Nu-nu-nu știu... nu-nu stă nimeni aici, nu cunosc...” Intrarea lui Felix În casa lui moș Costache este Înlesnită Însă de Otilia, pentru că ea a ieșit odată cu bătrânul la cea de a doua Încercare a tânărului, când moș Costache nu a mai putut da un alt răspuns la intervenția fetei: „Dar, Papa, e Felix!”(p. 11
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
aspirant la gloria medicinii. „Nu-nu-nu știu... nu-nu stă nimeni aici, nu cunosc...” Intrarea lui Felix În casa lui moș Costache este Înlesnită Însă de Otilia, pentru că ea a ieșit odată cu bătrânul la cea de a doua Încercare a tânărului, când moș Costache nu a mai putut da un alt răspuns la intervenția fetei: „Dar, Papa, e Felix!”(p. 11) Cum era de așteptat, În casa lui moș Costache, unde se va petrece cea mai mare parte a acțiunii romanului, se află
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ea a ieșit odată cu bătrânul la cea de a doua Încercare a tânărului, când moș Costache nu a mai putut da un alt răspuns la intervenția fetei: „Dar, Papa, e Felix!”(p. 11) Cum era de așteptat, În casa lui moș Costache, unde se va petrece cea mai mare parte a acțiunii romanului, se află toți actanții importanți, tot universul uman prezent În paginile care vor urma. După ce Felix și-a luat, la Îndemnul Otiliei, geamantanul și a urcat, s-a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]