157,518 matches
-
o luptă politicoculturală cu ideologia neoliberala Interviu cu Profesorul Angelo Chielli Sorin BOCANCEA 55 VARIA John Milton: Puritan Tradition and Political Languages în XVIIth Century Lăură MITAROTONDO 69 Marea guvernare liberală: independența României și proclamarea Regatului Dan CARBARĂU 91 Provocări actuale privind camerele superioare parlamentare Marian POPA 105 Campania electorală în teritoriu: aspecte empirice ale marketingului politic Silvia ROTARU 117 RELAȚII INTERNAȚIONALE ȘI STUDII EUROPENE The Iconic Essence of Sovereignty Giuseppe CASCIONE 129 Unione Europea e Stați Uniți. Soveranità, democrazia e
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
să se întrebe asupra proceselor ce au condus la apariția respectivelor identități culturale. "Cultură" preia, în acest fel, o conotație pre-politică iar, prin urmare, și conflictele dintre culturi apar ireductibil din "mentalitatea" caracteristică fiecărei civilizații. Am putea vorbi, în termeni actuali și desigur mult mai rafinați, de un darwinism cultural. În mod asemănător am putea folosi același timp de raționament și la tema ce priveste conflictul dintre religii. Totuși, eu consider că, dimpotrivă, conflictele din interiorul Uniunii Europene au fost dintotdeauna
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
intra în competiție cu marile puteri imperiale ce sunt SUA, în primul rând, apoi Rusia, iar aici suntem obligați să includem și Chină. Trebuie să afirmăm cu un realism crud: NATO este pentru Europa o cămașă de forță pe care actualele condiții globale nu o mai fac acceptabilă, pentru că SUA și Europa sunt purtătoarele, de multe ori, ale unor viziuni adeseori contradictorii. Unică politică ce trebuie să fie adoptată este aceea de a colabora la nivel de egalitate cu țările nordafricane
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
a mitului" UE? Dacă prin criză ideologică înțelegem o criză a idealurilor ce le-au împins după război pe anumite state să dea viața unui prim proiect de unificare europeană, constatăm că aceasta nu există: acele idealuri sunt astăzi din ce in ce mai actuale. Totuși, este de necontestat astăzi faptul că UE traversează o profundă criză ce se manifestă cu precădere în dificultățile de a elabora acele politici ce sunt cu adevarat comune. Din modestul meu punct de vedere, criza UE este în mod
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
ca fiind de tip "tehnic". Evident că în fața acesteia apare superfluu și insuportabil orice fel de control democratic. Nemulțumirea față de activitatea politică din partea cetățenilor, care se manifestă printr-o redusă afluența la seriile de alegeri și neîncrederea în clasa politică actuală, găsește o rațiune profundă în dezarticularea binomiului participare/ decizie. Deprecierea medierii democratice produce un vot instituțional în care cade vicitmă, în primul rând, Statul. Acesta din urmă apare ca fiind un prestator de servicii în beneficiul figurilor independente: consumatori, utilizatori
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
s work, according to the different modes which become popular în Europe between the 16th and 18th century; on the other hand, verifying the terms and the ways în which the Machiavellian paradigm is considered is necessary to understand its actual impact on Milton's writing and to establish how much the reception of the (historical, political, literary) model is justified and how much is "occasional". If the issue of Machiavelli's presence în England is a chapter widely examined by
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
dus la niciun rezultat concret. În cele din urmă, la 4/16 aprilie 1877 se încheia o Convenție ruso-română prin care armata țarista obținea permisiunea de a tranzita România, iar România primea din partea Rusiei asigurarea că va fi respectată "integritatea actuala a României". O formulare care lasă loc la interpretări și care a și fost interpretată, în sensul dorit de puterea țarista, la Congresul de pace de la Berlin. Imediat după semnarea Convenției cu România, Rusia declară război Imperiului Otoman (12/24
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
în istoria modernă și contemporană, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1988. STAN, Apostol, Putere politică și democrație în România, Editura Albatros, București, 1995. Stan, Apostol; Iosa, Mircea, Liberalismul politic în România de la origini până la 1918, Editura Enciclopedica, București, 1996. Provocări actuale privind camerele superioare parlamentare [Contemporary Challenges Regarding the Superior Chambers of Parliaments] Marian POPA Abstract. This article highlights the importance of initiating debates concerning upon the place and the role of the Upper Chamber în România. There are underlined the
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
acțiunea guvernamentală, suprapunându-se peste acțiunea camerei inferioare, și fiind în concluzie redundanta. Discuțiile în amonte și în aval de referendum au evidențiat insuficientă pregătire a clasei politice de a dezbate în mod aplicat asupra unui subiect fundamental al democrației actuale, dublată de lipsă de expertiză în materie, aspecte care trebuie evitate pe viitor. În timp ce discuțiile cu privire la importanța unei camere superioare au fost temporar suspendate în România, datorită schimbării majorității parlamentare, fără însă a fi finalizate într-un anumit sens, în
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
trebuie evitate pe viitor. În timp ce discuțiile cu privire la importanța unei camere superioare au fost temporar suspendate în România, datorită schimbării majorității parlamentare, fără însă a fi finalizate într-un anumit sens, în Italia, unde de asemenea există un bicameral egalitar, premierul actual Mateo Renzi a demarat o reformă care vizează înlocuirea Senatului cu o adunare a regiunilor, formată din membri de drept și anumiți membri aleși de către regiuni. Textul în discuție a fost înaintat și adoptat la Senat, că prima cameră, ceea ce
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
fi permanent contestat prin identitatea de putere cu camera inferioară, diferențele legate de mod de scrutin și vârsta de eligibilitate fiind nesemnificative. În acest caz, diversele încercări pentru a-l transforma într-un senat al regiunilor nu au reușit, până la actuala reforma realizată prin legea Italicum. Cehia Sistemul electoral prevede alegerea senatorilor prin scrutin majoritar, durata mandatului fiind de 6 ani11. (Art 16, al. 2). Că și în Franța, dizolvarea Senatului este imposibilă. Sunt eligibili candidații care au împlinit 40 de
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
sunt alese în același timp și în același mod - scrutin proporțional pe listă, până în 2008, si uninominal după 2008. De asemenea, numărul de senatori este disproporționat în raport cu mărimea teritoriului: în România numărul senatorilor este de 141, respectiv 167 în condițiile actualei legi electorale imperfecte, iar în Polonia, care are un teritoriu de două ori mai mare, numărul senatorilor este 100. Senatorii din Republică Cehă și Polonia, în primul caz din motive de scrutin iar în al doilea caz dată fiind reprezentarea
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
constituțional românesc reclamă o schimbare majoră pe termen scurt. Într-un context general defavorabil parlamentarismului, apreciem că Senatul ar putea, prin modificarea funcționarii sale în anumite puncte cheie, să-și justifice, pe de o parte, locul său în sistemul instituțional actual, si, pe de altă parte, să creeze un pol de stabilitate, care să asigure o contrapondere la Camera Deputaților. Transferul puterii legislative către Bruxelles a devenit o realitate într-o Federație de state națiune. Prezența unei a două camere este
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
si ne referim aici la exemplul recent oferit de conflictul Președinte - Parlament în România. Un Senat care să fie format din reprezentanți ai categoriilor sociale și ai colectivităților locale, alese prin vot universal direct, ar avea deplină justificare, în raport cu disfuncționalitățile actuale manifestate în momente critice pentru interesul național. Concluzii Apartenența la UE implică o modificare profundă a sistemului de control și aplicare a legislației europene. Impasul în care se găsește sistemul de separație a puterilor în România intervine într-un context
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
și internaționale sau europene, sistemul de vot, partidele politice, lobby-ul de grup, participarea politică și alte forme de participare (demonstrațiile, scrierea de scrisori către presă), istoria și baza societății civile, valorile democratice, drepturile omului în Europa, conștientizarea problemelor politice actuale incluzând integrarea europeană și politicile internaționale, relațiile internaționale, organizațiile internaționale și legislația, rolul media, sistemul juridic sau cel economic. Dimensiunea socială a cetățeniei se referă la comportamentul între indivizi în societate, și presupune câteva măsuri de loialitate și solidaritate 35
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
În primul rând, pornind de la analiza limbajului pe care autorul sard îl folosește în Caietul nr. XI, Lako consideră că o filosofie (aici termenul corect în sens gramscian ar fi "critică limbajului") dorește să o realizeze este o critică al actualului, si de aceea nu poate să pornească în analiza să decât de la limbajul comun. În acest sens, limbajul comun devine "sens comun". În al doilea rând, a vorbi este întotdeauna o realitate politică prin folosirea limbajului și a propriei capacități
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
altă parte să se reîntoarcă și să aducă clarificări cu privire la raportul dintre etică și politică. A șaptea și ultima contribuție îi aparține lui Alessandro Gerardi. Acesta este licențiat în filosofie în cadrul Universității "Aldo Moro" din Bari. Eseul sau intitulat: "Idealismul actual" privește relația personală și intelectuală dintre Benedetto Croce și Giovanni Gentile care au precedat perioadă fascista. Ipoteza prezentată de autor este că aceste diferențe nu au o conotație personală ci filosofica. Demersul autorului este acela de a nu se poziționă
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
It is not entirely correct to say that the dialogue between Benedetto Croce and Giovanni Gentile was interrupted by fascism. În fact the reasons for the crisis between the two philosophers were philosophical before policies. Keywords: Benedetto Croce, Giovanni Gentile, actual idealism, historicism, fascism. L'incontro e lo scontro dei due maggiori filosofi italiani della prima metà del ventesimo secolo - Benedetto Croce e Giovanni Gentile - riassume la vită culturale e politică del nostro Paese nel primo quarto del Novecento. C'è
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
prin urmare un umanism al determinărilor contextuale, mai putin al libertății ca atare și mai mult al eliberării ființei de forțele exterioare, așa cum l-a acreditat în specia gândirea existențialista. Potrivit existențialiștilor, omul se împlinea prin depășirea voluntară a limitărilor actuale - printr-un act de transcendere, ca să folosim terminologia germană. O depășire prin care se elibera de însingurare (Albert Camus), de constrângerile tehnicii (Herbert Marcuse) ori de cele ale politicii autoritare (Karl Jaspers), dar întotdeauna împreună cu semenii. Libertatea nu era niciodată
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
obedienți ai ordinelor partidului, lipsiți de orice autonomie. "În țara noastră s-a schimbat mult rolul sindicatelor", era de părere Ceaușescu, "iar vechea lozinca a "curelei de transmisie", folosită și în anii de început ai constrcției socialiste, nu mai corespunde actualei etape de dezvoltare a societății noastre"19. Mai exact, rolul central al partidului că instanța discursiva supremă nu mai era necesar să fie afișat atât de ostentativ, atât de agresiv că în perioada cuceririi și consolidării puterii. Acum, cănd prima
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
august, raport confidențial al Radio Europa Liberă, Open Society Archives, 1972, p. 2; " Din neajunsurile comerțului exterior român", I.D. Q-107 R, 17 ianuarie, raport confidențial al Radio Europa Liberă, Open Society Archives, 1972, pp. 4-5; "Economia română și conjunctură monetară actuala", I.D., Q-336, V.R, 12 iulie, raport confidențial al Radio Europa Liberă, Open Society Archives, 1974, p. 5. 18 Rolul și atribuțiile, p. 84. 19 Ibidem, p. 37. 20 Ibidem, p. 40. 21 Dragoș Iliescu, Statul în Sistemul Democrației Muncitorești
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
rolului conducător al organizațiilor de partid, Editura Politică, București, 1973, pp. 11-12, 19-23. Bibliografie "După respingerea cererii române adresată Pieții Comune", V.R., Q-170, 3 august, raport confidențial al Radio Europa Liberă, Open Society Archives, 1972. "Economia română și conjunctură monetară actuala", I.D., Q-336, V.R, 12 iulie, raport confidențial al Radio Europa Liberă, Open Society Archives, 1974. ANGHENE, Mircea, STOICa, Mircea, Controlul activității economico-sociale, Editura Politică, București, 1981. BUDEN, Boris, Zona de trecere. Despre sfârșitul postcomunismului, traducere de Maria-Magdalena Anghelescu, Editura
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
ne trebuia", reprezintă dovadă disprețului față de monarhia constituțională. Economia de stat: planificare și control Despre Consiliul Superior Economic aflăm detalii din ziarul Universul, unde au fost expuse rațiunile înființării Consililui de către Patriarhul Miron Cristea. Astfel, Primul Ministru consideră că "guvernarea actuala va întreprinde o operă constructivă într-un cadru excepțional. Pentru că eforturile să nu fie dispersate și randamentul muncii micșorat, se va întrebuința metodă planificării. Un Consiliu Superior Economic, recrutat cu grijă dintre cei mai distinși specialiști, vă întocmi un plan
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
așa se poate explica de ce, prăbușirea "socialismului real" l-a propulsat pe Gramsci la categoria celor mai citiți, studiați, traduși și analizați autori marxiști și comuniști la nivel mondial în ultimele decenii. " Prezenta " lui Gramsci în spațiul ideilor contemporane este actual în pofida "abuzurilor" de tip conceptual la care au fost supuse scrierile sale, încă de la momentul publicărilor postume. Elementele de originalitate cu care Gramsci a interpretat mai multe fenomene atât din interiorul spațiul cultural și politic italian cât și a panoramei
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
descoperiri" ale autorului sard a fost aceea că, pe parcursul scrierilor sale a inventat cuvinte, a creat neologisme sau reinventat termeni prin reinterpretarea acestora. Eseurile, chiar dacă tratează argumente diferite, sunt legate între ele printr-un argument comun: gândirea lui Gramsci este actuala și poate conduce la o reîmprospătare teoretică a spațiului ideilor contemporane pe fondul "victoriei" de necontestat a liberalismului economic pe care fenomenul globalizării l-a promovat și impus. Punctul de plecare al cugetărilor lui Gramsci este dorința de ași explică
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]