14,274 matches
-
are doar o parte din rol, este prevăzut, ca parte finală, stingerea datoriei față de nașă, nași: cumetrii mici ducă nașilor la botez colacii, o acțiune care se cheamă „colăcărie”, când se dau și daruri pentru nașă, de regulă, obiecte de îmbrăcăminte, duși nașilor, de o formă specială, se numescă jemne și se făceau nou astfel de pâini, de ce nouă? e mai greu de spus, dar, probabil, se considera că acest număr de colaci acoperă efortul făcut de nași, sau pur și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
asfaltic. Drumul județean DJ 241B care străbate comuna de la nord la sud, pe valea pârâului Dunavăț, cu o lungime de 19,4 km are două benzi de circulație și cea mai mare parte este balastat, doar 2,17 km are îmbrăcăminte asfaltică. De fapt, din dealul Godovana, de la legătura cu drumul județean Bacău - Secuieni - Izvorul Berheciului - Oncești până în satul Mărăști drumul este asfaltat (a fost plombat în lunile august septembrie 2009). Drumul comunal DC74 Fruntești - Slobozia - Valea Boțului, în lungime de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ca și acum. Înmormântarea: se făcea ca și acum. Timpul liber (duminicile și sărbătorile): se mergea la biserică și după-masă la horă. Horele (trebuie înțelesă toate jocurile naționale) se făceau în bătătura crâșmelor. Tinerii și bătrânii se îmbrăcau atât cu îmbrăcăminte făcută în casă - bluze, ii, cămeși cu pui, ițari, opinci, basmale, etc., cât și cu îmbrăcăminte cumpărată de la târg: bocanci, ghete, ciuboțele cu bunghi, casânci, barize, scurteici (unele îmblănite cu piei de vulpe sau garnisite pe margini) etc. Nu era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la biserică și după-masă la horă. Horele (trebuie înțelesă toate jocurile naționale) se făceau în bătătura crâșmelor. Tinerii și bătrânii se îmbrăcau atât cu îmbrăcăminte făcută în casă - bluze, ii, cămeși cu pui, ițari, opinci, basmale, etc., cât și cu îmbrăcăminte cumpărată de la târg: bocanci, ghete, ciuboțele cu bunghi, casânci, barize, scurteici (unele îmblănite cu piei de vulpe sau garnisite pe margini) etc. Nu era cizmar în sat, ci tocmai la Botez (Gloduri). Crâșme: erau boierești și arendate lui Crîstea Grigorovici
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui Mihai Rosetti (sub margine). Răscoala țărănească din anul 1907 nu a avut ecou în sat. Niculae Boca - satură potrivită, plin, fără a fi gras. Purta plete, avea părul negru, ochii căprui, pielea feții albă. Era om vesel, de viață. Îmbrăcăminte: femeile purtau ii, catrințe, casînci, bluze și fuste cu material de târg, opinci, ciuboțele, etc.; bărbații purtau cămeși de cânepă, bumbac, ițari, pantaloni de târg, cojoace, cojocele, mintene, căciuli, pălării (asemănătoare cu cele de azi). Marioara Boca - era potrivită de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
puțin de zece minute. Am intrat În librărie pe ușa din dos, care dădea spre holul clădirii, și m-am dus la dulapul meu. Mi-am pus șorțul pe care obișnuiam să-l folosesc În prăvălie pentru a-mi proteja Îmbrăcămintea de praful de pe cutii și de pe rafturi. În fundul dulapului păstram o cutie de alamă care Încă mai mirosea a biscuiți de Camprodón. În ea țineam tot soiul de ciurucuri, de care Însă eram incapabil să mă despart: ceasuri și stilouri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
de secole, acestea s-au impus treptat; acum, ele modelează o parte tot mai importantă a realității lumii și condiționează adevărul. în mod progresiv și în ciuda reacțiilor tot mai violente, piața a transformat, pe teritorii din ce în ce mai vaste, serviciile esențiale îalimentație, îmbrăcăminte, divertisment, locuințe, transport, comunicații), oferite întâi gratis - de bunăvoie sau prin constrângere -, în servicii de piață; le-a transformat apoi în obiecte industriale produse în serie, în adevărate instrumente ale autonomiei individuale. Tot progresiv, libertatea ca valoare de piață a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
depășește 25 de ani. Grupurile de oameni migrează din Orientul Mijlociu în Europa; nu acumulează nimic, nu economisesc, nu păstrează nimic ca rezervă și nu iau cu ei nici un lucru pe care să nu-l poată transporta, în afară de foc, unelte, arme, îmbrăcăminte, cunoștințe, limbi, ritualuri și amintiri. Apar primele schimburi de obiecte, de femei, de prizonieri: primele piețe. Și, fără îndoială, primele manifestări de sclavie. în jurul anilor 85000 î.e.n., climatul planetei se răcește; Homo sapiens sapiens își amenajează primele adăposturi mai durabile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
loc ritualizării sale, în cursul unui sacrificiu religios: a mânca trupul unui om trimis la Dumnezeu pentru a se apropia de El. Proprietatea capătă contur; limbile se diversifică; diviziunea muncii devine mai complexă: unul face colibe, altul coase piese de îmbrăcăminte sau cioplește pietre, unii meșteresc unelte și arme, iar alții vânează, povestesc, îngrijesc bolnavii ori se roagă. Bărbații se impun în fața femeilor, își plasează mamele și surorile sub responsabilitatea fraților și a verilor. Apar interdicții care permit limitarea violenței: membrii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
nouă forme succesive. Vom vedea că le putem desemna fie cu numele orașului - „inimă” îBruges, Veneția, Anvers, Genova, Amsterdam, Londra, Boston, New York și Los Angeles), fie cu cel al serviciului transformat treptat într-un bun de consum de masă îalimentele, îmbrăcămintea, cărțile, finanțele, mijloacele de transport, aparatura casnică, instrumentele de comunicare și de divertisment) sau al tehnologiei care a permis extinderea câmpului mărfii îcârma încorporată a navelor, caravela, tiparul, contabilitatea, vasele de transport, mașina cu aburi, motorul cu explozie, motorul electric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
unei „inimi”. Pentru a finanța importurile alimentare, zona agricolă adiacentă furnizează produse sofisticate îin, cânepă, rapiță, hamei), crește oi, dezvoltă industria coloranților și filatura mecanizată. Toate acestea îi permit să înceapă industrializarea producției de alimente, iar apoi a celei de îmbrăcăminte. Amsterdamul vopsește țesături de lână din întreaga Europă, inclusiv din Anglia, în ciuda măsurilor protecționiste promulgate la Londra. Cu beneficiile obținute, orașul poate trece la producția pe scară industrială a unei nave excepționale, inventată în 1570, flautul, mult mai rentabilă decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
Armatele engleze procedează la fel și în America de Nord. Astfel, Anglia importă din colonii, la prețuri foarte mici, toate produsele posibile îlână, bumbac, mătase, piei, cositor, tutun, orez și indigo), pe care le exportă apoi, la prețuri mari, sub formă de îmbrăcăminte și obiecte prețioase. în 1689, la Londra, viața politică primește o lovitură puternică: principii regali, May și Wilhem de Orania îurcați pe tron după execuția bunicului lor Charles I, după dictatura lui Cromwell), acordă Parlamentului, liber ales de către burghezie, dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
o succesiune considerată imposibilă. încă o dată, așa cum s-a mai întâmplat de cinci ori până acum, această transmitere a puterii între două porturi se decide în mediul rural, pe câmpiile roditoare. Și asta pentru că pământul furnizează în continuare totul: hrană, îmbrăcăminte, unelte, lemn pentru energie și pentru construcția corăbiilor. Tot aici este produsă și renta funciară, ce finanțează industria și creează primele profituri. în 1768, un nou război de țesut inventat de Richard Arkwright și funcționând pe baza energiei apei curgătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
Franța abia în 1875). Dacă la începutul secolului al XIX-lea alimentația reprezenta mai mult de 90% din totalul cheltuielilor de consum ale britanicilor, în 1855 ea nu mai constituie decât două treimi; în aceeași perioadă de timp, cheltuielile alocate îmbrăcămintei se dublează. între 1800 și 1855, prețul de cost al țesăturilor din bumbac englezești a scăzut de cinci ori, în vreme ce producția a crescut de 50 de ori. Produsele pe bază de bumbac, ce nu reprezentau decât o treime din exporturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
te lauzi că ești bogat. Astfel, Boston devine primul port al Americii, exportând rom, pește, sare și tutun. La începutul secolului al XIX-lea, regiunea de nord-est a Statelor Unite este cel mai mare centru manufacturier de pe continent; aici se fabrică îmbrăcăminte, e prelucrată pielea, se produc mașini. Tot aici este concentrată industria pescuitului; încă nimănui nu-i pasă, în 1855, de riscul penuriei de ulei cauzate de dispariția balenelor. în regiune se instalează de îndată tot ceea ce este important pentru o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
și în cazul celor șapte forme anterioare, apariția celei de-a opta presupune întrunirea condițiilor culturale, politice, sociale și economice pentru înlocuirea serviciilor, gratuite sau contra cost, cu noi mașini produse în serie: după industrializarea producției agricole, a celei de îmbrăcăminte și a transporturilor, motorul electric înlocuiește serviciile domestice, prestate până acum de femei sau de servitori, cu aparate electrocasnice. La fel ca în cazul fiecăreia dintre mutațiile anterioare, a opta criză a Ordinii economice se rezolvă chiar înainte să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
o viteză foarte mare. De ce „obiecte nomade”? Așa cum s-a văzut, nomazii transportă dintotdeauna obiecte în stare să-i ajute să suporte vicisitudinile călătoriei; primul dintre acestea a fost, fără îndoială, o piatră cioplită, un talisman, apoi au urmat focul, îmbrăcămintea, încălțămintea, uneltele, armele, bijuteriile, relicvele, instrumentele muzicale, caii, papirusurile... Au urmat cartea, primul obiect nomad produs în serie, apoi obiectele ce permit miniaturizarea și transportul instrumentelor sedentare: ceasul, aparatul de fotografiat, radioul, picupul, camera de luat vederi, casetofonul. în sfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
fiecare locuitor al planetei cu 50%. O parte semnificativă a celor mai săraci dintre ei vor fi intrat în economia de piață în calitate de muncitori, dar și de consumatori. Vor fi puse în vânzare produse adaptate puterii lor de cumpărare îalimente, îmbrăcăminte, locuințe, medicamente, motociclete, calculatoare, telefoane și produse financiare). Emigranții vor continua să-și finanțeze țările de origine prin transferarea economiilor. Microcreditul îcare permite încă de pe acum accesul la finanțarea unor mijloace de muncă pentru mai mult de 100 milioane dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
va rămâne una dintre limbile naționale. Pe fiecare piață locală, întreprinderile nu vor mai asigura decât studiile de piață necesare comercializării produselor și serviciilor de întreținere. Invențiile vor lua avânt: ciclul presupunând crearea, producerea și comercializarea produselor alimentare și a îmbrăcămintei va scădea de la o lună la patru zile; cel al automobilelor și al articolelor electrocasnice, deja redus de la cinci la doi ani, va fi curând de șase luni; cel al medicamentelor va trece de la șapte la numai patru ani. Durata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
în circulație și produse foarte ieftine. Ele vor permite indivizilor săraci din toate țările să intre în economia de piață, iar clasei de mijloc să consacre o parte tot mai mică din venituri pentru cumpărarea produselor alimentare, a calculatoarelor, automobilelor, îmbrăcămintei, echipamentului casnic. Cea mai mare parte a venitului claselor mijlocii și superioare va fi utilizat pentru achiziționarea de servicii: educație, sănătate și securitate. Pentru a le finanța, partea din venitul repartizat va crește, sub formă de impozite și cotizații. Tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
dintre obiectivele formulate deja este ca, în 2015, fiecare cămin să fie echipat cu astfel de roboți, care pot îndeplini diferite funcții casnice. Tot înainte de 2030, ubicuitatea nomadă va invada toate serviciile industrializate la ora actuală: ambalajele pentru produse alimentare, îmbrăcămintea, vehiculele și aparatele casnice vor deveni și ele „comunicante”. Senzorii integrați în materiale, motoare, mașini, produse fluide, poduri, clădiri și baraje vor ajuta la supravegherea în permanență și de la distanță a parametrilor solicitați. Astfel, produsele, mașinile și persoanele vor fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
într-adevăr, această a zecea formă se va asemăna cu cele nouă anterioare, ea va face să apară noi echilibre între națiuni; va extinde libertatea moravurilor; noile tehnologii vor permite reducerea și mai consistentă a timpului necesar producției de alimente, îmbrăcăminte, mijloace de transport și de divertisment; plasamentele industriale vor redeveni rentabile; noile servicii vor fi transformate în produse industriale; alți muncitori vor intra în zona salariilor precare; energii noi le vor înlocui pe cele devenite rare; tot mai multe bogății
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
modifica radical modul de realizare a produselor actuale. Ele vor permite să se consume mult mai puțină energie pentru fiecare unitate produsă, să se gestioneze mai judicios apa potabilă, deșeurile urbane și emisiile poluante; vor îmbunătăți caracteristicile produselor alimentare, ale îmbrăcămintei, ale locuințelor, ale vehiculelor, ale echipamentelor casnice și ale obiectelor nomade. Alte obiecte nomade vor funcționa prin miniaturizarea mijloacelor de informație, de distracție, de comunicație, de transport, mărind considerabil ubicuitatea nomadă. Obiectul nomad unic va fi integrat corpului într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
de mediu înconjurător și vor prelua în parte unele dintre funcțiile abandonate de guverne, cel puțin prin finanțarea generoasă a unor ONG-uri. Principalele „circuri” vor fi niște întreprinderi industriale activând în domenii ca: infrastructurile, mașinile-unelte, motoarele, alimentația, echipamentul electrocasnic, îmbrăcămintea, transportul, turismul, distribuția, frumusețea, menținerea în formă, distracțiile, energia, informația, finanțele, asigurările, apărarea, sănătatea, educația. Vor apărea, de asemenea, și în domenii ca: mediul înconjurător, securitatea privată, mercenariatul, arbitrajul, produsele de supraveghere, infrastructurile de rețele îmai ales cele de finanțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
City Group pentru bănci, Disney pentru divertisment, Bechtel pentru inginerie, Whirlpool pentru echipament electrocasnic, United Health Group pentru sănătate, Pearson pentru educație, Wal-Mart pentru distribuție, Exxon pentru energie, Microsoft pentru programe de calculatoare, Boeing pentru apărare și aviație, Nike pentru îmbrăcăminte, Motorola pentru comunicații, Coca-Cola pentru băuturi și alimentație. Puține vor fi europene: poate Nokia, L’Oréal, Nestlé, Danone, Mercedes, Vuitton, HSBC, Sanofi. Celelalte „circuri” vor fi indiene, braziliene, japoneze, chineze, rusești și mexicane. Ulterior, aceste firme se vor detașa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]