1,835 matches
-
secolului al XIX-lea. La 1824 pictează la această biserică Irimie Ștefan Zugrav din Filea de Jos, căruia îi datorăm pictura de pe bolta naosului, iar la 1832 este prezent aici Ilie Pop, „pictor Surduc”, autorul unei cruci și al ușilor împărătești.
Biserica de lemn din Surduc, Cluj () [Corola-website/Science/313514_a_314843]
-
Ușa de la intrare are partea de sus arcuită prin decuparea bârnei, ce susține ușorii laterali. Foarte valoroasă este pictura interioară, realizată în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, de meșteri anonimi. Iese în evidență și iconostasul, prin icoanele împărătești și medalioanele în formă de inimă. Biserica păstrează și un frumos sfeșnic de lemn, numeroase icoane pe lemn, cu fondul aurit, gravat cu decorații sub formă de frunze și numeroase tipărituri, care atestă legăturile intense pe care le avea această
Biserica de lemn din Borșa din Jos () [Corola-website/Science/313601_a_314930]
-
acoperit de o boltă semicilindrică. În cazul absidei altarului, care era decroșată, poligonală cu cinci laturi, bolta ce o acoperea era mai scundă. Spre altar se putea intra prin cele trei spații destinate trecerii: cele două uși diaconești precum și ușile împărătești. Turnul bisericii, cu baza dreptunghiulară are galeria ieșită în afară, deschisă, și căptușită cu scânduri așezate vertical. Deasupra galeriei se afla coiful turnului, piramidal cu baza patrulateră. În urma restaurării din anul 1959 acoperișul în patru ape al bisericii a fost
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
două ori, deasupra ferestrelor de pe latura nordică a naosului. Tâmpla bisericii este pictată direct pe peretele estic al naosului. Ea este constituită din patru registre, prezentând multe analogii cu biserica din Corund. Primul registru este format din cele 4 icoane împărătești. Al doilea este dedicat icoanelor prăznicare. Cel de-al treilea registru conține reprezentările apostolilor, iar în centru imaginea lui Iisus Arhiereu. Ultimul registru înfățișează "Răstignirea lui Iisus", flancată de câte 6 medalioane cu reprezentări ale proorocilor. Pronaosul, spațiul de unde asistau
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
cu Pruncul". Pereții de sud și nord sunt dedicați "Sfintelor mucenițe". "Pilda celor zece fecioare" se desfășoară pe peretele vestic, de o parte și de cealaltă a intrării. În biserică se mai păstrau, înainte de incendiu, un număr de 5 icoane împărătești.
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
fecioare, împărătese, „patriarși”, preoți. În fața „cetății” raiului sunt împărați și episcopi, iar înăuntru se vede „Iacov” patriarhul, cu sufletele celor aleși în brațe. Intercalate printre scenele Judecății de apoi sunt pictate, direct pe perete, trei icoane mari, de tipul celor împărătești, reprezentînd pe Iisus învățător, Maica Domnului cu pruncul, de tip Hodighitria, și Sf. Andrei. Ele sunt delimitate de restul picturii prin rame pictate cu motivul funiei răsucite, iar fondul lor roșu e vibrat de pete albe. Aceste icoane ne oferă
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]
-
au dus haina și i-au arătat-o lui Iacob, spunându-i că fiul lui cel iubit a fost mâncat de o fiară sălbatică. Bătrânul plânse mult după fiul lui cel iubit. În Egipt, Iosif a fost vândut unui slujbaș împărătesc. Fiindcă s-a purtat bine, Iosif a ajuns mai mare peste toate slugile acestuia. Soția slujbașului însă era o femeie foarte rea - de fapt il placea pe Iosif deoarece era "chipeș la corp si frumos la față" și dorea sa
Iosif (personaj din Vechiul Testament) () [Corola-website/Science/313663_a_314992]
-
sat purta numele de „Școala poporală elementară comunală” și în scurt timp a fost rechiziționată de către armată, ceea ce a dus la un declin evident al ei. Spre sfârșitul războiului, ea fost inclusă în așa zisa „zonă culturală maghiară” prin rescriptul împărătesc emis în data de 12 iulie 1917 la propunerea aceluiași conte Albert Apponyi. Racovița a avut numeroși reprezentanți în înființarea, conducerea și administrarea Fondului școlastic pe întreaga sa existență, oameni care s-au implicat în organizarea și gestionarea materială și
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
mai mare parte. Figurile de sfinți de pe pereți sunt reprezentate în mărime naturală, puternic înnegrite însă. Patrimoniul: Există 3 clopote, cel mai vechi fiind din 1860, toate turnate la Sibiu. Doua din ele au fost strămutate în biserica nouă. Ușile împărătești, prezentând Bunavestire și pe cei patru evangheliști în medalioane, sunt bogat decorate prin traforaj cu motivul viței de vie. Starea de conservare: este în general bună. Ultima intervenție la monumentul istoric a avut loc la începutul anilor ’80. Șindrila a
Biserica de lemn din Sântejude () [Corola-website/Science/313991_a_315320]
-
-o teritoriul limitrof al comitatelor Caraș-Severin, Hunedoara, Sibiu, Făgăraș și Brașov, cu Regatul României, în perioada iulie 1917 - decembrie 1918, după respingerea cu succes a atacului și incursiunii armatei Regatului Român în Transilvania și Banat în august-septembrie 1916. Prin rescriptul împărătesc nr. 13619, emis în 12 iulie 1917, la propunerea ministrului "Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice" (MCIP) maghiar, Albert Apponyi, s-a decretat teritoriul acestor comitate ca făcând parte din această zonă, în vederea „păzirii cetățenilor Ungariei de orice influență din afară
Zona culturală maghiară () [Corola-website/Science/314155_a_315484]
-
candelabrului nou. Contragreutatea, din metal, frumos decorată se află și ea în podul bisericii. Probabil cele mai importante elemente păstrate de la vechea bisericuță sunt cele câteva icoane. Se păstrează icoanele din partea inferioară a iconostasului, cele ce se aflau între ușile împărătești. Se păstrează o icoană a Maicii Domnului, icoana Domnului Nostru Isus Cristos, icoana Arhanghelului Mihail și icoana Sfântului Nicolae. Aceste icoane se găsesc la multe dintre bisericile de rit orintal despărțind intrările în absida altarului.
Biserica de lemn din Sălățig () [Corola-website/Science/314177_a_315506]
-
casele partizanilor săi din Constantinopol (în primul rând, ale celor din mediul aristocrației militare), asigurându-se de concursul lor, și, în noaptea de 14 februarie 1081, a fugit în Tracia împreună cu fratele său, Isaac, după ce tăiaseră picioarele cailor din grajdurile împărătești, pentru a evita urmărirea. Stabilindu-se în orașul Tzurullon din Tracia, frații au început să adune oștiri și să-i incite pe magnați la răzvrătire. Unul dintre primii care au fost invitați să participe a fost cezarul Ioan Ducas: "Noi
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
intrigilor celorlalte femei, sau ale luptei pentru putere, trebuia sa-și vadă soarta ca o provocare și să se pregătească pentru un rol plin de responsabilități la curte. Așadar, a învațat cu hărnicie scrierile chineză și manciuriană, iar la academia împărătească a studiat cu profesori renumiți textele clasice, pictura și poezia. Pe lângă toate acestea, a reușit să creeze și să întrețină relații bune cu văduva fostului împărat și cu soția actualului împărat. Reușește să ajungă concubina favorită a împăratului Xianfeng. În
Împărăteasa văduvă Cixi () [Corola-website/Science/313484_a_314813]
-
sunt acoperiți cu placaj, iar bolțile tencuite, ascunzându-se pictura. Tâmpla, cu friza Apotolilor (încadrați după un model ades întâlnit în Mureș, în panouri decupate) și a icoanelor prăznicare (din care o parte sunt pe sticlă), merită atenția specialiștilor. Ușile împărătești, cu reprezentarea‚ „Blagoveșteniei Precistii”, datată 1799, ca și icoanele mari: Blagoveștenia, Deisis, Maria cu pruncul, Sfântul Nicolae, îngăduie, în pofida intervențiilor ce li s-au adus, recunoașterea autorului lor - Toader Popovici zugrav. A rămas răzleață, dintr-o friză anterioară, icoana Deisis
Biserica de lemn din Glodeni, Mureș () [Corola-website/Science/313826_a_315155]
-
dumisalei schimonahia Evpracsia Vărnav și soția lui Anastasia au acoperit aciastă biserică cu tiniche și tot cu a dumnealui cheltuială o au zugrăvit și înlăuntru pre cum și au ferăcat icoana Sfintului Nicolai cu argint din catapetazmă de ceie mari împărătescă, anul 1870 ghenarie 14. Fiind stareț aceștii monastiri prea cuvioșenia sa arhimandritul Iosif Vasiliu”". În anul 1836, arhimandritul Rafail, starețul mănăstirii, a construit Biserica "Sf. Ierarh Nicolae", aflată în cimitirul mănăstirii. Acest lăcaș de cult are dimensiuni modeste, având o
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
În numeroase alte localități din jurul Târgu-Mureșului, îndeosebi în cele de pe Valea Nirajului, numărul românilor a scăzut dramatic, aproape în totalitate ( în Crăciunești, Sântandrei, Troița, Vălenii). Ctitoria de la Pănet este cunoscută de mai bine de două secole și jumătate. După ușile împărătești, datate la 1740 cu semnătura lui „Comeniu zugrav” și după icoana semnată de același pictor în 1742, o putem data ante quem anului 1740. Conform tradiției din bătrâni biserica ar fi fost adusă de la Nazna, fără a se cunoaște data
Biserica de lemn din Pănet () [Corola-website/Science/313828_a_315157]
-
pe Toader zugrav, cu icoane ca „Învierea lui Hristos”, pictată la jumătatea secolului al XVIII-lea, „Sf.Vasile cel Mare” și „Sf.Teodor Tiron”. Însă cel care a realizat prețioasa decorație pictată, într-o manieră bizantină, este Comeniu zugrav. Ușile împărătești sunt realizate în anul 1740, cu scena „Bunei Vestiri”, „Sfântul Arhanghel” precum și „Fecioara Maria” fiind înfățișați pe un fundal arhitectonic, așa cum îl întâlnim în pictura renașterii italiene. Concomitent este realizată și friza de prăznicare. Tot la 1740 pictează icoanele împărătești
Biserica de lemn din Pănet () [Corola-website/Science/313828_a_315157]
-
împărătești sunt realizate în anul 1740, cu scena „Bunei Vestiri”, „Sfântul Arhanghel” precum și „Fecioara Maria” fiind înfățișați pe un fundal arhitectonic, așa cum îl întâlnim în pictura renașterii italiene. Concomitent este realizată și friza de prăznicare. Tot la 1740 pictează icoanele împărătești, de o remarcabilă realizare, ele înfățișând pe „Sf.Nicolae”, „Fecioara Maria cu Pruncul”, „Iisus Hristos Învățător” și „Arhanghelul Mihail”. Lipsit de enoriași vechiul lăcaș nu mai este astăzi în cult. Potrivit străvechiului obicei, alături de biserică, în partea sud-estică, se află
Biserica de lemn din Pănet () [Corola-website/Science/313828_a_315157]
-
naosul de pronaos, precum și console în cap de cal, din lemn de stejar, nemaiîntâlnite în partea estică a Munteniei. În 1938 i s-a adăugat un pridvor închis (. În patrimoniul bisericii se păstrează tâmpla cu șase icoane mari, trei uși împărătești, 12 icoane mici, plus un crucifix, sculptate în lemn și pictate în tempera de meșterii Mihail și Stancu Zugravu, pe la 1791, din vechea școală populară a secolului al XVIII-lea. Biserica Galbenă se află în cartierul Arioneștii Noi. Monument de
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
despărțit de naos printr-un perete, la fel și altarul de naos, pe acesta din urmă fiind aplicat iconostasul, în trei registre, în anul 2004, atunci când a fost efectuată și ultima pictură. Din patrimoniul originar au mai rămas doar ușile împărătești. Biserica a fost acoperită inițial cu șindrilă, dar prin contribuția credincioșilor, între anii 1956-1958 a fost acoperită cu tablă. În anul 1968 s-a construit un pridvor de cărămidă, cu acoperiș din tablă, fiind introdus și curentul electric. De atunci
Biserica de lemn din Filea de Jos () [Corola-website/Science/314892_a_316221]
-
amplasat pridvorul - acoperit, deasupra acestuia aflându-se clopotnița. Atât la exterior, cât și la interior, biserica este căptușită cu scânduri de brad. Stranele sunt sculptate din lemn de paltin. Catapeteasma făcută de Teodosie Zugravul păstrează icoanele originale - în special icoanele împărătești, cele ale Mântuitorului și cea a Maicii Domnului, icoana hramului Duminica tuturor sfinților și cea a Sfântului Ierarh Nicolae. Mai recente (1835) sunt icoanele ușilor diaconești. Pictura originală a iconostasului și a icoanelor mari este executate în ulei, pe lemn
Biserica de lemn din Grințieș () [Corola-website/Science/314987_a_316316]
-
zidului. Pe pereții exteriori sunt zugrăviți sfinții sub formă de medalioane situate la baza acoperișului. Interiorul bisericii impresionează prin arhitectura specifică și valoarea icoanelor care s-au păstrat foarte bine de-a lungul timpului. Catapeteasma deține centrul atenției prin icoanele împărătești cu inscripții slave și stil pictural mai vechi.
Biserica de lemn din Turtaba () [Corola-website/Science/320461_a_321790]
-
plan triconc, cu altar octogonal, iar pronaosul se termină cu un pridvor pe stâlpi. Pe lângă icoana Sfintei Fecioare, de care este legat trecutul mânăstirii se păstrează cele două policandre de la Șerban Cantacuzino și doamna Marica Brâncoveanu, cele trei icoane mari împărătești, precum și alte 36 de icoane mai mici, zugrăvite în anii 1833-1840 de Gheorghe Gherontie de la Hurezi. În 1715 Ștefan Cantacuzino restaurează în întregime clopotnița mânăstirii, situată la intrarea în incinta principală și Casa Domnească. După restaurarea din 1938-1940, făcută de
Biserica de lemn din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/320483_a_321812]
-
vest pe suprafețe teșite, bolta tronconica și trei fâșii curbe peste altar. Toate acestea au rezultat în urmă șantierului de refacere, cănd clopotnița, inițial detașata, a fost amplasată peste pronaos. Din podoaba pictată cea mai timpurie este aceea a ușilor împărătești, cu Bună Vestire și Evangheliștii, despre care aflăm din însemnarea: „Anii Domnului 1740,aceasta sfântă zveră s-au făcut pentru sufletul lui Ivănuț Marc și au umblat Ivănuț Toader de s-au făcut acest lucru să-i fie pomană, si
Biserica de lemn din Birtin () [Corola-website/Science/317915_a_319244]
-
s-au făcut pentru sufletul lui Ivănuț Marc și au umblat Ivănuț Toader de s-au făcut acest lucru să-i fie pomană, si zugrav au fost Gligorie Moldovan. În 1772, Stan zugravul, fiul popii Radu de la Rășinari, realizează registrul împărătesc al tâmplei de la Birtin, inclusiv icoana de hram cu Bună Vestire, pe care, după obiceiul sau, le semnează pe verso, amintind că era locuitor în Orăștie, protopop fiind Iosif de la Trestia. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, pereții
Biserica de lemn din Birtin () [Corola-website/Science/317915_a_319244]