17,154 matches
-
reechilibrarea ființei umane, ca și o urgență mai mult forțată de schimbările rapide și evoluția în extremis doar pe orizontală a umanității. Există o mare diferență între evoluția pe orizontală și cea verticală. În evoluția pe orizontală ne consumăm energia împingând la pereți agonisând lucruri materiale cât mai multe, intrând într-o competiție nesfârșită cu alții, preocupându-ne doar de partea externă a vieții, ținând cont și apelând doar la Ego-ul nostru, fără să implicăm și partea subconștientă (acel diamant interior
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
schimba reprezentarea lucrurilor și vom observa că facem mai mult în acela și timp fără să ne epuizăm energia și sănătatea. Acesta este marele secret care stă la baza trăirii unei vieți sănătoase și prospere. Prosperitatea nu se realizează neapărat împingând la pereți, prosperitatea se realizează într-un mod mult mai liniștit și ușor. Au apărut cărți care au demonstrat principiul Cere și ți se va da. Da, munca este benefică și poți realiza multe cu ajutorul banilor câștigați, dar în același
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
reușit să câștig lupta cu mine însămi și este suficient deocamdată, pentru că acesta este punctul de pornire pe drumul noii vieți. În psihicul nostru, mereu vor fi două forțe, pentru că ele vin la pachet precum șosetele. Una care ne va împinge spre schimbarea stării interne (motivația) iar cealaltă care va acționa pentru contrabalansarea ego-ului. De aceea am spus că nu este simplu acest proces de transformare interioară și necesită multă perseverență și răbdare. Ca și cu gerul, dacă ține puțin apa
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
veți da socoteală în fața mea”!... Hliboceanu, cu un zâmbet trist, a plecat fruntea abia îndrăznind să privească la cei din jur. Pâcu și moș Dumitru - gata să izbucnească în râs - își aruncau priviri complice. Tăcerea cărăușilor devenea stânjenitoare. Atunci, ca împins de un arc, Pâcu a sărit cu vorba: Ce stați așa ca muții? Nu vă place? Întrebați-l pe Dumitru! Lasă tu întrebatul, că și așa nu-mi schimb hotărârea. Am zis? Am zis și gata! Dar... Dar ce, Dumitre
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
nu aibă? Întotdeauna se găsește un mușteriu care vrea să aibă în față un țoi cu rachiu și pe unul care să picure un cântecel din fluier... Dar... Apoi matale mereu ai un „dar” și aștepți ca cineva să te împingă să spui ce ai de spus. Acum m-ai prins pe mine. Ei, atunci dă-i bătaie, moș Pâcule! Da’ știi că-mi placi, Mitruță băiete? Ce crezi tu, că eu sunt morișcă care se învârte după vânt? Tu nu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
reluat șirul poveștii... Spuneam, mi se pare, că nepotul acela - Costică - umblând prin podul fostei crâșme, a găsit o lădiță colbăită și scorojită de să-i plângi de milă. S-a uitat la ea întâi ca la o arătare, apoi, împins de curiozitate, a deschis-o. Și... minune!... Printre tot felul de hârțoage, a găsit un caiet cam flendurit în care erau înșirate nume ale unor oameni din sat și o mulțime de socoteli. N-a priceput despre ce poate fi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
una oarecare, ci e nevasta celui mai bun prieten al cărăușilor. Crâșma lui Costache și a Măriuței este singurul loc unde cărăușii se simt ca la ei acasă... Am înțeles, moș Pâcule, tot ce mi-ai spus. Vezi, poate te împinge ucigă-l toaca să calci strâmb, Hlibocene, că păcatul și rușinea sunt ale tale. Și apoi să nu mai dai ochii cu mine și cu Dumitru! Abia noaptea târziu s-au dus la culcare... Dimineața, Hliboceanu părea alt om... Se
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cu vin la nas și mă întrebam de ce? I-o fi mirosind ceva rău? Și când colo el adulmeca aroma băuturii precum copoiul de vânătoare urma cerbului. Și nu spunea nimic pezevenchiul. Ne lăsa să murim proști dacă nu-l împingea căldura de afară să ceară vin rece - l-a tachinat moș Dumitru. Cu alte cuvinte, Costache, ia aminte ce fel de vin ne dai și cât de rece trebuie să fie, pentru că altfel dai de-a bâca ca ursu-n huci
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
pornit cu un bidon pentru gaz! „Să știi că în momentul când am căzut în groapă bidonul a rămas deasupra!” Am sărit cât am putut cu mâna întinsă în sus și în cele din urmă bidonul s-a rostogolit undeva, împins - poate - și de vânt. În loc s-a ivit o lumină ca cea care se vede printr-un geam înghețat. Atunci singura mea dorință era să pot ajunge la ea! Bântuit de acest gând, am început lupta cu troienele care mă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
și un far-două. Așa că poți vorbi de luleaua lui Pâcu. Altfel... - a conchis Cotman. Tot vorbind, nici nu și-au dat seama că au ajuns. Dar îi mai aștepta încă multă treabă și grea... Descărcatul sacilor. Nu cumva l-a împinge necuratul pe Aizic să cântărească grâul, că nu mai ajungem noi la Crâșma din drum nici mâine - a vorbit Mitruță. Da’ și când om ajunge, ne-om așterne pe mâncărică și băuturică de s-or speria Costache și Măriuța. Astăzi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
după lovitura de baltag primită în cap... Apoi încă două săptămâni nu m-am putut mișca din casă... Pe urmă, ne închipuiam că au să ne mai aștepte și altădată, tot pe așa o vreme... Și tocmai aseară i-o împins necuratul să ne ațină calea din nou. Au tras în felinarele noastre cu un pistol. Poftim de-l vedeți. Cum noi ne așteptam la o trebușoară ca asta, ne-am pregătit cum trebuie... Ce v-au luat atunci când te-o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
și bătu În retragere, odată cu geamăna ei, oprind visul care se proiecta pe partea cealaltă. Nechezăturile cailor se pierdură printre firele mopului care executa șarje pe coridor, iar sunetul goarnei și zăngănitul de zale trecură În hârșâitul metalic al găleții Împinse cu piciorul. Împăratul se ridică În capul oaselor și oftă. Își azvârli brațele deasupra capului, dar nu pentru a comanda o contraofensivă Împotriva Universului care complota Împotrivă-i, ci doar spre a-și Întinde corpul rotofei până când acesta pârâi ca
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
care-l cam obosiră. O clipă, se gândi să se Întoarcă În pat, dar imaginea marțială din tabloul de deasupra patului, unde comanda un asalt al cavaleriei, Îl făcu să abandoneze ideea retragerii. Își trase pantalonii albi strânși pe coapse, Împinse picioarele prin găvanele de tun ale cizmelor, apoi Își Îmbrăcă tunica. Mai aruncă o privire spre cel de sub cearșaf, apoi, luându-și bicornul și periuța de dinți, ieși pe coridor. Afară, Îngrijitoarea Îl pocni absentă cu mopul peste botul lucios
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
pacienți decât armata pe care ai putea s-o strângi vreodată. Iar dacă-i punem la socoteală și pe cei cu dublă personalitate... interveni Adler, care luase un șervețel și Încerca să-și curețe mentorul. Nu aici, Alfie! scrâșni Sig-ul, Împingându-i brațul. Gata, mergem! Cei doi psihanaliști porniră spre ușă, Înfruntând râsetele În pumni care răsunau din toate părțile. Doar Carl Jung mai rămase o secundă, fixându-l pe Împărat cu o privire care ar fi putut dezmembra și o
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cu câteva minute“..., „când vor năvăli, chinezii vor da peste americani“,... „René, nu te mai scobi În nas!“, apoi vom trece de-a dreptul prin zid, folosind caracteristica sufletului de-a fi imaterial, cele douăzeci și unu de grame ale naratorului fiind Împinse cu ușurință de un curent de aer, Înaintând astfel de-a lungul coridorului până la ușa din capăt și amestecându-se cu cei care se Îmbulzeau În acele momente să iasă pe balcoane pentru a vedea ceva până atunci nemaivăzut, anume
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Începuse, iar toate piesele erau invitate la horă. Acel tumult a părăsit motorul și și-a făcut loc cu coatele prin mulțime, dând ghionți bărbaților sau strecurându-se printre șolduri proeminente de cucoane, mai călcând un copil pe picior, mai Împingând un bătrânel, până când a avut suficientă forță să stingă hărmălaia din piață. La Început, toți am crezut că vreunul dintre noi reușise, În sfârșit, să-și pornească automobilul, iar strigăte entuziaste de „Ura!“, „La volane, cetățeni!“, „Mergem acasă!“ s-au
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
presupunând că, În acele secunde dramatice, i-ar fi ars cuiva să bată din palme -, a fost năpădit de adunătura soldaților electronici. Cabluri de alimentare au apărut de peste tot, imobilizându-l la pământ. — Fugiți! Salvați-vă! a gemut el eroic, Împingându-ne cu privirea, În timp ce un ondulator de păr Începuse să-i pârlească mustața. Supliciul lui nu trebuia să rămână inutil ( Între timp, un storcător de fructe prinsese a-i răzui buricele degetelor de la mâna stângă); pe sub capa sacrificiului său, fluturată
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
radiator? Să fi trecut, În momentul concepției sale, o adiere prin matrițe? Dar mai ales, de unde acel misterios cal-putere pe care-l avea În plus față de gemenii săi de pe banda rulantă? Cartea tehnică nu lămurește acest mister. Cert e că - Împinși de acea inexplicabilă pornire de a-și dărui afectele unui obiect și, În cazul În care e unul de serie, de a-l extrage pe baza unor criterii necunoscute din grămadă spre a-și sprijini sentimentele de el - oamenii Îl
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cel care-o va zăgăzui sau o va pierde, iar pentru asta știa că va goni chiar și după ce ultimul strop de benzină se va evapora sau ultima fărâmă de cauciuc va fi așternută pe asfalt, se simțea capabil să Împingă bielele prin propria voință și să crape pământul cu jantele În căutarea ei. Toate trucurile știute și neștiute au fost puse la bătaie: a luat virajele aidoma suratelor multicolore din raliuri, ceea ce i-a provocat dureri atroce În bucșe și
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
televizorul din sala de consiliu, Îi dovedea incontestabilul talent oratoric. Desigur că noi nu puteam Înțelege toate nuanțele alocuțiunii sale - deși o femeie legată fedeleș traducea, În limba italiană, Într-un colț al ecranului -, Însă auzeam cum frazele abil ticluite Împingeau auditoriul Încet spre punctul de fierbere. Liderul făcea pauze de efect, oferind publicului acel bâzâit liniștitor al mașinii care rula cu viteză constantă pe autostradă, Își dregea discret glasul din discul de ambreiaj, după care mârâia vreo douăzeci de secunde
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
fiind identificat, s-a trecut la izolarea și la compromiterea lui. Reacționarele s-au trezit Înconjurate rapid de câteva SUV-uri solide, cu geamuri Întunecate, apărute de nu se știe unde, iar un tramvai sărit bine de pe șine le-a Împins Într-un colț ceva mai Întunecat al pieței. Două dintre decapotabile, ceva mai gureșe, au fost lăsate imediat pe jantă, altele, care refuzaseră, prin tragerea frânei de mână, să se deplaseze, au fost urcate cu de-a sila Într-un
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
voluptuoase cu benzină, iar cerul era luminat de incendii. Cum mașinile de pompieri umblau brambura pe străzi cu rezervoarele de apă goale, focurile se Întindeau cu repeziciune. Automobilele patrulau peste tot, nepăsătoare la distrugerile din jur, pândind apariția vreunui biped Împins de foame sau de sete să-și părăsească adăpostul, ori se hârjoneau prin spălătorii auto, lăsând ore În șir periile moi, cilindrice, să le maseze spinările. Lichidele folosite În general la degresarea și la parfumarea caroseriilor curgeau prin rigole, amestecându
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
uniform, nici neuniform. Dacă l-ai fi așezat pe un pervaz de fereastră la etajul treizeci și șapte, ar fi rămas acolo, cu privirea opacă lipită de aer, până când cineva l-ar fi luat de-acolo sau l-ar fi Împins, ceea ce i-ar fi fost perfect egal. Nu avea puls, simțuri, conștiință, nedumeriri, sentimente, reflexe, necesități fiziologice, preferințe sexuale. Nu respira, nu transpira, nu bea, nu mânca. Nu se gâdila. Nici măcar nu se scobea În nas, lucru care a făcut
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
port ai cărui locuitori fuseseră doborâți de o maladie teribilă, numai paznicul farului rămăsese viu, continuându-și zilnica trudă a luminării, descoperirii și ghidării. Dintr-un mizantrop, mă transformasem Într-un curios, Însă oare nu aceeași dorință de-a ști Împinge miniaturala cameră video prin ungherele trupului și azvârle naveta spațială În cosmos? Ce este, În fond, vă Întreb, microscopul decât un telescop inversat, dedicat nu infinitului, ci infinitezimalului? Oare nu primește și microbiologul, după ce ani de zile a urmărit cocârjat
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
două. Curând aveam să descopăr și strania legătură dintre vise și bucătăria spitalului, aflată, cred, la numai câțiva metri de salon. Aroma unui gulaș mă trimitea, odată cu adormirea, În plină pustă, galopând pe un armăsar Înspumat spre curtea lui Árpád, Împins de aburul leneș prin tubul unei macaroane nimeream În plin carnaval venețian, de unde izul unsuros al cartofilor prăjiți mă propulsa, evident, Într-un restaurant McDonald’s, transpirând deasupra băii sfârâitoare de ulei. Redus la fluxul și la refluxul lichidelor vitale
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]