5,710 matches
-
să ne-aducă mântuire și speranță și iubire. Tocmai lângă copilașți au venit doi ingerași care cântă amândoi Slavă! Domnul e cu noi! URÂRE DE CRĂCIUN Primește astăzi flori de Crăciuniță bobite mici de vâsc în buchetele din ele să-mpletești o coronița să te păzească de necaz și rele... Și pironește-o într-o stea de ger să iți colinde gingaș Lerui-Ler ca-n noaptea asta Sfântă de Ajun ni se va naște Pruncul de Crăciun. Ca-n iesle să
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351574_a_352903]
-
pentru ea acea apă vie care tămăduie și întoarce din morți pe cei aflați în răscruci sufletești, în prag de prăbușire, sau la granița dintre viață și murire. Pe tărâmul Poeziei, o dată pătrunse, „într-o lume misterioasă”, sufletele noastre „se împletesc fără să știm / își vorbesc prin empatie / în frecvență joasă” (Într-o lume misterioasă). Sunt clipe de grație care se cer împărtășite, pentru ca energiile din noi să se descătușeze, să irumpă în iubire spre ceilalți și doar așa vom putea
EDITURA INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351553_a_352882]
-
omagiile aduse zeităților protectoare și vieții - până la mâncarea și îmbrăcămintea tradițională, japonezii sunt profunzi și sensibili, enigmatici în trăirea sentimentelor și exprimarea lor. Nu e ușor să le descifrezi simțămintele, dar nici imposibil, dacă ai sufletul deschis. În Japonia se împletesc, într-o armonie covârșitoare, simplul cu modernul, trecutul cu prezentul. Rămâi fascinat de îmbinarea arhitectonică între zgârie nori și casele mici care se pierd printre clădirile moderne și aglomerațiile din complexele citadine. Arhitectura japoneză este specială prin modul original de
JAPONIA-MISTER ŞI FASCINAŢIE(JURNAL DE CĂLĂTORIE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351548_a_352877]
-
acuma, mic, nu prea cuminte, Copilu’-acela dornic de colind. Mă pregăteam... cu zile, înainte, Cântând colinde, nopțile, dormind. Le mai îngân și astăzi, printre rânduri, Ca într-un vis în care-am ațipit. E doar un fel de-a împleti din gânduri Cu bucuria mărului primit. Cu fulgii care pică peste gene, Cu îmbrânceli, cu apa din opinci... Copii zburdalnici înfruntând troiene, Pentru un măr... sau două, poate cinci. Cuprinși de bucuria sărbătorii, În mintea noastră, darnicul Crăciun N-ar
MI-E DOR SĂ MAI COLIND ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351580_a_352909]
-
clipei... Afară, întruna ninge, e frig Și e noapte, Încerc să dorm cu tine-n gând, Să uit că ninge-afară, Să uit că-i frig, Să uit că plâng. Visez... Îmbrățișați, Pe malul mării, Încremeniți rămânem Și valurile înspumate Se împletesc la țărmuri, Iar marea geme în furtună, Sălbatică furtună. Privim, zâmbind spre valurile crețe, Vrăjiți Că luna arămie mătasea își așterne purpurie Pe-a valurilor creste dantelate, Iar valul, dorul își urmează, Izbindu-se tânguitor de maluri. "Te iubesc", timidă
MAGIA CLIPEI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351584_a_352913]
-
în fața cărora, îngenunchează chiar Isus și-i așteaptă „să le sărute mâna dreaptă”. Este cel mai frumos omagiu față de cei care ne-au învățat carte. Ceea ce e cu adevărat remarcabil la poezia lui Jianu Liviu-Florian este limbajul adecvat scrierilor sacre, împletit cu cel laic uzual, într-o tot armonios, pe înțelesul tuturor, care merge direct la inima cititorului. Practic, poemele sunt ca niște psalmi laici ori ca niște rugăciuni. Tematica abordată este și ea în măsură să reflecte problemele cu care
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
sus, La doi bătrâni de care îngrijește Și pe la ohabnici muncește! Din depărtare se aude un cântec de fată, din ce în ce mai aproape. CETAȘUL POSTELNICUL Să mă ierți, te întreb fără teamă, Pe fată cum o cheamă? MIHAI ( Printre clipocitul apei și împletindu-se cu ea se aude un cântec cristalin și duios.). Un nume ciudat! Dar frumos! Cozia! COZIA (Cântând în depărtare. ). Hei, hei, munților Voinicilor Doar voi îmi știți Al meu dor După un fecior De Domn bun ... Hei, hei, pădurilor
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
cel Bătrân rămâne gânditor privind pe fereastra cortului prin care se văd grupuri de oșteni ce s-au sculat.Pâlcuri, pâlcuri, dintre aceștia se îndreaptă spre Olt unde se îmbăiază. Veseli, glumesc și cântă.În depărtare se aud cântecul cocoșilor, împletindu-se cu cântecul patrulei. CORUL PATRULEI ( Trecând printre corturi.). Oșteni sculați! Și vă spălați! Armele să pregătiți, Pe valahi să-i dezrobiți! Se aude cornul deșteptării.). TABLOUL III POVESTITORUL În cortul domnesc Mircea cel Bătrân stă la masă împreună cu
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
a mea țară, dulci cuvinte de iubire; Crini regali, curați la suflet, și în inimă mult soare, Cântecul unei măiastre, strămoșeasca-ne urare: În cămin, pe lângă vatră, gângurit cu bucurie, Plini de grația divină, de divină armonie; Brațele vi le-mpletiți într-o rugă-nălțătoare, Pentru-a Domnului mărire și a minții cugetare; Eu închin în cinstea voastră un pahar de bohotin, Ca să-mi întăresc urarea,imn de veacuri carpatin; Piscurile vieții voastre, fie Dorul și Credință, Vorba blândă și duioasă, inspirația
PENTRU MIRE ŞI MIREASĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 704 din 04 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351664_a_352993]
-
a versurilor se înalță în conștiința noastră ca o catedrală a spiritului ! Ce este un poet în esența lui intimă ? Iată cum se vede pe el însuși Aurel Avram Stănescu, îndatorat muzei poeziei pînă dincolo de metaforă: “O metaforă s-a împletit ca un șarpe / de bastonul ce-l port cu umilință /ajutând lumea să treacă prin altă poveste/ deși mă poticnesc spre finalul sfârșiturilor / fără s-arunc vina pe nimeni.”. Cînd trece la proză poetică, Aurel Avram Stănescu deține taina fabulosului
ABSTRACŢIUNI CANTABILE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351694_a_353023]
-
înaintașului Constantin D. Ionescu ( din volumul „Prin Munții Mehedințiului”, publicat la Craiova, prin anul 1935), Cornel Boteanu se dezvăluie însă cititorului ca un impetuos Calistrat Hogaș descins în lapiezurile ponorene. El devine deseori eclectic, alteori bizar, fiindcă legendele înseși se împletesc nefiresc de prelungit cu istoria, cu fantasticul și realul, coabitând și dăruind epicului un farmec aparte, așa cum numai în bătrânile cronici se întâlnesc. Astfel se întâmplă atunci când autorul străbate cu nonșalanță potecile de sub Piatra lui Stan, acolo unde s-ar
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
Articolele Autorului Trăiesc mereu clipa unui dor însetat de alb, de copilărie, de vise înghețate pe un ram de veșnicie. doar când iarnă vine. Mă întorc în mine ca un copil în brațele părintelui iubit ... Mă înfior la îmbrățișarea visului împletit în trei: ieri, azi și mâine ... Te chem tăcută prin lacrimi albe iar inima mea se apropie tot mai mult de imposibil. E cea mai caldă emoție să simți în alb, chiar de e frig și doare ... Devin cuvântul troienit
DOR DE ALB de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351729_a_353058]
-
darul Chipului primit la Creație, reînnoit în Hristos, fiecare credincios își află chemarea, alegerea și treapta slujirii lui Dumnezeu și a Nației sale. Numai dreptul creștin mărturisitor, care stă pe grumazul vremii, ar putea să dicteze istoria, ce s-ar împleti cu menirea sa și cu destinul Tradiției stră-strămoșești. Ordinea, așezarea lumii în Vatra națiunilor este lăsată de Creator întru desăvârșirea Neamurilor. Cele care conlucrează cu Dumnezeu își îndeplinesc destinul mesianic al mântuirii, iar cele ce se rup de Ziditorul a
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
mugurelui firav al ierbii, ca preludiu al unei nemuritoare povești de dragoste ce apropie cerul de pământ. De cel mai multe ori, linia și punctul creează pe „pânză” imaginea vieții, fremătând de durere sau gemând de bucurie, o agonie creativă împletită cu un extaz al ochilor mirați de frumusețe. O altă secțiune interesant abordată în creația pictorului bucureștean o reprezintă femeia și feminitatea. O feminitate poetică, indiferent dacă se vădește a fi ludică sau heraldică, precum cuvântul de început din cartea
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346551_a_347880]
-
iubite, femei de carieră, femei de casă, aprope tot, încât este mai potrivită sărbătorirea femeii fixată de europeni în fapt de primăvară, în ziua de 8 Martie. Această zi este precedată de Ziua Mărțișorului, ca o avanpremiera, în care se împletesc prin simbolul șnurului, albul purității, cu roșul, simbolul dragostei până la jertfă. Bătrânii noștri au mai numit această lună și Mărțișor. Scriu aceste rânduri pentru a aduce pe fața tuturor cititorilor special pentru această zi lumină zâmbetelor, noblețea vorbelor și căldura
OMAGIU DE ZIUA FEMEII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346587_a_347916]
-
e și acesta un mod de protest pasiv, desigur): „sunt la mâna altora/ alții mă ciufulesc, alții mă poticnesc, mă îngenunchează,/ mă vântură, mă tranșează, mă fulgeră,/ mă centrifughează până la decantare” (casa luminată a sărbătoare). Poeta țese pânza sa lirică împletind mai multe fire: al existenței, al absurdului condiției umane (în descendență existențialistă), al ironiei etc. Dacă le-ar folosi numai pe primele două, urzeala s-ar destrăma. Dar ironia și ludicul conferă rezistență țesăturii. Pe pânză sunt brodate toate problemele
EUGENIA ŢARĂLUNGĂ – ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346591_a_347920]
-
lacrimă-nsetată-n gustul sării, Un pescăruș ce-și arcuiește-aripa În zbor sublim spre piscul neuitării. Deschid ferestrele drapate-n vise Nădejdi târzii ivite-n pleoapa zării Renasc dorinți de-nchipuiri ucise. Fecioarei din oglindă-i simt fiorul Când gândurile împletesc cunună E viața piesa-n care joacă dorul, Un rol tivit pe-un colțișor de lună. De-acolo se revarsă-n lume, tainic, Și-ascute-n spinul rozelor simțirea Oglinda sparge, dorul cel năvalnic, În ochii-i verzi înmugurind iubirea. (2) Ion
POEME ÎN OGLINDĂ (I) de ION VANGHELE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346616_a_347945]
-
negri ne gonesc întru galop Spre înălțimea muntelui Parnas Chiar dacă uneori mi-e versul șchiop Și ninge cu colinde fără glas. (3) Georgeta RESTEMAN: ALUNG-ACUM ÎNGHEȚURI ÎN ABIS Alung-acum înghețuri în abis Și lasă-ți inima-n caldura lină Să împletim cuvinte-n paradis Țesute-n doruri fine de lumină. Te-ntoarce-n basmu-acela ostenit Al viselor meleag care te-mbată De-n brațe-ți tremur, poate-am amețit Mă iartă-n palma lunii preacurată. Strivindu-mă-n decor înnămețit În
POEME ÎN OGLINDĂ (I) de ION VANGHELE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346616_a_347945]
-
Anotimp > PÂINE-MI E DE DOR ȘI GRÂURI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 402 din 06 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Pâine-mi e de dor și grâuri Și vin cai de mă mângâie Eu mă duc să-mpletesc frâie Până crește apa-n râuri Și la fel de stepe-ntinse Și de fetele morgane Hai cu mine măi cârlane După nopți albe și ninse Hai să batem zarea-albastră Și luceferii-n copite Murgule plin de ispite, Cât e lumea contra
PÂINE-MI E DE DOR ŞI GRÂURI de ION UNTARU în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346682_a_348011]
-
După nopți albe și ninse Hai să batem zarea-albastră Și luceferii-n copite Murgule plin de ispite, Cât e lumea contra noastră! Dor de frâu să-l țin la brâuri Coama-n vânt să mă mângâie Eu mă duc să-mpletesc frâie Până crește apa-n râuri Referință Bibliografică: Pâine-mi e de dor și grâuri / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 402, Anul II, 06 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
PÂINE-MI E DE DOR ŞI GRÂURI de ION UNTARU în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346682_a_348011]
-
MELE Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 403 din 07 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Grădinarul lalelelor mele Șoaptele mele ți-ascund numele în fiecare primăvară prin simfonia lalelelor. În cele galbene ți-ascund săruturi, în cele albe ți-mpletesc dorul iar prin cele roșii iubirea. Mă deschid în toate culorile, să mă sorbi prin picăturile fine de rouă, când sclipiri argintii se scurg în diminețile lumii. Ești magicul grădinar ce-mi îngrijește grădina din suflet în parfum diafan de
GRĂDINARUL LALELELOR MELE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346696_a_348025]
-
ucis iubirea, care i-au îndepărtat și pe Ei. Iartă-mă, Iubire!”. Îl cuprind cu brațele pe după gât, așa cum mi "-am dorit cu ardoare, băgându-mi capul în coama lui. Îi simt mirosul de ceruri. Lacrimile îmi șiroiesc pe obraji, împletindu-se cu lacrimile lui. Și îmi cer iertare înaintea lui și a străbunilor lui, pentru toți și pentru toate câte le-am făcut. Îl mângâi pe bot și îl sărut, lipindu-mi capul de obrazul lui. Nu știu cât stăm așa, însă
IZVORUL IUBIRII (3)INOROGII ŞI FRAGILITATEA GINGĂŞIEI de DOR DANAELA în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346690_a_348019]
-
în: Ediția nr. 407 din 11 februarie 2012 Toate Articolele Autorului PESTE CÂMPUL Peste câmpul înflorit, Cu stufoase Sânziene, Iată că mi-au revenit Amintiri din altă vreme. Copil fiind zburdam prin iarbă, Uitam dacă eram necăjit, Din flori îmi împleteam o salbă, Și deveneam copilul fericit. Prin ierburi greieri căutam, Să le iau vioara minunată, Pe atunci eu nu știam, Ce-nseamnă viața adevărată. Din ogorul de grâu îngălbenit, Alegeam paie pentru pălărie, Mă apucam apoi de împletit, Capului podoabă
PESTE CÂMPUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346741_a_348070]
-
flori îmi împleteam o salbă, Și deveneam copilul fericit. Prin ierburi greieri căutam, Să le iau vioara minunată, Pe atunci eu nu știam, Ce-nseamnă viața adevărată. Din ogorul de grâu îngălbenit, Alegeam paie pentru pălărie, Mă apucam apoi de împletit, Capului podoabă să îmi fie. Moldova Veche August 2003 Referință Bibliografică: Peste câmpul / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 407, Anul II, 11 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
PESTE CÂMPUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346741_a_348070]
-
pe seara mea târzie și lasă-mi vis cu gene blânde, corola florilor plăpânde. Le-oi prinde-n piept ca pe-o năframă ce depărtărilor mă cheamă, și-n crengi de cetină albastră voi pune-o pasăre măiastră să-ți împletească numai ție și dor și vis și poezie. Auzi? Chemarea mea tot suie pe raza de lumină șuie și se anină-n crengi cărunte crescute-n doruri sus pe munte și te așteaptă-n răsărit între Nadir și-ntre Zenit
ÎNTOARCE-MI ZORII de LEONID IACOB în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350977_a_352306]