2,389 matches
-
să cauți sertarul potrivit, pe urmele cotei care ți-ar fi deschis paginile adevăratei povești, la care râvniseră deopotrivă și-n timpuri diferite Eminescu, Borges, Eco și Culianu: istoria secretă, cumplită și enigmatică, în codurile căreia viața și ficțiunea se împreunează ca monștrii lui Goya, până când nu mai poți distinge plăcerea de durere și desenul minții de carnea realității. Părea un vis curat și bălos, o fantasmă cuprinsă într-un algoritm care-ar fi explicat totul, pe înțelesul cerșetorilor de la Universitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de intelectuali în direcția unei "mitologii naționaliste a maselor" (Hayes, 1960, p. 168). Sinoptic, expunerea de mai sus poate fi schematizată sub formă tabelară, așa cum o arată tabelul imediat următor, în care teoria trifazică a lui Hroch (1985) a fost împreunată cu idei izvorâte din concepția lui C.J.H. Hayes (1960), la care am adus completări de rigoare.5 Tabel 3. Devenirea tri-stadială a naționalismului Faza structurală Tipologia naționalismului Evoluția religioasă a naționalismului faza A naționalism cultural profetism național al proorocilor națiunii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care nu a reușit să livreze decât primul volum. Următoarea piatră de hotar în unificarea istoriografică este reprezentată de lucrarea semnată de A.T. Laurian, care în 1853 a publicat Istoria Romaniloru, în care istoriile particulare ale țărilor române sunt împreunate într-o structură unitară. După cum era de așteptat, unificarea istoriografică s-a produs în avangarda reflecției istorice înainte de unificarea politică a principatelor din 1859. Ideația istoriografică, plasată în frontul luptei ideologice, trebuie să fi avut o influență în precipitarea evenimentelor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
În formulele lor ideologice pure, naționalismul și comunismul sunt mutual exclusive, fiind fundamentate pe principii de viziune și diviziune inerent antitetice. În practica politică însă, compromisurile nu pot fi ocolite, astfel că ideologii pragmatici au fost forțați de împrejurări să împreuneze antinomiile doctrinare. Doctrina patriotismului socialist este rezultatul direct al compromisului ideologic al comunismului principial în fața presiunii exercitate de "chestiunea națională". Fundația patriotismului socialist rezidă în formula marxistă "național în formă, socialist în conținut", formulă ce trebuie înțeleasă în sensul subordonării
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
regimului a devenit, după 1964, "națiunea socialistă" în faza ultimă a regimului comunist român. După momentul '89, filonul naționalist ale cărui rădăcini se întind în tradiția istorică românească până la pașoptism, a fost decapat de pigmenții comuniști cu care a fost împreunat în epoca național-comunismului. În condițiile disipării complete a ideologiei comuniste, naționalismul tradițional românesc, în forma sa etnico-ortodoxistă, a cunoscut o recrudescență. Prima parte a postcomunismului românesc (1989-2000) a fost marcată de o revenire în forță a discursului naționalist specific perioadei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un mediu politic ostil) a fost fundamentată doctrinar în Apostolatul social (12 volume publicate între 1948-1976), cuprinzând pastoralele, cuvântările și articolele publicate de patriarhul Justinian Marina (1948-1977). Cunoscut mai degrabă ca "patriarhul roșu", în Apostolatul social Marina a încercat să împreuneze într-o doctrină unitară teologia ortodoxă și teoria marxist- leninistă. Tensiunile funciare și contradicțiile doctrinare dintre cele două perspective asupra lumii nu au fost niciodată conciliate (Stan și Turcescu, 2007, p. 212, nota 10). În ciuda acestui compromis, BOR a continuat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o mai țin picioarele și, de la locul ei, le face plecăciuni tuturor celor pe care-i vede; cred că, dacă trei zile nu i-aș da mâncare, ea nici n-ar observa. Am luat mâna dreaptă a mamei, i-am împreunat degetele: „Binecuvânteaz-o, mamă, zic, merge cu mine la altar“; i-a sărutat cu înflăcărare mamei mâna. „Cred că multă amărăciune, zice, a îndurat mama ta.“ Uite, cartea asta a văzut-o la mine: „Cum, te-ai apucat să citești Istoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cruciulițe; într-un timp, la Moscova, mi-a fost ca un frate de sânge, a făcut multe pentru mine. Binecuvântează-l, mamă, așa cum ți-ai binecuvânta fiul pe care l-ai născut. Stai, bătrână, uite-așa, lasă-mă să-ți împreunez degetele... Însă înainte ca Parfion să apuce să facă ceva, bătrâna își ridică mâna dreaptă, își împreună cele trei degete și îi făcu, cu evlavie, de trei ori cruce prințului. Apoi încă o dată îi făcu cu capul un semn drăgăstos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pe Evgheni Pavlovici, sărind grăbit din loc. — Unde? — Să mergem la Aglaia Ivanovna, chiar acum să mergem! — V-am spus doar că a plecat deja din Pavlovsk, și la ce bun am merge? — Ea o să înțeleagă, o să înțeleagă! bâigui prințul, împreunându-și mâinile a implorare. O să înțeleagă că nu așa stau lucrurile, ci cu totul altfel! — Cum cu totul altfel? Doar vă însurați, nu-i așa? M-da... mă însor. Da, mă însor! — Și-atunci cum e altfel? — O, nu, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
fost fiul lui Grigorie Vvd Ghica, Domnul de neuitată memorie al Moldovei. Părintele său nu numai că făcuse din capitala Moldovei centrul de întrunire a tot ce poporul românesc avea pe timpul acela mai strălucit și mai inteligent, nu numai că împreunase împrejurul său pe un Negri, Panu, Alexandri, Const. Hurmuzache, Sturza, Cogălniceanu, Mavrogheni, Ioan Ghica, A. Laurian, Ralet ș. a. dar, fiind Domn, deci în perspectiva sigură a unei abdicări personale, s-a făcut în conferințele de la Viena și de la Constantinopole reprezentantul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
care a voit serios și binele țării și al tronului. Dar era prea târziu. Declasarea, ridicarea în sus a existențelor catilinare se consumase repede; statul roman era condamnat de-a se vedea stăpânit de Caradale și de Costinești, de ignoranța împreunată cu specula intereselor publice. [30 aprilie 1881] [" CITITORII ÎȘI VOR FI ADUCÎND AMINTE... Cititorii își vor fi aducând aminte că n-am făcut un prognostic tocmai strălucit calităților intelectuale ale actualului prezident de Consiliu. Deși cam demult d. Dim.. Brătianu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
trecutului. Există încă în manuscris o carte românească numită Ceasornicul Domnilor care cuprinde în mai multe volume atât înfățișări din viața trecutului cât și norme de virtute și înțelepciune. Era grea în adevăr sarcina unui Domn în zilele vechi, care împreuna în el adeseori toată răspunderea și toată suveranitatea națională, și ei erau prea buni creștini și prea buni patrioți pentru ca mărimea misiunii lor pe pământ să nu le atingă sufletul într-un chip dureros. Astăzi națiunile și-au reluat suveranitatea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ta, zice autorul italian, sunt corupți, trebuie să te servești ca dânșii, să urli cu lupii. De aceea, în loc de-a-i depărta de la sine, prințul ar trebui să 'nființeze o decorație, de ex. "Leul Bulgariei", a cărui posesiune să fie împreunată c-o pensie reversibilă bunăoară. Această decorație s-o împarță la toți patrioții de meserie de dincolo de Dunăre și să le dea pe mână țara. Nu e vorba aci ca Bulgaria ori poporul să stea bine. E vorba ca, chiar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dezvoltare al nediversificării omul face atât de mult parte din totalitate încît nu el, ci abia totalitatea formează un singur individ. O rasă tânără încrucișată c-o altă rasă, asemenea tânără, dă un rezultat nou, în care aptitudinile amîndorora se împreună într-o formă nouă, vitală. Amestecul însă dintre o rasă îmbătrînită și una tânără dă aceleași rezultate pe cari le dă căsătoria între moșnegi și femei tinere: copii închirciți, mărginiți, predispuși spre morbiditate. {EminescuOpXII 273} Daca vom alătura regula aceasta
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
unor timpuri fericite”. Și va veni, nu peste mult, o vreme când, în creația sa de limbă franceză, va privi cu destulă detașare unele din experiențele sale imagistice, fie și cele mai îndrăznețe („N-aș mai găsi nici o bucurie să împreun cuvinte bizare / Nici chiar imaginile cele mai surprinzătoare / Îmi amintesc unele, dar la ce bun?”), optând definitiv pentru simplitatea comunicării, în numele unei cât mai mari accesibilități a mesajului generos-umanist al poeziei. La fel ca la majoritatea avangardiștilor (la noi, un
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
and the Jewish People, precum și al unor eseuri despre gândirea iudaic] medieval] și modern]. Helga Kuhse este cercet]tor în cadrul Centre for Human Bioethics al Monash University. Este autoarea lucr]rii The Santicty of Life Doctrine în Medicine și coautor (împreun] cu Peter Singer) al c]rții Should the Baby Live? Will Kymlicka este dețin]torul unei burse de cercetare oferit] de University of Toronto. Este autorul lucr]rilor Liberalism, Community, and Culture și Contemporary Political Philosophy. Hugh LaFolette este profesor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se ocup] de virtuți. Philip Petit este șef de catedr] la Research School of Social Sciences din cadrul Național Australian University. Printre cele mai recente c]rți publicate se num]r] Not Just Deserts: A Republican Theory of Criminal Justice, scris] împreun] cu John Braithwaite. Charles R. Pigden pred] în cadrul Facult]ții de Filosofie a University of Otago. Printre lucr]rile sale se num]r] „Logic and the autonomy of ethics” și „Anscombe on «ought»”. Se ocup] de studiul metaeticii, al filosofiei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sociale. Peter Singer este profesor de filosofie și director al Centre for Humane Bioethics al Monash University, Melbourne. Printre c]rțile sale se num]r]: Democray and Disobedience, Animal Liberation, Practical Ethics, The Expanding Circle, Marx, Hegel, The Reproduction Revolution (împreun] cu Deane Wells) și Should the Baby Live? (împreun] cu Helga Kuhse). În prezent editeaz] împreun] cu Helga Kuhse Bioethics, o revist] internațional] publicat] de Basil Blackwell. Michael Smith pred] în cadrul Facult]ții de Filosofie a Monash University și a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
al Centre for Humane Bioethics al Monash University, Melbourne. Printre c]rțile sale se num]r]: Democray and Disobedience, Animal Liberation, Practical Ethics, The Expanding Circle, Marx, Hegel, The Reproduction Revolution (împreun] cu Deane Wells) și Should the Baby Live? (împreun] cu Helga Kuhse). În prezent editeaz] împreun] cu Helga Kuhse Bioethics, o revist] internațional] publicat] de Basil Blackwell. Michael Smith pred] în cadrul Facult]ții de Filosofie a Monash University și a predat în trecut la University of Oxford și Princeton
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
University, Melbourne. Printre c]rțile sale se num]r]: Democray and Disobedience, Animal Liberation, Practical Ethics, The Expanding Circle, Marx, Hegel, The Reproduction Revolution (împreun] cu Deane Wells) și Should the Baby Live? (împreun] cu Helga Kuhse). În prezent editeaz] împreun] cu Helga Kuhse Bioethics, o revist] internațional] publicat] de Basil Blackwell. Michael Smith pred] în cadrul Facult]ții de Filosofie a Monash University și a predat în trecut la University of Oxford și Princeton University. Este autorul lucr]rii The Moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sociale, inclusiv toate rudele noastre primate, nu-și formeaz] societ]țile printr-un calcul viclean pornind de la o „stare a naturii” pe care Hobbes o numește un r]zboi primordial al tuturor împotriva tuturor. Ele sunt capabile s] tr]iasc] împreun] și uneori s] coopereze la îndeplinirea unor activit]ți că vânătul, construirea unui ad]post, protecția reciproc] sau altele asemenea, pur și simplu pentru c] posed] înclinația natural] spre iubire și încredere reciproc]. Aceast] afecțiune devine evident] în suferință unic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a statutelor (cu exceptia autorit]ții limitate cultural pe care p]rinții o aveau asupra copiilor lor). Egalitarismul economic, încurajat de tendința egalizatoare a valoriz]rii schimburilor, era promovat și de teologia G/wi care susținea c] lumea și resursele ei, împreun] cu oamenii și toate celelalte creaturi, sunt proprietatea lui N!adima, creatorul. Lucrurile puteau intra în proprietatea oamenilor numai dup] ce erau culese, vânate sau f]cute și era un afront la adresa lui N!adima (semnul exclam]rii reprezint] o consoan
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
am inceput se confrunt], totuși, cu o dificultate: localizarea în tradiția indian] a teoretiz]rii anistorice, abstracte și formale din etică cu care ne-am obișnuit în Occident. În India, etică era considerat] „sufletul” aspirațiilor spirituale și morale ale poporului, împreun] cu structurile sociale și politice șlefuite de-a lungul timpului. Acesta este un laitmotiv repetat în literatura profund înțeleapt] a acestei culturi, în legende, scrieri epice, texte liturgice, în tratate de drept și politic]. Că orice alt] civilizație important] ale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care majoritatea nu mai exist] (Jaini, 1979, p. 42). Principiul filosofic de bâz] de la care pornește etică Jaina este c] orice entitate din aceast] lume are jiva sau un principiu conștient, a c]rui tr]s]tur] specific] este conștiința, împreun] cu energia vital] și bună dispoziție. Ideea este urm]toarea: conștiința este conținu] și nu exist] nimic în univers care s] nu dețin] un grad de conștiinț], la diferite nivele ale existenței conștiente și, în aparent], ale celei inconștiente, variind
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care poart] denumirea de Vinaya PiÚaka prezint] regulile de disciplin] ale c]lug]rilor, în timp ce Sutta PiÚaka cuprind înv]ț]turile fundamentale ale lui Buddha. Varianta sistematic] a doctrinei, conceput] de criticii de mai tarziu, poart] denumirea de Abhidhamma PiÚaka. Împreun] constituie cele trei surse indispensabile oric]rui studiu de etic] budist], precum și veritabile ghiduri de conduit] practic]. Cea dintâi tradiție budist], numit] adesea și Therav³da, a luat naștere în Asia de Sud-Est, mai precis în Sri Lanka, Tailanda, Birmania și Cambodgia. Tradițiile de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]