1,815 matches
-
Nees. Dintre aceste specii, Trissolcus simoni Mayr. poate parazita până la 80 % din totalul ouălor depuse de Eurydema ornatum L. Plante atacate și mod de dăunare Produc pagube adulții și larvele, care atacă diferite specii de crucifere cultivate și spontane, care înțeapă și sug conținutul celular din țesuturi. În locurile de atac apar pete de culoare galbenă-pal, iar țesuturile se necrozează. La atacuri puternice, petele pot cuprinde tot limbul foliar, iar procesele fiziologice sunt stânjenite, iar plantele se vestejesc și se usucă
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de la cartof la tomate. Plante atacate și mod de dăunare. Produce pagube în câmp, sere și solarii, atacând tomatele și pătlăgelele vinete. Păduchii formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor și dispersate pe tulpini, lăstari, inflorescențe și flori. Adulții înțeapă și sug sucul celular. Când atacul apare imediat după plantarea răsadurilor, plantele se ofilesc și se usucă. La atacuri mai tardive, plantele se dezvoltă lent, iar producția este diminuată cu 8 - 10 % (fig. 19) Pragul economic de dăunare este de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
aparțin la diferite familii botanice. La legume, acarianul roșu comun este întâlnit în câmp, solarii și sere. Atacă în special pătlăgelele vinete, tomatele, ardeiul, dovleceii, pepenii verzi și galbeni, bamele, bobul etc. Adulții și larvele colonizează partea inferioară a frunzelor, înțepând și sugând sucul celular, astfel că țesuturile se degradează. Pe frunzele atacate apar la început puncte de culoare albă vizibile pe partea superioară și în special în apropierea nervurilor. Pe măsură ce atacul evoluează, punctele confluează și rezultă pete din ce în ce mai mari, ce
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
protejate. Cele mai mari daune se înregistrează la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, ceapă, cartof, tutun, plante ornamentale (garoafe, mușcate, crizanteme, frezii, ciclamen etc.). Adulții și larvele se localizează pe partea inferioară a frunzelor, dar și pe lăstar și flori, înțepând și sugând sucul celular. Pe organele atacate apar pete de culoare galbenăargintie, în special în lungul nervurilor (fig, 126 c). Plantele atacate nu mai vegetează normal, rămân mici, iar producția scade până la 40 - 60 %. Pe bobocii florali și petale apar
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
un dăunător polifag. La legume atacă castraveții, dovleceii, pepenii, bamele, salata, iar dintre flori: Ageratum, Asparagus, Begonia, Camelia, crizantemele, garoafele, cineraria, gladiolele, crinii etc. Se formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor și dispersate pe inflorescențe și flori. Păduchii înțeapă și sug sucul celular, din care cauză frunzele se îngălbenesc și se usucă (fig. 37). Când atacul se manifestă pe frunzele de la vârful plantelor, acestea se strâng, din cauză că, combaterea păduchilor devine foarte dificilă. Atacă și florile, care avortează și apar
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
atacuri frecvente în anii cu primăveri și very timpurii și răcoroase. Atacul se manifestă în culturile de umbelifere de la sfârșitul lunii mai și până la încheierea ciclului de vegetație. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă în special morcovul și păstârnacul, înțepând și sugând sucul celular. Provocă gofrarea frunzelor și strângerea lor în buchete compacte. Plantele atacate nu se mai dezvoltă, rozeta de frunze bazală este puternic gofrată și uneori cu secreții aderente de substrat. La culturile semincere poate cauza dereglări în
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de dăunare. Atacul este produs de adulți și larve, atât la leguminoasele cultivate și spontane: mazărea, bobul, măzărichea, fasolea etc. De asemenea, sunt atacate plantele ornamentale: trandafirul, euforbia, nalba și plante medicinale: mușețelul, tătăneasa. Sunt atacate frunzele, lăstarii, păstăile. Adulții înțeapă și sug sucul celular. În urma atacului, frunzele se ofilesc și prezintă pete precis conturate, de culoare cafenie, florile se zbârcesc, se ofilesc, iar păstăile rămân mici și deformate. La un atac mai târziu, pe păstăi apar pete argintii. S-a
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
insectă de zi lungă, preferă razele solare cu lungime de undă scurtă, de culoare galbenă. Plante atacate și mod de dăunare Este un dăunător oligofag ce atacă leguminoasele cultivate și spontane ca: mazărea, măzărichea, lintea, lucerna, trifoiul, sparceta etc. Păduchii înțeapă și sug sucul celular din țesuturi. Se formează colonii masive pe frunze, lăstari și flori și dispersate pe păstăi. Atacul se manifestă în vetre, mai intens la marginea culturilor. Din cauza atacului, plantele nu se mai dezvoltă, frunzele cad, iar florile
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
sere pe culturi legumicole (tomate, pătlăgele vinete, ardei, castraveți, dovlecei etc.), plante citrice (lămâi, portocal), plante floricole (Azalea, Begonia, Cineraria, Asparagus, Cyclamen, Chrysanthemus, Freesia, Ficus, Fucsia, Gladiolus, Gerbera, Hydrangea, Phoenis, Primula etc.). Adulții și larvele atacă frunzele, lăstarii și florile, înțepând și sugând seva din țesuturi. În urma atacului apar pete caracteristice albeargintii, cu aspect mozaicat (fig. 53 b), țesuturile se necrozează, iar la atacuri puternice, frunzele se brunifică și cad. Plantele atacate stagnează în creștere, se debilitează, bobocii florali nu se
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
familii botanice, din flora spontană și plante cultivate. La legume a fost identificat la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, pepeni, salată, iar la plante floricole: gerbera, crizanteme, begonii, garoafe, dalii, ciclamen, cineraria, mușcate, violete de Parma etc. Adulții și larvele înțeapă și sug sucul celular din frunzele și florile atacate. În urma atacului apar simptome caracteristice: necrozarea frunzelor și gofrarea acestora, deprecierea petalelor, distrugerea anterelor și polenului, avortarea florilor. Când atacul apare imediat după plantare, mugurii apicali ai tulpinilor se usucă și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
a fost semnalat la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, fasole, iar la flori la begonia, crizanteme, gerbera, crăițe, cârciumărese, ciclamen, dalia, mușcate, petunii etc. Adulții și larvele se localizează pe partea inferioară a frunzelor, pe lăstari, boboci florali și flori, înțepând și sugând sucul celular. Sunt atacate frunzele din vârful plantelor, iar cele din etajele inferioare își păstrează aspectul normal. În urma atacului, pe frunze apar pete de decolorare, rămân mici, cu marginile îndoite spre partea inferioară, cu tendință de brunificare și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
pentru realizarea unui proiect cu ajutorul acestei tehnici, avem nevoie de următoarele materiale: șablon, ac, ață colorată, scotch, foarfece, cartoane colorate, lipici. Pasul 1: Se printează șablonul ales. Pasul 2: Se așează șablonul printat peste carton, iar cu un ac se înțeapă, urmărind șablonul. Pasul 3: Se coase apoi pe carton repectând diagrama. Pasul 4: După ce s-a terminat de cusut, se lipește pe un carton pentru a o obține o felicitare. (http://hobbyhandmade.blogspot.ro/2013/01/broderia-pehartie-tutorial.html) Elevii clasei
Caleidoscop by Irina Saroşi () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93503]
-
17,18 ne mărturisește chiar făcătorul de nele- giuiri și scorneli drăcești, că femeia este Roma: Și femeia, pe care ai văzut-o, este cetatea cea mare, care are stăpînire peste împărații pămîntului.” Și episcopul Iudeo-creștin Iordanes, în Getica, mai înțeapă cu sfinta minciună adevărul în coaste cînd spune despre moartea împăratului Decius la Abrittum în Moesia în vara anului 251. ,,XVlll, 103 Locul morții sale se numește și astăzi alta- rul lui Decius, pentru că acolo, înainte de luptă jertfise idolilor un
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
o senzație aproape gustativă, ești uluit cum de nu ți-a venit și ție ideea, era atât de la îndemână și totuși ai ratat-o... Urâțenia deconspirată prin formule reușite se dezamorsează, nu mai are efecte distructive asupra celor care au înțepat-o lingvistic și conceptual, un cititor care a degustat ironia exersată pe un fragment de realitate hâdă, nu mai poate fi intoxicat de acea realitate. Are antidot. În plus, e mult mai calificat să detecteze acele insule de frumusețe care
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Cărțile despre ratați previn ratarea. Cărțile pe care le citim vin în momente diferite ale vieții noastre. Uneori citim din inerție, nu ne mai putem opri, e firescul nostru. Alteori citim pentru a ne adăposti de săgeți felurite care ne înțeapă orizontul țintindu-ne. Alteori citim pentru a trezi în noi scântei adormite. Pentru că o prietenă vede cartea aceasta ca pe o copie palidă a cărții lui Dan Lungu, Cum să uiți o femeie, mi se pare necesar să zăbovesc nițel
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
-și fi pierdut mare lucru din felul lor mai vechi de-a simți. Ei se jucau de-a domnii, nu jucau în belciugul de alamă ieftină al domniei de rând, ca ursul care n-are încotro. Fumul gros din cort înțepă nasul celui ce părea mai mare peste gazde tocmai când imaginea ursului cu belciug îi încolți în minte. Suflă atunci scurt și purificator pe nări, scuturând înciudat din cap, după care se ridică agale și, cu un oftat, porni spre
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
doi ardei kapia roșii, 200 gr. de costiță de porc fiartă, sare, piper, după gust. Se bate pieptul cu ciocanul, se condimentează, punem deasupra costița tăiată fâșii și ardeiul tăiat fâșii lunguiețe, rulăm pieptul bine și-l învelim în staniol, înțepăm cu vârf de cuțit sau cu furculița ruloul, apoi punem la fiert în apă clocotită timp de 20 de minute. Se dezvelește din folie, se taie în două, se așează pe farfurie, decorăm cu sos de ardei cu smântână PUI
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
ulei deasupra și se leagă cu celofan. GOGOȘARI MURAȚI ÎNTREGI 1 kg oțet, 2 kg apă, frunze de țelină, hrean, piper, foi de dafin, zahăr, miere, cuișoare, enibahar. Gogoșarii, spălați, se șterg fiecare, se unge fiecare cu ulei și se înțeapă de câteva ori. Se așează în borcan și se opăresc cu baițul de mai sus. Se acoperă borcanul cu tifon, iar a doua zi, se completează cu baiț și se toarnă ulei deasupra. Se leagă cu celofan. G OGOȘARI UMPLUȚI
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
vrei, te duc eu la o petrecere-surpriză în seara asta", îi propune Théodora într-o zi, în vestiarul sălii de sport. "Ai să găsești cu siguranță un băiat care să flirteze cu tine... dacă nu-i e teamă să se-nțepe!" Și Théodora se întoarce către droaia de fete care cotcodăcesc asemenea orătăniilor dintr-o ogradă: "Trebuie aranjată nițel ca să poată fi scoasă printre oameni!" La fel de sătulă ca și Françoise de aceste ironii, dar mai vicleană decât mica elevă de pension
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
capul și gustul. Am avut în felul acesta conștiința curată, știind că ce e bun sau nu e în întregime părerea celui ce o scrie. Au fost și din aceia dușmănoși ce au stat cu condeiul la drum ca să mă înțepe. Am purtat odată cu necunoscuți polemică, dar trebuie să spun că regret și mă rușinez acum pentru isprava ce am făcut răspunzând. Am avut un fel de repulsie pentru militari (nu am vroit sa fac serviciul militar) și pentru politicieni. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
comerciant de grâne și vite, a murit de timpuriu, după care mama sa, o femeie foarte energică, a dus familia cu încă trei copii la Baltimore. Peyton a urmat un prim an de medicină la „Johns Hopkins Medical School“, dar înțepându-se la deget cu un os tuberculos s-a infectat. I s-au extirpat și ganglionii axilari, unde infecția metastazase și fără ca medicii să-i dea mari speranțe că boala nu se va generaliza, tânărul a plecat în preeriile texane
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
el.” Marin Preda 645. „O carte netipărită la timp rătăcește apoi multă vreme până își găsește locul potrivit în conștiința publicului și a istoriei unei culturi.” Marin Preda 646. „Cred că doar acele cărți ar trebui citite, care mușcă și înțeapă. La ce bun să citim o carte care nu este în stare să ne aducă la realitate, întocmai ca o lovitură în creștet? Ca să ne facă fericiți?... O, Doamne, putem fi fericiți și fără cărți; iar cărți care să ne
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
ridica, pe scaunul său era plasată o riglă subțire în care fusese înfiptă o pioneză. Pe fața opusă a riglei, cu greu se putea vedea vârful unei pioneze, cu lungimea de 1-2 mm. Așezându-se brusc, vârful aproape invizibil îl înțepa în partea dorsală și cel înțepat se ridica la fel de brusc. Imediat rigla era retrasă și cel înțepat căuta zadarnic obiectul înțepător pe scaunul său. Faza se putea repeta cu aceiași actori. Zâmbetele erau pe măsură, iar râsetele din pauză nu
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
liniștite în stup, având mâncare, fără să alerge afară, fiind zăpadă. Mie, cel mai mult îmi plăcea la scoaterea mierii din faguri. Tata avea pregătit o apărătoare pentru cap (dintr-o sită veche înconjurată de pânză albă) ca să nu-l înțepe albinele. De asemenea, folosea o torță din care iese fum și albinele se îndepărtau de stup. Eu, care-l asistam de fiecare dată și l ajutam, primeam ca recompensă o bucată de fagure cu miere. Nu mă lăsam până o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
îndepărtau de stup. Eu, care-l asistam de fiecare dată și l ajutam, primeam ca recompensă o bucată de fagure cu miere. Nu mă lăsam până o sorbeam toată fugind în gang. Uneori, albinele se țineau după mine și mă înțepau unde nimereau. Când mi s-au băgat prin păr, în cozi, am început să plâng, că nu mai puteam de durere. Nu știam cum să le scot. Știu că s-a îngroșat gluma, a venit mama, mi-a despletit cozile
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]