2,631 matches
-
puteau ateriza avioane mari de transport. Nu am transportat niciodată medicamente, ci sute de răniți. În avionul condus de mine intrau doi răniți, unul grav rănit pe targă și unul care putea să stea pe scaunul din spatele meu. Nu eram înarmată și nu aveam parașută. Zburam la foarte mică înălțime ferindu-mă de tirul antiaerian inamic. Nadia Russo-Bossie" II. "Stimate coleg, Am primit și am citit cu mare atenție cele scrise de Dta. Mînată de aceeași pasiune pentru zbor, vreau să
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
ordine: le-a poruncit profesorului Pârvulescu care privea fascinat îngerul și celor doi elevi care descoperiseră arătarea să stea mai departe și, mai ales, să nu pomenească nimănui în oraș despre această ciudată apariție; apoi, i-a pus pe milițienii înarmați să înconjoare obiectivul (chiar așa s-a exprimat, „obiectivul“, referindu-se, evident, la înger; iar când a rostit cuvântul „obiectivul“ era plin de dezgust și de mânie proletară...) și să-l păzească atenți, iar la prima mișcare să tragă foc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
și la Fărăoani să vadă cum reacționează poporul... Era o duminică dimineața, 13 martie 1949. Creștinii veneau la sf. Liturghie liniștiți ca de obicei, dar n-au mai ajuns la biserică. Toate drumurile ce duceau la biserică erau barate, ostași înarmați care nu mai permiteau avansarea. Un om surd împușcat Un om bătrân a înaintat și nu s-a oprit la somație. Soldatul a tras în plin. Omul era surd și nu a auzit somația. A murit pe loc. De cu
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
întâmpinarea mamei. Da, Mircea. Propun să plecăm la ora cinci, moment în care mama își încheie ziua de muncă. Da, e foarte bine, Mircea. În felul acesta ne vom întâlni cu mama la jumătatea drumului, zise Lică. La ora cinci, înarmați fiecare cu câte un băț și cât mai bine îmbrăcați contra frigului, am pornit la drum. Titi, vezi unde e Leu; în mod sigur vom avea nevoie de ajutorul lui. Țuki, pune pe foc și ai grijă de Bebi. Să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
masă, peste farfurii, pe hainele noastre, cu o nerușinare vădită, gândită și planificată satanic. Cu piciorușele lor scurte, dar solide, musculoase, energice și botul ascuțit prevăzut cu incisivii tăioși ca o ghilotină în miniatură, nu le rezista nimic, fiind perfect înarmați și adaptați pentru viața subterană, specialiști în construirea galeriilor multiple, adânci și ramificate. Ne-am cumpărat o lampă și o țineam noaptea aprinsă, sperând că lumina îi va descuraja, obligându-i să bată în retragere, să renunțe la atacurile nocturne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de drag presei și universitarilor, părea să nu-i convină tocmai lui, principalul beneficiar al acestei stări de fapt. Și tot acest student congolez răspunde la întrebarea mea de ce sunt atât de multe masacre în Africa, înfăpuite de mini-armate (bande înarmate, de fapt) conduse de cei ce-și spun Les Seigneurs des guerres (Stăpânii războaielor): Nu, nu mai avem război în regiunea din care vin eu. Les Seigneurs des guerres sunt, pentru noi, o generație spontană care a eclozat după ce africanii
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
acasă“, am urcat în tren pe când se crăpa de ziuă. Ceasuri incerte, interminabile, între „câine și lup“, într-o sală de așteptare pustie și rece. Lungit pe banca tare de lemn, băiețelul nostru adormise. Brusc, un grup de bărbați tineri, înarmați, îmbrăcați în pufoaice negre traversează sala de așteptare „fuga marș“ însoțiți de doi câini-lup ținuți în lesă. Trezit din somn de zgomotul bocancilor pe podea, băiețelul nostru ne-a privit speriat. Nu pricepeam nici noi ce se întâmplă. Eram la
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
și-a atins aproape în totalitate scopurile, jefuind sălbatic și sărăcind populația până la limita suportabilității, instaurând în țară o adevărată Dictatură a Hoților! În toată această acțiune de ,,punere în operă” a jafului, bineînțeles că au fost secondați de ,,brațul înarmat al poporului”, adică de indivizi dubioși de la secția ,,Torționari” ai fostei Securități care aveau la dispoziție și celulele de turnători răspândiți peste tot în societate. În acest fel a fost posibil un program amplu de intoxicare a populației pentru a
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
80, aparatul de securitate a fost supradimensionat în ceea ce privește secția ,,torționari”. Mulți ,,colegi” din perioada aceea de la Tehnoton, oameni cărora nu le plăcea munca, au plecat să facă dosare altora. Când lucrurile se înrăutățeau tot mai mult, conducerea ,,înțeleaptă” întărea ,,brațul înarmat al poporului” pentru a-i proteja privilegiile. Securitatea a însemnat acea instituție care sub pretextul ,,apărării drepturilor celor mulți” și ,,în numele poporului” a comis tot felul de crime pe față încă de la început. Apoi cu timpul și-a rafinat metodele
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
m-ar fi interesat cum arăta un monstru ieșit dintr-o dragoste rușinoasă? Pentru mine nu reprezenta nici mai mult, nici mai puțin decît taurul pe care l-am ucis la Marathon. L-am omorît pe Întuneric, am ridicat mîna Înarmată și am lovit cu sete cînd m-a izbit În față răsuflarea lui și, de fapt, datoria mea era să ucid bestia nu să-mi pierd vremea În bîrlogul ei. Firul tău, Ariadna, m-a ajutat să termin cît mai
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
oameni de vază și foarte cunoscuți. Imediat spaniolii le declarară război celor doi maeștri și, neputându-i îndupleca să se întoarcă la universitate - cu toate că încercară să-i lămurească în fel și chip -, veniră mai mulți într-o zi la spital, înarmați, și-i scoaseră de acolo. 78. Ducându-i la universitate, făcură cu ei următoarea înțelegere: cei doi maeștri să-și ducă mai întâi la capăt studiile și apoi să-și urmeze hotărârile 2. Licențiatul Castro merse mai târziu în Spania
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
și porni singur spre țara sa. Pe drum, se simți mult mai bine. Ajungând în provincia Guipuzcoa, părăsi drumul mare și o luă pe drumul de munte, care era mai singuratic. Înaintă puțin pe acest drum și văzu doi bărbați înarmați care veneau spre el (drumul avea o faimă proastă din cauza tâlharilor). După ce trecură pe lângă el, cei doi se întoarseră, urmându-l cu pași repezi, iar el fu cuprins puțin de frică. Totuși le vorbi, și află că erau slujitorii fratelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
XVIII-XIX. În imaginarul colectiv românesc, evreul nu este singur În această postură umilitoare. Îl acompaniază celălalt prototip al „străinului”, țiganul. Într- adevăr, multe snoave populare românești satirizează paralizanta frică a țiganului de animale sălbatice (inclusiv de lupi) sau de adversari Înarmați. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, În epopeea Țiganiada, Ion Budai-Deleanu a descris caricatural „oastea țigănească”, pornită să se bată cu armata turcă. Temele nu sunt foarte diferite de cele din snoavele referitoare la spaima evreilor. De pildă, Înarmați până-n
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să-l vizităm pe Don Julio. Cât se organizează lucrurile merg, din curiozitate, să vizitez elicopterul pe dinăuntru și dau peste o grămadă de copilași indigeni aproape goi, țipând și jucându-se cu aparatură sub ochii semivigilenți ai unui soldat înarmat. În interior, elicopterul arăta de-a dreptul antic și, surpriză, toată aparatura este rusească. Noii mei amici îmi confirmă că elicopterul ar cam trebui schimbat și îmi explică că a fost cumpărat în perioada de după războiul al doilea mondial când
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
și colegul de clasă ne încadrăm cerințelor concursului. Am concurat mai întâi pentru istorie, deși în principal trebuia să concurez pentru română. În starea euforică în care mă aflam, îmbrăcat cu un costum național moldovenesc, intru în sala de concurs înarmat doar cu un creion chimic - nu aveam încă stilou -, ocup un loc și aștept liniștit, gânditor, enunțul subiectului, mirosind din timp în timp narcisa. În vecinătatea mea se aflau doi candidați de la un liceu militar, care se uitau la mine
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
orice părinte, nu înțelege cum a putut fata lui să-și încredințeze soarta în mâinile unui om străin, abia cunoscut la un drum lung. Am rămas două zile, la Buzău, apoi m-am îndreptat îngrijorat spre ai mei. Ajung acasă înarmat doar cu o fotografie a celei care-și legase soarta de a mea. Părinții se uită la fotografie, mama sărută chipul din poză al viitoarei ei nurori și ne urează tot ce se poate mai bun. Cât de nesigure și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
citesc o declarație a unui anume Savin Chirițescu: "Vreau să arăt că subsemnatul și mai mulți colegi din aceeași unitate de tancuri [UM 01060 București- Pantelimon] am capturat teroriști arabi (dintre care unul ne-a spus că este din Beirut), înarmați, pe care i-am predat la Marele Stat Major. Unul era student, am găsit asupra lui un pistol mitralieră de calibrul 5.62 seria UF 060866, cu cadența de ambreiaj, lung de vreo 40 cm, portabil pe sub haine: arma părea
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
de bărbați de diferite vârste, care aveau în mâini sacoșe și genți de mână în care aveau strictul necesar. De la poartă până la locul de cazare ce le-a fost pregătit la etajul doi al Divizionului au fost escortați de militari înarmați. Cine erau ei? M. M.: Naiba știe. S. B.: Erau ofițeri de securitate. M. M.: Atunci s-a luat o măsură, un fel de arest preventiv. Noi am fost încunoștiințați să pregătim locul de cazare. S. B.: Când a fost
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
însoțiți de jan- darmi, Lefter pătrunde în forță în locuința pauperă a țigăn- cilor pentru a le teroriza. Comportamentul său reflectă mai degrabă ceea ce Lefter atribuie șefului său, turbarea, adică o furie fără limite. Gesticulația măruntului funcționar sprijinit de brațul înarmat al legii pare ridicolă doar în aparență pentru că violenței sale îi este impusă o limitare chiar de către cel chemat să aplice legea. Acțiunea între- prinsă de căpitanul Pandele și de dl. Turtureanu, are în vedere un furt nedovedit și este
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
loc permis al violenței legiferate în spațiul public, - exceptând starea de război - și anume cel al execuției capitale la care face aluzie Lache referindu-se la ghilotină. Mache reușește să suspende polemica lui Lache cu Sache Protopopescu la rândul lui înarmat „cu un formidabil bagaj de argumente științifice”. Însă discursul continuă luându-l ca martor pe Mache. Fragmentul este relevant : „Cum ?... Care va să zică să intri dumneata în casă la mine cu pumnalul, cu toporul, cu conspirații, cu comploturi și asasinaturi, și eu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
în „micro-croco”, obosiți și speriați, pe la 19,10 am reușit să părăsim Aswanul, escortați, prima dată de-o singură mașină cu cinci militari înarmați cu mitraliere, după care, de pe la Luxor ne-au dat două jeep-uri, cu alți 10 militari, înarmați și ei. Ne-au însoțit prin noapte până ne-au scos din zona periculoasă și am parcurs ce ne-a mai rămas de parcurs (vreo 200 km) singuri prin deșertul de Est. A fost palpitant și de data asta, dar
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
a sus ordenes Senor" la dispoziția dumneavoastră, domnule! La sosirea mea la Santiago relațiile ambasadei noastre cu militarii se normalizaseră. Citisem, din informările venite prin cifru de la ambasadă în săptămânile următoare loviturii de stat, că ambasada era înconjurată de militari înarmați, că nimenea nu avea voie să iasă sau să intre, ceea ce nu numai că era în contradicție cu Convențiile internaționale de la Viena privind regimul misiunilor diplomatice, dar era în contradicție cu necesitățile umane, cotidiene ale unor oameni de a se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
engleză, de care ascultătorii chiar au și râs sau cel puțin au zâmbit! Diplomați și evreii! Ni s-a organizat și un program de vizite și fiind stare de război am fost purtați de ici-colo în mijlocul unei companii de soldați înarmați "până dincolo de dinți". Eram musafiri prețioși și trebuia să fim protejați. (Mi-am adus aminte cu acest prilej de cele ordonate cu aproape două secole în urmă de Napoleon în timpul campaniei din Egipt, când în fața unui atac al localnicilor a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și veseli, mânându-și nebunește m)gării spre Poartă Leilor. „C)lare de la Ramallah la Lydda” - scria Herman Melville În jurnalul s)u de c)l)torie din 1857. „O escort) c)lare de vreo 30 de b)rbați, toți Înarmați. Frumoas) cavalcad). Împușc)turi de muschet). C)l)reții s)ltau În să și Își r)suceau caii În loc. Întrecere Între c)l)reți. Unii c)l)reau pe o parte a calului, sfidând primejdia.” Câteva zile mai târziu, În
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
fi g)site În cotidiene. Suntem informați despre toate. Nu știm Ins) nimic. Este ceva obișnuit s) vezi În Ierusalim arme În orice moment. În fiecare cartier al orașului, ca și În toate comunit)țile din Israel, exist) patrule civile Înarmate, din care fac parte și studenți. Zilnic, Înaintea Începerii cursurilor, școlile sunt controlate de p)rinți s) nu fie vreo bomb). Studenți arabi au fost solicitați s) patruleze În campusul Universit)ții Ebraice, dar au refuzat. Dup) p)rerea mea
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]