1,781 matches
-
îl înconjoară, a peisagiului său, a luminei sale; frumusețe caldă, vie, inalterabilă, pe care n-o prezintă nici un alt centru din țară. La Iași, oriunde ne-am găsi și oriunde ne-am îndrepta privirea, trebuie să întâlnim lucruri și perspective încântătoare, uneori neașteptate, întotdeauna nouă. Astfel, de pe platoul Copoului, dincolo de Grădină și de Alee, înspre dealurile Miroslavei și Galatei și înspre Repedea, orașul risipit în vale, șesul Bahluiului sprijinit de colinele verzi, siluetele fine ale vechilor citadele și mănăstiri, astăzi închisori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
carmin, de violet... Din Păcurari, din Toma-Cozma, din diverse puncte înalte ale cetății, același tablou apare în variante superbe. Din Tătărași, spre centru, peste grădini, zăplazuri și case de aspect rustic, orașul ia o înfățișare superbă și de un colorit încântător, căci nimic din mizeriile, din urâciunile, din rănile sale nu se mai vede printre zidurile, clădirile, turnurile, cupolele, care-i fixează fizionomia proprie, frumusețea sa. Cunosc un loc pe creasta aceasta, de unde, în cerul de seară, deasupra imensului amfiteatru, siluetele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
pădurile de la Repedea, de pe zidurile închisorei Galata sau de pe balconul sălii gotice de la Cetățuie sau din castelul de la Miroslava sau de la una din viile de la Șorogari sau din cele de la Vlădiceni, orașul lui Lăpușneanu apare sub cele mai diverse și încântătoare aspecte. Astfel dacă s-au găsit unii (printre care mă număr și eu), care n-au ezitat să compare Iașul cu Florența, lucrul nu trebuie să surprindă și cu atât mai puțin să provoace surâsul. Căci în adevăr, privit de pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
trăi mai vor Merită să-l poarte, spre rușinea lor..." * Strada pe care ne găsim poartă, cum am spus, numele marelui logofăt Golia, piosul ziditor al unei biserici de demult dispărute, pe urmele căreia mai târziu Vasile Lupu a clădit încântătoarea mânăstire de care contimporanul său Paul din Allepo vorbește în mod atât de elogios. Mai târziu, strada aceasta se va numi "Cuza Vodă", întru gloria marelui voevod; altădată se numea "Ulița-pavelei-de-lemn", pe timpul când străzii Anastasie Panu îi spunea Ulița Sfânta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
sau Ioaniu sau Șoarec, nume cunoscute în partea locului, desigur, dar care nu-mi vor spune niciodată ce-mi spunea inscripția de pe vechea tăbliță din colțul străzii. De altfel, cine dintre noi n-a tresărit de emoție, ori de câte ori, flanând prin încântătoarea capitală a Franței, a dat de vreunul din numele aceste: Rue du Cherche Midi, Rue de Vaugirard, Boulevard Ménilmontant sau Place Pigale, așa de des întâlnite în romanele care făceau deliciile tinereței noastre? În piața aceasta e Primăria orașului. Clădirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
a fost la București Turnul Colței. Restaurat din grija comisiunii monumentelor istorice, împreună cu masivele ziduri ale mânăstirii, turnul din Iași va rămâne însă. Totuși reconstrucția de la 1900 îi va suprima partea superioară, a cărei arhitectură amintește întrucâtva pe cea a încântătorului turn din fața mânăstirii Bărboi. Deși trunchiat (și poate din această cauză), noul turn se va înfățișa ca o lucrare originală, cât se poate de interesantă și de atrăgătoare. Să revenim acum pe urma pașilor noștri și să reintrăm în strada
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
pregătit de "Evenimentul literar" și continuat de "Viața Românească". Poporanizmul nu e străin nici de "semănătorizmul", mișcare literară bucureșteană. Formațiunea și dezvoltarea sa aparțin însă Iașului. * Schițând fragmentele aceste din istoria culturală și socială a Iașului și evo-când odată cu ele încântătoarele locuri ce au servit de cadru și decor vieții locale, aș putea spune, parafrazând pe Rostand: Sufletul Iașului? Iată-l... Iată-l risipit în toate lucrurile aceste, în mare parte inexplicabile fără el sau în afară de el (după cum, printr-un fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
asemenea oraș nefericit. Având tot ce i-ar fi putut asigura o viață prosperă și o glorie durabilă, poziția sa centrală între Carpați, Nistru și Dunăre, importanța strategică a așezării sale, în mijlocul colinelor care-l adăpostesc, fertilitatea și bogăția regiunei, încântătoarea frumusețe a locurilor, el n-a cunoscut totuși, în agitata-i existență, decât o strălucire îndoielnică și de scurtă durată. Așezat pe unul din cele mai înalte podișuri, la încrucișarea marilor drumuri care, străbătând Moldova, legau Răsăritul de Apus, Polonia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
complectată de cunoscutele desen ale lui Bouquet, vorbește de "aerul fin, inteligent, intelectual, al ieșenilor". Tot așa consulul german Wilhelm Kotzebue (autorul romanului Lascar Viorescu și al unor însemnări personale despre Moldova) care n-are decât cuvinte calde pentru aspectul încântător al Iașului și pentru poziția lui plină de pitoresc. Tot așa contele rus Demidoff, ginerele lui Jerôme Bonaparte, care în însemnările despre călătoria sa în principatele române, ilustrate și ele de mâna de maestru a lui Raffet, are, vorbind de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Codrul" lui Eminescu nu e decât codrul copilăriei lui, pădurea de la Ipotești crescută și idealizată în imaginația lui de poet, tot așa dintre orașe, Iașul pare singurul care a vorbit sufletului lui. I-a vorbit, nu numai prin poziția sa încântătoare, dar mai ales prin atmosfera și prestigiul de capitală decăzută, prin ușoara-i melancolie și prin toată distincțiunea sa. Eminescu a venit la Iași, după ce s-a întors din Viena, la un timp când gândirea și sentimentele lui se găseau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în condițiile în care s-a dezvoltat, Iașul a exercitat întotdeauna asupra tuturor celor care l-au cunoscut mai înde-aproape, și cu atât mai mult asupra celor care au trăit în sânul său, un farmec deosebit și puternic. Poziția lui încântătoare, trecutul de suferințe și de strălucire, monumentele sale, care și ca număr și ca valoare artistică sunt din cele mai expresive mărturii ale trecutului nostru, apoi unele însușiri sufletești și unele caractere distinctive ale populației sale, în care au intrat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
bine intra și eu în cercul celebrilor "fluerați" de la Paris). Dejunurile noastre nu ne reuneau în același loc și niciodată acasă la noi, între larii și penații noștri. Ci întotdeauna aiurea, în locuri diferite, de preferință împrejurimile orașului, în acele încântătoare grădini pline de umbră și de liniște, de pe dealurile și podgoriile vecine, de unde priveam orașul risipit la picioarele noastre, alb și diafan în arzătorul soare de vară, ca de pe Fiesole, sau din Boboli, voluptoasa, incomparabila Florență. În cadrul acesta vara, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Mai întotdeauna ea se afirmă printr-o adevărată dedublare a personalităței, în felul celebrului caz Felida X examinat acum vreo patruzeci de ani de D-rul Azam de la Bordeaux. Poate în adevăr contesta cineva că Maurras, Charles Maurras care a scris încântătoarele pagini din Anthinea sau din Les Amants de Venise, e una și aceeași persoană cu autorul articolelor incendiare din Action française? Vede cineva o legătură spirituală, o corespondență, o relație de orice fel, între acea carte naivă și confuză care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
între ochii mei și rampă. Legând apoi împrejurarea aceasta de impresiunile pe care i l-ea lăsat revoluția de la 1848, el adaogă: mă simțeam așa de fericit de a mă vedea la Paris, Parisul însuși apărea ochilor mei atât de încântător și plin de farmec, încât luptele care se desfășurau atunci în sânul său, baricadele și toată sângeroasa mișcare nu mi-au părut decât lucruri trecătoare și neînsemnate. Starea de spirit în care ne găsim, atunci când luăm parte la anumite lucruri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
servesc de închisoare militară; iar frumoasa biserică domnească e simplă parohie comunală. Din depărtare, din oraș cu deosebire, Galata, cu biserica, turnul și zidurile ce le înconjoară, se prezintă ca o adevărată citadelă și produce un efect din cele mai încântătoare. Prin poziția pe care o are în centura orașului, podișul său era predestinat să poarte o mare podoabă a acestuia, un palat, un templu... (Din "Albumul României", Alex. Popescu) Pag. 148. Vedere din Podul-Verde (astăzi str. Carol) cam prin anul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Negruzzi la jeune malade și Domnișoarei Anicuța pe care o regret de a o fi văzut numai câteva momente. Te sărut, Pogor". SUMAR Eugen Herovanu comentând "fenomenul Iași"................................................................5 În căutarea trecutului 15 Despre un copil blond și o veche, încântătoare călătorie 26 Anii de școală 32 Internatul 42 Porumbeii lui Petre Carp 50 Imagini de altădată. 58 Aspecte de totdeauna. Călătorie în timp 65 Primăvară 85 Sufletul lui 105 Puțină istorie 107 Lumină din lumină 114 Iașul în formațiunea României
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
sau a muzicii cerești, crescând evlavia și simțirea cu lacrimi, simțind ceea ce simțeam sau învățam dumnezeiește. A SFÂNTULUI SEBASTIAN 48. .a. l d. Marți ș13 maiț - Înainte și după liturghie, lacrimi; în timpul ei, belșug de lacrimi și cu grăirea lăuntrică încântătoare și mai mare decât celelalte dăți. ZĂMISLIREA STĂPÂNEI NOASTRE 49. .a. l. Miercuri ș14 maiț - Înainte de liturghie, lacrimi; apoi, în timpul ei, multe lacrimi, urmate de aceeași grăire lăuntrică. A LUI ISUS 50. Joi ș15 maiț - Fără ele, cu unele grăiri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
foarte neliniștit. A DUHULUI SFÂNT 51. a. l Vineri ș16 maiț - Înainte de liturghie, lacrimi; în timpul liturghiei, multe lacrimi și grăire. A PREASFINTEI TREIMI 52. a. l Sâmbătă ș17 maiț - Înainte de liturghie, lacrimi, în timpul ei, multe și necontenite și cu o încântătoare grăire lăuntrică. A ZILEI 53. Duminică ș18 maiț - Fără ele și cu unele grăiri, fără puteri trupești și fără nici o tulburare. LITANII 1 54. l. Luni ș19 maiț - Cu ele și cu grăiri. A TUTUROR SFINȚILOR 55. Marți ș20 maiț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
curg cu repeziciune ducându-le fără destinație sau singure se proptesc de un mal zăcând multă vreme acolo. Unele ajung în locuri ciudate, iar cele care se lovesc mai tare se sfărâmă în mii de bucăți. Afară era o vreme încântătoare numai bună pentru a te face să gândești la cele mai îndrăznețe vise. Soarele aurea pretutindeni cu strălucirea lui. Aerul era înmiresmat, deși părea uscat. Acasă la ei se simțea o anumită îngrijorare. Carmen îl cunoștea destul de bine pe Nicky
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
mă chinui cu versurile astea. Îți voi da volumul întreg. Ce bine! se bucură Livia. Mi-l dai deseară. Am auzit că filmele din oraș sînt proaste, așa că mergem la tine, de mult mi-ai promis, rîde alintîndu-se, și e încîntătoare! Mergem, încerc eu s-o amîn, peste cîteva zile. Ba nu, azi! zice ea hotărîtă. Vreau să văd și eu unde locuiește "autorul local". La patru jumătate ești acasă? Da, vin ca de obicei. Bine, dragul meu. Ce vrei să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
com plet: vechiul tablou, reflectat într-o oglindă venețiană spartă și acoperită de praf. [...] M. c. p. Marți, 11 iulie [1950] Draga mea, am dat la legat seria c[ărților] tale p[oștale] din 1948 și 1949 într-un volumaș încântător, pe știuta hârtie cu pătrățele, și corespondența de la 1 ianuarie la 30 iunie [1950] în alt volum. Cum hârtia pepit nu ajungea, am dat și câteva benzi de piele roșie pentru cotor. Au să aibă înscrise numele tău mic și
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
și Susan Allen, Fran Bernard, Preston Bailey, Claire Mosley, Joe Dance de la Crate and Barrel, Julia Kleyner și Lilian Sabatelli de la Tiffany, Charlotte Curry de la Brides, Robin Michaelson, Theresa Ward, Guy Lancaster și Kate Mailer, David Stefanou, Jason Antony și încântătoarea Lola Bubbosh. Un milion de mulțumiri, ca de fiecare dată, pentru extraordinarul meu agent literar, Araminta Whitley, pentru Celia Hayley, pentru Linda Evans, care mi-a oferit în permanență sprijin și încurajări și, firește, pentru Patrick Plonkington-Smythe. Și, în cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
să mă reped la ea și să strig „O, Doamne, Suze, ce coșmar!“ și să-i povestesc totul. Însă în clipa următoare mă opresc. Așa cum stă acolo, arată ca un înger. Un înger însărcinat. Sau ca Fecioara Maria, poate. Liniștită, încântătoare și perfectă. Și, brusc, prin comparație, îmi dau seama cât de varză sunt și cât de tâmpită. Voiam să-mi vărs toate necazurile în capul lui Suze, așa cum fac întotdeauna, și să o las pe ea să găsească o soluție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
debuta în 1930 la primul Salon oficial de artă plastică Iași, organizat de pictorul Ștefan Dimitrescu. Costache Agafiței a expus șase decenii la rând la majoritatea expozițiilor județene și republicane, dar mai ales s-a impus în conștiința publicului cu încântătoare „personale” care au definit în timp preocupările pictorului pentru peisaj, natură statică, portret, compoziție. A realizat expoziții personale la Lugoj (1945), București (1946, 1975-retrospectivă). Artistul iubește viața, natura pe care o transcrie cu emoție și sensibilitate, o recompune pe pânză
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
extraordinar. Am cerut aprobare din partea pastorului și a comitetului să ne accepte să susținem programul numai cu cei din afara bisericii. Am primit aprobarea și astfel am început repetițiile. Ne întâlneam în fiecare seară, iar numărul celor prezenți creștea. Atmosfera era încântătoare și astfel s-a format un cor de 40 - 50 persoane. În acel timp aveam împreună cu soția mea o secție de tricotaje. Astfel am putut pregăti fiecărei surori câte o bluză grena (plisată) și fraților câte o vestă neagră. Fiecare
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]