1,596 matches
-
infanteriei. Înaintarea impetuoasă a panzerelor a fost stopată temporar de ordinele lui Hilter de pe 17, 22 și 24 mai. Efectele Planului Manstein au fost devastatoare pentru [[aliații din cel de-al doilea război mondial|armatele aliaților]], acestea din urmă fiind încercuite de cele două grupuri de armate germane. Pentru salvarea a ceea ce mai putea fi salvat, aliații au fost nevoiți să organizeze diperata operațiune [[Operațiunea Dynamo| „Dynamo”]] de evacuare de la Dunkerque. Pierderile uriașe din nord și lipsa rezervelor mobile care a
Planul Manstein () [Corola-website/Science/333106_a_334435]
-
D a funcționat practic în favoarea germanilor, care au declanșat atacul principal, așa cum prevedea Planul Manstein, prin Ardeni. Planificatorii germani presupuseseră că aliații urmau să răspundă cu o înaintare în Belgia centrală. BEF și Armatele 1 și 7 franceze au fost încercuite și au înfruntat pericolul anihilării totale. O mare parte a trupelor aliate încercuite pe țărmul Canalului Mânecii a fost evacuată de la Dunkerque în timpul Operațiunii Dynamo. Planul D a fost principala greșeală a planificării strategice aliate și a fost unul dintre factorii
Planul Dyle () [Corola-website/Science/333134_a_334463]
-
Planul Manstein, prin Ardeni. Planificatorii germani presupuseseră că aliații urmau să răspundă cu o înaintare în Belgia centrală. BEF și Armatele 1 și 7 franceze au fost încercuite și au înfruntat pericolul anihilării totale. O mare parte a trupelor aliate încercuite pe țărmul Canalului Mânecii a fost evacuată de la Dunkerque în timpul Operațiunii Dynamo. Planul D a fost principala greșeală a planificării strategice aliate și a fost unul dintre factorii decisivi ai înfrângerii aliaților în timpul Bătăliei Franței. Istoricul britanic Julian Jackson consideră că
Planul Dyle () [Corola-website/Science/333134_a_334463]
-
10 - 12 mai, germanii au pus în aplicare faza a doua a planurilor lor, „lovitura de seceră”, o strâpungere prin Ardeni urmată de înaintarea rapidă spre Canalul Mânecii. Armata germană a ajuns pe malurile Canalului după cinci zile de la declanșarea atacului, încercuind armatele aliate. Germanii au redus treptat punga forțelor aliate, pe care le-au împins către mare. Armata belgiană a capitulat pe 28 mai 1940. În cadrul acestei campanii s-a desfășurat prima bătălie de tancuri din război, Bătăia de la Hannut. Aceasta
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
invazia conform acestui plan. Ei au sugerat că germanii vor încerca să atace prin Ardenii belgieni, după care să înainteze spre Calais, pentru încercuirea forțelor aliate din Belgian. Belgienii au apreciat în mod corect că germanii aveau să încerce să încercuiască ("Kesselschlacht", „bătălie de încercuire”) și să distrugă forțele aliate. Evaluarile belgienilor aveau să se dovedească conforme cu realitatea planului conceput de Erich von Manstein. Înaltul comandament belgian a comunicat francezilor și britanicilor toate analizele lor. Belgienii se temeau ca Planul
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
diviziile belgiene 4 și 7 au fost obligate să se retragă. Cucerirea Fortului Eben-Emael le-a permis tancurilor germane din Armata a 6-a să străpungă frontul belgian. Situația diviziilor belgiene era disperată: ori se retrăgeau, ori aveau să fie încercuite. Germanii înaintaseră dincolo de Tongeren și se pregăteau să înainteze spre sud spre Namur. Înaintarea germană amenința să ducă la încercuirea întregului Canal Albert și a orașului Liège. În seara zilei de 11 mai, belgienii și-au retras forțele pe linia
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
franceze nu erau dotate cu aprate radio, iar comandanții de tanc erau ogligați să debarce din mașinile de luptă pentru emiterea unor ordine. În ciuda tuturor dezavantajelor evidente, tanchiștii germani au reușit să domine frontul în dimineața zilei de 12 mai, încercuind mai multe batalioane franceze. Divizia a 2-a mecanizată franceză (2e DLM) a reușit însă să spargă defensiva germană și să elibereze unitățile franceze încercuite. În ciuda unor păreri generale, francezii au obținut victoria tactică la sfârșitul primei zile de lupte
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
zilei de 15 mai, Grupul de Armate A a străpuns liniile apărării franceze de la Sedan și și-a deschis drumul spre Canalul Mânecii. Aliații au luat în acest moment decizia retragerii tuturor trupelor din Belgia, unde erau în primejdie să fie încercuite. Retragerea avea să cuprindă trei etape. Prima din noapetea de 16/17 mai s-a desfășurat spre aliniamentul râului Senne, A doua din noaptea de 17/18 mai spre râul Dendre, iar ultima din noaptea de 18/19 mai spre
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
o zonă aflată în afara jurisdicției autorităților chineze. Această zonă era sub controlul jurchenilor iar Katō a cucerit o cetate a acestora folosind focul de archebuze. În următoarea zi, 10.000 de jurcheni au atacat armata japoneză. Japonezii au fost practic încercuiți de cavaleria jurchenă. După ce au reușit să se retragă, soldații lui Katō s-au retras repede peste râul Tumen. Aceasta a fost prima și ultima dată când Katō și japonezii au pășit în afara Coreei în acest război. Japonezii au fost
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
de insula Gadeok dar vasele de spionaj au detectat 50 de vase japoneze în portul Okpo. La observarea flotei coreene care se apropia, unii japonezi și-au întors navele și au început să fugă. În acest timp flota coreeană a încercuit navele japoneze și le-a distrus cu bombardamente de artilerie. Coreenii au mai văzut cinci nave japoneze în acea noapte și au reușit să distrugă patru. A doua zi, coreenii au abordat 13 nave japoneze la Jeokjinpo după ce au fost
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
în jur de 50 de nave japoneze ancorate acolo. Soldații japonezi jefuiau și ucideau civilii coreeni. Furios, Yi Sun-sin i-a atacat. Japonezii au intrat în panică și s-au îmbarcat repede în încercarea de a scăpa. Coreenii i-au încercuit pe japonezi și au început să tragă cu tunurile. Comandantul japonez Todo Takatora a ordonat oamenilor săi să contracareze cu archebuzele dar acestea nu au produs pagube mari. După o luptă disperată, japonezii s-au aruncat peste bord cu armele
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
de nave japoneze și să se așeze în dreapta navei amiral a dușmanilor. Constituția ușoară a navei japoneze a făcut-o ușor de scufundat. Din nou, ghiulelele trase ne nava-țestoasă cădeau ca și grindina peste navele japoneze, distrugându-le. Coreenii au încercuit celelalte nave ancorate și au început să la scufunde. Apoi, generalul coreean Kwon Joon l-a lovit cu o săgeată pe Kurushima. Comandantul japonez a căzut mort iar un căpitan coreean a sărit la bord și i-a tăiat capul
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
au pornit în urmărirea lor. Nava amiral japoneză a preluat conducerea. Japonezii au tras cu archebuzele spre coreeni dar ni i-au putut nimeri deoarece erau prea departe. Când navele japoneze au ajuns în larg, amiralul a ordonat panokseon-urilor să încercuiască navele japoneze în timp ce navele-țestoase atacau din plin. În câteva minute nava amiral a luat foc iar comandantul japonez a murit. Văzând soarta tragică a amiralului lor, celelalte nave japoneze au încercat să se retragă la mal dar au fost urmărite
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
japoneze în timp ce navele-țestoase atacau din plin. În câteva minute nava amiral a luat foc iar comandantul japonez a murit. Văzând soarta tragică a amiralului lor, celelalte nave japoneze au încercat să se retragă la mal dar au fost urmărite și încercuite din nou de panokseon-uri. În câteva ore, flota japoneză a fost complet distrusă de artileria coreeană. Flote coreeană a plecat în zori și a ajuns în Jeungdo. Coreenii au căutat în toată zona după urme ale navelor japoneze și au
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
ridicat asediul și s-a retras peste râul San. Conrad von Hötzendorf avea speranțe că un atac combinat al armatei lui Boroević și al garnizoanei Przemyśl va da rușilor o grea lovitură. La o lună și jumătate după ce rușii au încercuit orașul, trupele germane le-au ajutat pe cele habsburgice să rupă încercuirea. Civililor li s-a ordonat să părăsească imediat orașul în parte pentru a ameliora problema penuriei de hrană. Până la 31 octombrie, Hindenburg fusese învins în și s-a
Asediul Przemyślului () [Corola-website/Science/333197_a_334526]
-
de stat major, formidabilul Ludendorff, au abordat criza din Prusia Orientală foarte diferit de Prittwitz, care a intrat în panică atunci când rușii au pătruns în Prusia Orientală. Spre deosebire de Prittwitz, Hindenburg și Ludendorff au hotărât să treacă în ofensivă și să încercuiască una dintre armatele inamice. După planurile colonelului , șeful adjunct de operațiuni al lui Prittwitz, ei au ales să trimită opt divizii împotriva lui Samsonov în bătălia de la Tannenberg, soldată cu peste 90.000 de prizonieri și 70.000 de morți
Invazia rusă a Prusiei Orientale () [Corola-website/Science/333248_a_334577]
-
se predea și se sinucide aruncându-se peste o grenadă. După reducerea pozițiilor poloneze Corpul XIX Tancuri avansează către Wysokie Mazowieckie și Zambrów, unde poartă fără succes Bătălia de la Zambrów împotriva Diviziei 18 Infanterie, pe care într-un final o încercuiește și distruge în cadrul Bătăliei de la Andrzejewo. Ulterior înaintează către sud și ia parte la Bătălia de la Brześć. Deși toate buncărele au fost distruse și într-un final rezistența poloneză a fost înfrântă, zona fortificată de la Wizna a reușit să oprească
Bătălia de la Wizna () [Corola-website/Science/333293_a_334622]
-
americani. După acest succes, divizia și-a reluat înaintarea pe două direcții simultan, către Stolberg și Eschweiler. Stolberg a fost cucerit în aceeași zi, dar rezistența germanilor la Eschweiler a fost foarte puternică, iar americanii au hotărât să încerce să încercuiască orașul. În fața amenințării cu pierderea garnizoanei orașului, comandamentul german a hotărât să abandoneze Eschweiler. Americanii au înaintat mai apoi de-a lungul malului vestic al râului Inde. Înaintarea americanilor a fost întâmpinată cu o rezistență puternică, având loc lupte grele
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
de suferit datorită zonei prea mari pe care trebuia să o acopere. În zona centrală a atacat divizia a Divizia a 29-a. Planul prevedea o înaintare în regiunea dintre orașe, după care trebuia să atace punctele fortificate care fuseseră încercuite. Acest plan a fost s-a dovedit nerealist, iar Divizia a 29-a a fost blocată în scurtă vreme fără să poată înainta. În sprijinul atacului Diviziei a 29-a a intervenit Divizia a 2-a blindată. Americani au reluat
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
Volksgrenadier. Drumurile noroioase și câmpurile minate au împiedicat desfășurarea în zonă a tancurilor americane, care să acționeze în sprijinul infanteriei. Ca urmare, după o serie de contraatacuri hotărâte ale germanilor la Schafberg, unitățile americane care ocupau orașul Strass au fost încercuite, iar aprovizionarea lor nu s-a mai putut face decât pe calea aerului. Schafberg a fost recucerit de americani pe 12 decembrie, iar tancurile au ajuns în sfârșit la Gey și Strass, balanța victoriei înclinând definitiv în favoarea aliaților. Aceste reușite
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
pușcașilor regali au ocupat poziții avansate. Restul miliarilor Restul miliarilor QVR, voluntarii din regimentul de proiectoare de căutare și militarii care asigurau operațiunile portuare au fost folositți pentru întărirea pozițiilor celor două batalioane de infanterie. După ce tancurile diviziei germane au încercuit orașul, ele au fost atacate de artileria franceză de coastă din bastioanele aflate pe litoral. În cele mai multe cazuri, marinarii și tunarii din aceste bastioane au fost evacuați cu ajutorul șalupelor după ce au fost epuizate stocurile de proiectile de artilerie. Ofițerii au
Asediul orașului Calais (1940) () [Corola-website/Science/334579_a_335908]
-
o mare armată pe Prut, ca și Petru cel Mare în Războiul Ruso-Turc din 1711. Ca și înainte, Münnich a înaintat prea mult și legăturile sale cu armata din Rusia au rămas expuse atacurilor turcilor și tătarilor. Otomanii l-au încercuit, dar Münnich nu a descurajat și a lansat un atac în urma căruia a reușit, ca prin minune, să rupă încercuirea. În august, la Stăuceni, el a simulat un atac, după care i-a surprins și i-a distrus pe turci
Războiul Ruso-Turc (1735–1739) () [Corola-website/Science/334749_a_336078]
-
să atace aripa dreaptă a armatei maghiare, de pe cealaltă parte a câmpului de luptă. După ce a obținut informații că întăririle maghiare de la Târgu Mureș nu au sosit, Lüders a trimis trupe pentru a asigura acest drum. Cavaleria generalului Ivin a încercuit aripa dreaptă a armatei maghiare după sosirea bateriei de artilerie și a unor unități de cavalerie. Rezistența husarilor a fost spartă, iar cavaleria rusă a ajuns în spatele maghiarilor. Ungurii au rupt frontul și au început să se retragă către Albești
Bătălia de la Albești () [Corola-website/Science/334756_a_336085]
-
tancuri. Weygand a început mai apoi organizarea unei linii defensive (care avea să îi poarte numele), une dintre primele aplicații ale tacticii „arici” (crearea de poziții puternic fortificate, capabile să reziste multă vreme în condițiile în care ar fi fost încercuite). În aceast punct al conflictului, ideea nu putea să fie susținută practic datorită faptului că majoritatea trupelor aliate erau izolate în Belgia. Weygand avea să se plângă că fusese chemat la comandă două săptămâni prea târziu pentru ca să mai organizeze o
Maxime Weygand () [Corola-website/Science/332401_a_333730]
-
Aljaž Jovanović, Eva Jesenovec, Matej Puc, Ajda Smrekar, Pia Zemljič, Miranda Trnjanin, Jure Henigman și Jernej Šugm Ljubljana, capitala Sloveniei, sub zăpadă și soare, îmi confirmă legenda personală construită în jurul acestei insule europene, azi protejată, încercuită de munți și traversată de ape, oraș de iarnă și totodată estival, oraș unde farmecul provinciei își exercită atracția fără ca să-l percepem ca "provincial". Întâi asist la o reprezentație cu Merlin de Tankred Dorst, într-o sală de teatru
Un spectacol de Silviu Purcărete: «Război și pace» la Ljubljana. Teatrul și confruntarea cu epopeea tolstoiană by GEORGE BANU. Corespondență din Paris () [Corola-website/Journalistic/105829_a_107121]