1,571 matches
-
duhovnicești de El, sporită în viața pământească. Dar cei mai fericiți în iubirea gustată, nu se vor simți 85 „Pentru că precum felurită este viața sfinților, așa e și a cununilor, Dumnezeu măsurând răsplata potrivit cu faptele fiecăruia”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și Adevăr, Cartea a Șaptesprezecea, în PSB, vol. 38, p. 612) „... Hristos, prin Care și în Care duși în Împărăția cerurilor, vom primi fericirea prelungită în veacurile fără sfârșit, trăind o viață curată, cuviincioasă, și eliberată de orice
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Sf. Grigorie de Nyssa, Despre desăvârșire, către monahul Olimpiu, în PSB, vol. 30, p. 465) „Căci ne umplem de viață prin împărtășirea de Duhul și stând la masa lui Hristos, după ce am primit credința în El”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și Adevăr, Cartea a Noua, în PSB, vol. 38, p. 299-300) „De bună seamă, ne putem face o idee în legătură cu măreția Duhului și în legătură cu neîntrecuta Lui putere luând aminte la semnificația numelor, la măreția lucrărilor și la binefacerile
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Psalmi, Omilia la Psalmul XXXII, IV, în PSB, vol. 17, p. 252) „... Duhul este al lui Dumnezeu și Tatăl și al Fiului 84, ca Unul ce este ființial din amândoi, adică curge din Tatăl prin Fiul”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și Adevăr, Cartea întâia, în PSB, vol. 38, p. 21) „Fiind însă Duhul de o fire, Se revarsă din Tatăl ca dintr-un izvor”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Despre Sfânta Treime, cuvântul al VI-lea, în PSB, vol
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Mine nu Mă știți, nici pe Tatăl Meu. Dacă M-ați fi știut pe Mine, și pe Tatăl Meu l-ați fi știut (In. 14, 17). Căci cunoștința despre fiecare din ei se referă la amândoi”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și Adevăr, Cartea a VII-a, în PSB, vol. 38, p. 237) „Dar mă întreb cum, deși păreți să fiți înțelepți și nu puțin exercitați prin raționamentele din afară (eline) în capacitatea de-a cugeta cele rele, socotind
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ca unul ce participă la cele raționale (căci nu e sfânt ca de pildă firea îngerului, sau firea omului), ci din atingerea cu jertfa pusă pe el. Căci e sfânt și locul unde este Hristos 98“. (Sf. Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și Adevăr, Cartea a Unsprezecea, în PSB, vol. 38, p. 397) „Când auzi de Biserică, să știi că vorbim de mulțimea sfântă a credincioșilor, a cărei moarte pentru viața trupească în spațiul lumii, e cale spre creșterea petrecerii
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de Nyssa, Dialogul despre suflet și înviere, Preliminarii, în PSB, vol.30, p. 382) „Căci trece chipul lumii acesteia, după Scripturi (I Cor. 7, 31). Dar nădejdea celor viitoare e cu totul statornică și de neclintit”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și Adevăr, cartea a noua, în PSB, vol. 38, p. 285) 118 „Nu trebuie să ne așteptăm că obișnuințele veacului acestuia vor fi și după înviere, ci să ne reprezentăm viața în veacul viitor ca îngerească și fără
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Dr. Teodor Bodogae, anul apariției 1998. Vol. XXXIV - Sfântul Macarie Egipteanul, Omilii duhovnicești, traducere Pr. Prof. Dr. Constantin Cornițescu, introducere, indici și note de Prof. Dr. N. Chițescu, anul apariției 1992. Vol. XXXVIII - Sfântul Chiril al Alexandriei, Scrieri (Partea Întâia). Închinarea și slujirea în Duh și Adevăr, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, 1991. Vol. XXXIX - Sfântul Chiril al Alexandriei, Scrieri (Partea a Doua). Glafire, traducere din grecește, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
lui. Apoi copilul este condus cu alai la un templu brahmanic conform obiceiului. În momentul în care pune piciorul pe pragul sanctuarului, toate statuile, ridicându-se de la locurile lor, se prosternează la urmele pașilor săi și îi aduc nenumărate laude. Închinarea zeilor vrea să semnifice faptul că forțele naturii se supun spiritului uman. După patru luni, micul prinț intră în locuința tatălui său. 64 de ghicitori îi cercetează corpul și recunosc cele 32 de semne fundamentale și cele 80 de semne
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Apoi el a fost luat în brațe de bătrânul ṛși Asita, venit special din Himalaya să-l vadă pe noul-născut. Bătrânul înțelept și-a exprimat regretul că nu va mai trăi suficient încât să-i poată asculta și urma învățăturile. Închinarea idolilor a avut loc și în cazul lui Iisus. În Evanghelia apocrifă după pseudo-Matei se povestește că pe când Sfânta Familie era în Egipt și vizita un templu, cei 365 de idoli s-au prăvălit la pământ, sfărmându-se în bucăți
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
făgăduite și de ajutorul direct al lui Hristos Care era tăria și sprijinul lor. Răbdarea mucenicilor este supraomenească, pentru că mâna nevăzută a Proniei dumnezeiești era cu ei. Tocmai acest lucru înțelegându-l unii din călăi, s-au lepădat de deșarta închinare la idoli, au aruncat uneltele de tortură și au mărturisit împărtășirea noii credințe, trecând în tabăra lui Hristos. În această situație, și ei au fost martirizați. Moartea devenea pentru creștini poarta vieții, iar martiriul, o a doua naștere. Lumina nădejdii
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
batjocură. Cei care îl ridiculizează pe Isus imită ceremonia triumfului roman în timpul căruia Cezarul primea salutul și omagiul imperial. Mantia de purpură, coroana de spini (semănând cu o coroană de iederă), trestia cu care Isus este lovit în cap și închinarea ca omagiu în batjocură fac trimitere la componentele vestimentației și omagiului primit de împăratul roman, care în timpul ceremonialului triumfului îmbrăca o robă de purpură, purta coroană de lauri și ținea un sceptru în mână (ex. Dio Cassius 6,23; 44
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
îl clasifică printre termenii polisemantici, el putând să însemne fie „Cel Adevărat”, fie „Cel care există cu adevarat”. Din versetele 22,62 și 31,30, interpreți că Tós și Tabar înțeleg că Allah este singurul Dumnezeu adevărat și vrednic de închinare 74. Ca atare ar fi apropiat de A≤ad. Tós interpretează însă v. 22, 62 și în sensul unei calificări morale: Allah este adevarat și drept în tot ce spune și face; ar fi atunci un echivalent al lui Œ
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
aibă nevoie de lume”. În arabă, ghan, tradus de obicei cu „bogat”, este cel care se poate lipsi de ceva, de cineva. Dumnezeu este prin excelență cel care nu are nevoie de nimeni și de nimic, nici măcar de recunoașterea și închinarea oamenilor. Ale lui sunt toate; neavând trup, nu are nici nevoi. R"z arată că All"h este ghan întrucât este unică Ființă necesară, care nu depinde de nimeni pentru a exista 92. Semnificații de bază: autosuficient, care are totul
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
desi „înjunghiat” (esphagménon), el este „în picioare” (hestQkós), mijlocitor la Tronul lui Dumnezeu (5,6), iar mânia lui îi îngrozește pe cei nelegiuiți (6,16). El are acum putere dumnezeiasca, este pe tron alături de Dumnezeu (22,1.3) și primește închinarea întregii curți cerești (5,8.13), fiind aclamat că mântuitor (7,10). În final, el este templu și făclie în mijlocul Noului Ierusalim, cetatea coborâta din cer. Semnificații de bază: Cel care ia asupra să păcatele lumii și îi eliberează pe
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
și ținînd-o și dîndu-ți-o: cuprinsul ei, după cît am înțeles, este condamnabil. GLOUCESTER: Să vedem, să vedem. EDMUND: Nădăjduiesc, spre-ndreptățirea fratelui meu, ca a scris-o doar ca o încercare sau probare a virtuții mele. GLOUCESTER (Citește): "Aceasta cinstire și închinare în fața bătrîneții ne amăraște lumea în anii cei mai frumoși, ne ține averile departe de noi pînă cînd bătrînețea noastră nu se mai poate bucura de ele. Încep să găsesc o sclavie prosteasca și prea îngăduitoare în asuprirea bătrîneții tiranice
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
secvențele simbolice, care trimit spre număr. Unele gesturi liturgice sunt legate și de spațiul profan (luminarea cu ajutorul lumânării), iar alte elemente pragmatice depind de daruri, mai ales în prima parte pregătitoare, daruri purtate la altar. Unele gesturi (ridicarea în picioare, închinarea) trec de la profan spre gesturile sacre, dar trebuie să ținem seama de: a) spațiul bisericii, vas transcendent ecleziast; b) timpul liturgic, în care trupul primește valori simbolice; c) comunicarea de tip simbolic; d) curățirea sufletului prin sacru cu gesturi simple
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
nisip, a doua zi, ea a murit. S-a salvat și ea tot prin penitență. O desfrânată fără nume a fost întâlnită de Avva Serapion. Acesta s-a dus în camera ei și i-a citit Psaltirea, făcând câte trei închinări după fiecare psalm citit, rugându-se pentru ea. Impresionată, tânăra l-a rugat pe călugăr să-i arate calea spre mântuire, convinsă fiind că Domnul i l-a trimis. A dus-o la o mânăstire și a dat-o în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
sudoare,/ Ești trupul meu cel viu și-adevărat,/ Fără-nceput, nici margine sub soare.// Prin truda ta trecând - când basm, când foc -/ Timpul te-a-mpodobit cu Putne și Posade,/ Cu alte biruinți din loc în loc,/ Și nu știu ce ascuns, și care arde...” (Închinare). Transcrierea fervorii se face cu scrupuloasă cenzură artistică, născând poeme de un lirism esențializat, ce amintesc de Blaga sau de Barbu prin geometrismul sever al rigorii formale, ilustrată atât de bine prin formula „modernismului tradiționalist”. Dincolo de orice influențe, registrul lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
sau din motive asemănătoare, se recitau și litanii penitențiale, numite lipșur - „Fie ca eu să fiu eliberat (de păcatele mele)!” -, sau alte rugăciuni, Însoțite probabil de gesturi penitențiale, ca așa-numita „aplecare a nasului” (lab³n appi), adică un fel de Închinare. De asemenea, erau foarte des folosite și abluțiunile. În acest scop, existau „casele pentru spălare”, numite bșt rimkim. g) Alte rituri În Mesopotamia existau și alte multe rituri, cum ar fi cel al „Acoperirii timpanului sacru”, numit lillissu, sau cele
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
1999. Culegeri: Proverbe, maxime, asemănări și idiotisme colectate din graiul românilor din Transilvania și Ungaria, Sibiu, 1901. Repere bibliografice: Romulus Cândea, Patriarhul Miron Cristea, „Candela”, 1925, 3-7; Ion Rusu-Abrudeanu, Înalt Prea Sfinția Sa, Patriarhul Miron Cristea. Omul și faptele, I, București, 1929; Închinarea Înalt Prea Sfințitului Patriarh Miron, cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani, București, 1938; Vasile Netea, Înalt Prea Sfinția Sa Patriarhul dr. Miron E. Cristea. La împlinirea vârstei de 70 de ani (1868-1938), Târgu Mureș, 1938; Iorga, Oameni, IV, 301-302, 305-306
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
datorii au cetățenii pentru patria și Imperatul lor" (pp. 102-103). Codexul datoriilor cetățenești cuprinde o serie de obligații, toate avându-l ca obiect de referință pe împărat: i) în primul rând, cetățenilor li se solicită respectul ceremonios, supunerea temătoare și închinarea plină de smerenie și umilință față de "capul țării, unsul lui Dumnezeu și mai marele popoarelor" (p. 103); ei trebuie să onoreze pe împărat mai presus decât toți ce sunt pe pământ, întrucât împăratul dispune de dreptul divin; ii) în al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]