1,922 matches
-
una de la alta, iar ochelarii cu lentile groase Îi dădeau o expresie amară. Părul fin și cărunt era tuns scurt. Era mică și slabă, ca o vulpe flămândă. Chipul ei triunghiular Îi amintea și el lui Fima de o vulpe Încolțită de hăitași. Dar sânii Îi erau plini și atrăgători, iar mâinile extrem de frumos modelate, ca ale unei tinere din Orientul Îndepărtat. Îi Întinse o legătură cu haine de-ale lui Uri, călcate de curând și mirosind a curat, și Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Întâmplare o vizitatoare? Fima era pe punctul să nege. De când avea el vizitatoare? Doar erau opt apartamente În blocul ăsta. Dar ceva Îl opri s-o mintă pe femeia asta stafidită, plină de amărăciune, care Îi amintea de o vulpe Încolțită de hăitași, pe care o numea uneori În gândurile sale „iubita mea“ și pe al cărei soț Îl iubea de asemenea. Coborî privirea și se justifică: —O pacientă. E În tratament la noi la clinică. Ne-am Împrietenit Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Hackler, în schimb, ședea atât de sigur pe el în acest cadru, ca și când vizita lui neanunțată nu ar fi fost nimic neobișnuit. Îi privea atât pe tata, cât și pe mama cu acea față plată, plină de autosatisfacție, pe care încolțea un zâmbet minuscul: trăsături simple, clare, ce exprimau succes și convingerea că lui îi reușește orice atinge. Părul și-l purta ondulat spre spate, în față mai umflat și încrețit, strălucind întunecat, ceea ce îi alungea mai degrabă obrazul lat, căruia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
are nevoie de lichidități. Și pentru că era un așa-zis prieten. — Sunt sigură că avea nevoie. Singurul motiv pentru care Kieran mi-a spus toate astea a fost pentru că s-a îmbătat la petrecerea lui Phil, așa că atunci când l-am încolțit, a cedat imediat. În mod normal mi-ar fi părut rău pentru Kieran, dar eram prea obosită și confuză. Erau prea multe chestii de digerat. Eram furioasă pe Mark că fusese atât de prost, dar și pentru că nu avusese suficientă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
poală mai lungă, din pricina unei sticle cu dopul de hârtie, ce-și scotea capul din buzunarul destrămat. Era o haină cu un singur nasture și cu gulerul plin de mătreață. A fost pe vremea declinului său, când mărturisea că e încolțit cu vicleșug de o boală a sângelui. Spre sfârșitul unei vieți mizere el ne-a citit într-o liniște de pioasă reculegere, deși nici un om din sală nu putea să prindă vreun cuvânt. Se vedea doar mișcarea buzelor sale, mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
a patra, a cincea. Și fiecare dintre straturile care urmează transpiră cuvinte prea îndelung evitate și semne pline de înflorituri, ca și când un samsar de secrete ar fi vrut să le încifreze în felul acesta, încă din tinerețe, pe când ceapa abia încolțea. Deja se trezește ambiția: mâzgăleala aceasta se cere descifrată, codul acela trebuie spart. Și deja este contrazisă acea entitate care vrea de fiecare dată să insiste asupra adevărului, căci, adeseori, minciuna ori sora ei mai mică, amăgirea, oferă partea cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
creștină. Fecioara Maria îmi era carnal de apropiată: în rolul lui Curând-altfel, eram arhanghelul care o recunoștea. Pe lângă asta, îmi potoleau foamea acele adevăruri care-și duceau, în cărți, propria lor viață bogată în înțelesuri și din ale căror răsaduri încolțeau poveștile mele mincinoase. Dar ce anume citea băiatul de paisprezece ani? Cu siguranță, nu tratate pioase, nici scrieri propagandistice, ce obligau cuvinte precum sânge și patrie la sonorități de efect. Nici caietele cu Tom Mix, nici romanele lui Karl May
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
în salturi înainte și înapoi a fost înghițit de romane, ca niște monștri omnivori ce sunt, care pe urmă au eliminat cascade de cuvinte. Metabolismului liric i-a urmat cel epic. După atâtea fecale - care toate au adus câștig - a încolțit speranța de a fi devenit, în sfârșit, un spațiu golit pe dinăuntru, curat ca oglinda după ce scrisul a măturat totul afară. Și totuși au mai rămas resturi pe care le-a pus deoparte întâmplarea: de pildă o legitimație, datată în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
un ghiul d-ălea cu piatră mare ca ou și lustruită, și io Îmi bărbeream barba În degetu lui. Îți iau vorba dân gură și mi-o trec mie. Ca să-ți arăt că don Alejandro iera, ca și mandea, alt mugur Încolțit În moderna mraniță imigrantă, pencă mergea pă juma dă veac de când nu mai dădea dușcă halba dă bere pă Herrengasse. În salonu-dormitor, strânsese ciubăr dă biblii În toate limbile diferite, și iera membru cu toate drepturli la o corporație dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de viață. Intensificând potența, istoricul Încarcă cernelurile; farmecă, exaltă, dă curaj, Însuflețește; nici vorbă să calmeze sau să enerveze; cuvântul nostru de ordine este să respingem hotărât ceea ce nu Întărește, ceea ce nu-i pozitiv, ceea ce nu-i laur.“ Sămânța a Încolțit. Astfel, distrugerea Romei de către Cartagina e o sărbătoare nelucrătoare, ținută Începând din 1962 În Tunisia; tot astfel, anexarea Spaniei la tabăra de corturi indigene a expansivului indian querandí e acum, și În spațiul național, un adevăr pe care trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
7.119 Otită 7.121 Contaminanți toxici 7.143 Durere sinovială Alegeți: — De așa ceva aș avea nevoie, spuse el, de un microsomn. Sau și mai bine, de un macrosomn serios. Da, de asta am avea cu toții nevoie. Un gând Îi Încolți În minte: — Beth, ți-amintești când trăgeai șerpii ăia de pe mine, ce tot spuneai despre timp, despre oră? — Șerpii de mare au ritm diurn, explică Beth. Mulți șerpi veninoși sunt alternativ agresivi și pasivi În cicluri de douăsprezece ore, corespunzător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
o oarecare măsură, subconștientul. Acesta nu-i mai crea probleme. Tocmai de aceea Harry și Beth se manifestau prin intermediul unor monștri, iar el nu. Norman Își cunoștea subconștientul. Pe el nu-l pândea nici un fel de monstru. „Nu. Greșit.“ Gândul Încolțit pe neașteptate Îl luă prin surprindere. Greșea oare? Reluă raționamentul și decise Încă o dată că, la urma urmei, avea dreptate. Beth și Harry erau amenințați de produsele subconștientului lor, iar Norman nu. Norman se cunoștea pe sine, ceilalți nu. „Temerile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
am decis pe ce fior de gând să-mi odihnesc tâmpla însetată de noapte. La capătul de Cer, această lumină ce e legată de spărturile UNIVERSULUI mă așteaptă să pot viețui, așa cum și ziua viețuiește alături de sufletul nopților. Când, sunt încolțită de lumea hidoasă și-n ochii și ghearele lor nu sunt decât răutăciunile timpului adunate ca și cum ar sta la pândă să-mi încolțească nemurirea. Eu, ființa stelară, îngenunchez în creerul nopților unde Ochii mamei mă urmăresc și de acolo de
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
de spărturile UNIVERSULUI mă așteaptă să pot viețui, așa cum și ziua viețuiește alături de sufletul nopților. Când, sunt încolțită de lumea hidoasă și-n ochii și ghearele lor nu sunt decât răutăciunile timpului adunate ca și cum ar sta la pândă să-mi încolțească nemurirea. Eu, ființa stelară, îngenunchez în creerul nopților unde Ochii mamei mă urmăresc și de acolo de sus îmi dă putere de a merge prin zile cu forțe noi și puternice de viață. Da, mama ce pentru mine mi-a
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
am atașat sufletul de propria-ți singurătate, astfel încât înlățuite nu puteau să sugereze decât iubirea dureroasă a liniștii alungite pe trupul suspinelor izgonite parcă pe pletele unui cer răvășit și stingher... Așa m-am trezit alergând pe străzile unui paradis încolțit de mahalagismele orașului în care îmi trăisem un secol din nădușeala gonită spre mine ca un lătrat de lupi, având șansa să mă încolțească o singură dată în sânul meu de himeră... De ce alergăm oare când eu, statuia purificată în
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
pe pletele unui cer răvășit și stingher... Așa m-am trezit alergând pe străzile unui paradis încolțit de mahalagismele orașului în care îmi trăisem un secol din nădușeala gonită spre mine ca un lătrat de lupi, având șansa să mă încolțească o singură dată în sânul meu de himeră... De ce alergăm oare când eu, statuia purificată în tăcerile unei ideii lucide savuram patul transpirând al făpturii ce încerca să-mi dezmoștenească visul ca pe o lumină tristă de dragoste... Timpul a
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
Număr zilele Elena Marin Alexe stau în cumpăna tristeții număr zilele pustii bat la ușa dimineții și-aștept Doamne să revii focu-n sobă ațipește vântu-afară a tăcut iar în suflet încolțește gândul timpului pierdut tânjesc după primavară să colind câmpul cu flori iarba verde să răsară când se-așterne roua-n zori roata lumii se-nvârtește toarce timpul fantezii har poetul împletește vers în nopțile târzii trece-o clipă alta vine
Num?r zilele by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83338_a_84663]
-
citeau alte fete, măiculiță, ce-ar fi fost la gura lor! Dar și băieții, sunt mai lăudăroși... Mă mir că Sandu s a abținut. Mihaela merita să fie pusă la punct de data asta!” „Ce mă fac eu dacă mă încolțesc cu tot felul de chichițe?” se întreba Mariana, roșie la față și cu privirea ațintită pe caietul rămas deschis la o temă din primul semestru al anului parcurs. „În mod sigur mai sunt și alții care au citit, dar nu
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
să mă întorc în oraș, am mers până la un loc liniștit, unde m-am plimbat câteva ore, cugetând la ciudatele întâmplări din ultimele săptămâni, întrebându-mă ce semnificație aveau și la ce-mi folosiseră. Cred că în ziua aceea a încolțit în mintea mea hotărârea de a mă întoarce la Londra. Era duminică, dar nu se plimbau mulți oameni pe acolo: eram aproape singur și soarele îmi lumina generos planurile și deciziile. Ați avut noroc, am spus. Îmi amintesc și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
a fost mare lucru. N‑am avut zăbrele sau alte chestii de‑astea. A râs, dar râsul ei mi s‑a părut forțat. Am digerat toate astea câteva momente și am Încercat să mă Împac cu imaginea micuței hippie Lily, Încolțită Într‑o celulă Îmbâcsită de urină de o lesbiană furioasă și posesivă. — Unde dracu’ a fost Băiatul‑Cu‑Inel‑În‑Limbă În toată povestea asta? Te‑a lăsat pur și simplu să zaci În pușcărie? Dar, chiar Înainte ca ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
-i mai rău. —Vreau doar să fii fericită, asta-i tot. Îl cunosc pe Eduardo foarte bine, din școală, și știu că n-o să te facă fericită. I-am spus totul lui Julie, iar ea m-a pus să te încolțesc și să nu te las să ieși de la toaletă până nu afli totul. —Todd, nu-ncerca să strici totul! Mă așteaptă, trebuie să plec, i-am zis deschizând ușa larg. Todd o trânti la loc și-mi tăie calea. —Lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
face exact cu polul dreptății, nu mai pregetă, câtuși de puțin ci, zbierând, ocărând și afurisind cu glasuri ascuțite, se dedau, cu toatele, la hărțuirea muncitorului cel săritor la nevoie. După ce, cu învălmășeală asurzitoare de glasuri vesele, luând hotărâri neprecupețite, îl încolțiră și-l obosiră cu tertipuri din cele ce se folosesc la stână, pentru alegerea berbecilor din turma de oi, nu li se vlăguiesc puterile, până nu-l tăvăliră prin mocirla cărămizie a dărăpănăturilor și până nu-l lăsară, cu grație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
am asaltat și pe cronicarii de carte, amenințându-i că vom renunța la abonamentele la respectivele reviste dacă vor continua să scrie despre cărți fără să le citească. Ne-am distrat o vreme. Deși n-am mai apucat să-i Încolțim pe Nicolae Breban, pentru frazarea catastrofală din ultimele cărți, pe Samuel Tastet, pentru conspirația iudeo-pornografică care părea să-i orienteze programul editorial, pe Ioan Groșan, fiindcă nu mai scrisese nimic care să se ridice, măcar cât de cât, la Înălțimea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
și Cătă cu Alexi, negrul era (În fine!) Însoțit de o blondă frumoasă, o știam, fuseserăm vecini În copilărie. Cătă primise și el telefonul, nu-i nimic, la ce mă așteptam? Și totuși am vrut să mă răzbun. Mi-a Încolțit În minte cel mai murdar gând din câte produsesem zilele acelea. L-am invitat pe Cătă să vină cu noi În seara aia, trebuia s-o facem lată Într-un striptease, mai fusesem cu Leac pe acolo, promitea să iasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
mireasma lui inocentă, vagabonzii Își făceau În șampanie prima lor baie după ani de zile, muzica de trei parale exploda prin portierele larg deschise ale dubei cu care călătoriserăm. Fraternizarea asta cu pleava societății ne-a dat o altă idee, Încolțită firav printre șine de tren, dar cultivată mai târziu de binefăcătorul Sorin, o idee pe care am emanat-o printre aburii alcoolui fin, cu o obrăznicie tocmai potrivită unei asemea cauze: - Copiii ăștia au nevoie de ceva extrem ca să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]