2,268 matches
-
a adăugat el rapid când animalul a sărit pe treptele de jos ale scării. Elsie e fată bună, s-a milogit el când ochii criminali ai câinelui s-au pironit asupra lui. —Elsie? a repetat ca un ecou Steve Buckley, încruntându-se către animal. Câinele ăsta e mascul. Dar e foarte conștient de latura lui feminină, l-a asigurat Hugo. —E un bull terrier de Staffordshire, nu? a zis nervoasă Sarah Buckley. Ceva în genul ăsta, i-a răspuns Hugo făcând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
de tare, dacă nu te deranjează. * * * —Glumești, a gâfâit Hugo după o oră și mai multe pahare de băutură, când Alice a ajuns la punctul culminant al poveștii. Și-a reciclat prezervativele? — Nu... nu... , l-a implorat Alice cu chipul încruntat de parc-ar fi durut-o capul. Deși lui Alice i se părea că era pe punctul s-o apuce și-o migrenă. Își simțea capul greu din cauza alcoolului. Ceea ce nu era deloc surprinzător. Pierduse numărul paharelor de gin și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
crezut și că probabil asta e cea mai șic gentuță de pe piață, dar arată exact ca o pereche de chiloți de gravidă cu cracii cusuți. — Exact asta și e, a murmurat Alice roșind. Sunt niște chiloți reciclați. Laura s-a încruntat preț de-o secundă, apoi a început să fluture hamburgerul, încântată. —A, da, desigur! Acum îmi aduc aminte de tine. Tu ești ecologista aia nebună care urma să nască acasă, pe o perdea de duș. Stând pe marginea drumului, așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Și-a răvășit, din nou, pletele, părând realmente disperat. Pentru că, probabil, îmi pasă prea mult. Haide, Al! Nu e cea mai gravă chestie din lume. Mai dă-mi o șansă. De dragul Rosei, dacă nu din alt motiv. Alice s-a încruntat. Argumentul cu Rosa era unul puternic. În orele întunecate ale nopții, atunci când marea întrebare a existenței a început să-i dea târcoale, Alice a încercat să-și aducă aminte că, indiferent care a fost comportamentul lui Jake și indiferent prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
cineva pentru mine, nu? a auzit-o întrebând. A urmat o bubuială, semn că Jake predase receptorul. — Alo? — Vai, Alice, a gâfâit Hugo, slavă Domnului că ești acolo. Trebuie să mă ajuți, nu știu ce e cu el, e... Alice s-a încruntat. — Cine e la telefon? —Sunt Hugo. —Hugo? Alice a simțit că-i ia foc fața. Inima i-a luat-o la trap sub impulsul amintirii ultimei lor întâlniri. Ce lucruri spusese. Cât băuse. Ce părere trebuie să-și fi făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
bancă, Rosa, așezată pe genunchii lui Alice, a început să plângă, fluturându-și supărată ursulețul roz fosforescent. Theo, care stătea în căruciorul Rosei, scotea sunete iritate, prevestitoare de plâns. Alice s-a uitat din nou la ceas și s-a încruntat. Lui Hugo nu-i stătea deloc în caracter s-o dezamăgească așa. Fără îndoială că exista o explicație rațională, dar femeia își pierdea, cu fiecare minut, capacitatea de a-și imagina care putea fi respectiva explicație. Alice i-a mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Mâna lui Hugo, ajunsă sub fusta ei, a făcut o descoperire. — Nu... Alice l-a privit curajoasă în ochi. — Nu am chiloței. Știu. Ți-aș fi spus la un moment dat. Trebuia să te aduc cumva încoace. Hugo s-a încruntat. —Voiai să vin aici? De ce crezi că ți-am spus de, ăăă, facilitățile din cameră? Dar n-ai vrut să-ți văd camera. Alice a dat ochii peste cap, mimând exasperarea. — Pentru întruchiparea domnului Sofisticare, l-a tachinat ea, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
femeile s-au cam săturat, nu? Unele dintre noi - unele dintre noi, a accentuat Amanda, trebuie să-și mai țină și cariera în frâu. Laura a lăsat capul în jos, uitându-se în apa plină de bule și s-a încruntat. — Nu cred că e cazul meu. Eu chiar m-am gândit să mă sinucid. Amanda a icnit, îngrozită. Ceea ce spunea Laura era mult prea groaznic ca să fie adevărat. Cum putea cineva să fie atât de îngăduitor față de sine? —Să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
permiți? a răcnit Amanda. Să ți-o tragi cu ipocrita aia, cu distrugătoarea aia de cariere... — Nu mi se pare că tu ai avea cariera distrusă, a sărit Hugo. De fapt, aș zice că e chiar invers. Amanda s-a încruntat și și-a pus mâinile cu gheare ascuțite și roșii în șolduri. — În locul tău, eu n-aș mai zice nimic, a mârâit ea. Păstrează-ți vorbele pentru avocat. Și pentru tribunalul unde-o să te prezinți pentru divorț. Hugo l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
începi să te obișnuiești cu ideea asta. Vocea lui Hugo ajunsese o șoaptă. — Vrei să spui c-o să ceri custodia? Dar nu poți să faci asta. Nu știi nimic despre Theo. —Eu știu ce e mai bine. Hugo s-a încruntat. — Cum adică, tu știi ce e mai bine? Știu ce e mai bine fiindcă eu sunt, dacă-mi permiți să-ți reamintesc, mama lui. Mamele știu ce e mai bine. Iar eu sunt tatăl lui. De luni de zile am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
îl ajutase pe Jake treaba asta ca să-și dea seama ce se întâmplase? —Și care se dovedește a fi o alternativă viabilă la vopselele artificiale indigo, care sunt potențial cancerigene, și care sunt folosite acum pentru blugi. Alice s-a încruntat. —Cum? Nu înțeleg? Jake a scotocit în buzunar. —Nici eu n-am înțeles la început, când am găsit chestia asta, a mârâit el, fluturând pe sub nasul lui Alice o bucată mototolită de material din bumbac alb. Alice s-a holbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
divorțez și să nu-mi atragi atenția ce minunat e Hugo. — Aici greșești tu, i-a răspuns doamna Duffield cu blândețe. Tocmai pentru că eu și tatăl tău ne-am împăcat te sfătuiesc ca tu să te desparți. Alice s-a încruntat. —Nu înțeleg. Mama ei a avut o ezitare. — Ca să redevenim un cuplu, tatăl tău, în special, a dat dovadă de foarte multă generozitate și amândoi am fost nevoiți să facem față unor adevăruri neplăcute. N-a fost ușor. De fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
seama de câteva chestii, a anunțat ea în continuare. Chestii de care nu mi-am dat seama până acum. De pildă, faptul că, în vreme ce unele femei sunt născute să fie mame, pentru altele, cariera e ceea ce contează. Hugo s-a încruntat. Numai pentru Amanda treaba asta constituia o revelație. Bărbatul nu înțelegea spre ce se îndrepta discuția respectivă, iar suspansul îl făcea să simtă că mușchii i se topesc de durere. —A fost așa de greu, a declarat Amanda întorcând către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
chestia asta niciodată... —Slavă Domnului că tu ai avut curajul ăsta, nu? a zis Alice cu amărăciune. —Al, îmi pare rău. Chiar am vrut ca relația noastră să meargă. Am sperat că fiind căsătorit... având o soție... Alice s-a încruntat încercând să înțeleagă ce voia Jake să spună. — De asta... te-ai căsătorit cu mine? Ca să te obligi... să fii normal? Femeia a izbucnit în râs. Era de necrezut. Jake a lăsat capul în jos. Cam așa ceva, a bolborosit el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Iorgu îi veniră în minte cuvintele bunicului său, învățătorul: Atâta timp cât n-ai auzit acest sunet, nu crezi că cineva a murit. Dar, odată ce l-ai auzit, nu există pe lume un sunet mai înfricoșător...” Peste cimitir, dintr-o dată vremea se încruntă, nori fumurii începură să se rostogolească în straturi subțiri dinspre miazănoapte. Erau nori aducători de ploaie. După încă o bătaie, parcă de adio, clopotul tăcu. Mulțimea de oameni care a venit să o conducă pe ultimul ei drum, copleșiți de
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
fată de la țară, dintr-o familie de șapte copii, care se crescuseră unii pe alții, cu tatăl sas iubitor de disciplină și de lucruri clare. Nu Îi trecuse niciodată prin cap că ar putea exista asemenea prostii. Doar s-a Încruntat și mi-a spus că nu e bine când auzi astfel de voci. „Nu le mai asculta“, a spus ea dând din umeri, iar apoi s-a dus la ale ei. Am Înțeles atunci că eram singură, cu desăvârșire singură
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
-și perfecționeze câteva dintre ele... În special araba și persana. N-a apucat să le studieze pe toate În măsura În care ar fi vrut din cauza molimelor care Îl obligau să facă ocoluri neprevăzute, Îngreu- nându-i călĂtoria... — Dar de ce ? — Cum de ce ? s-a Încruntat bibliotecarul. Era un călĂtor. Ei, avea el un scop, e adevărat... Dar eu cred că Îi ardea jarul În vine, asta e... și bibliotecarul nu mai spuse nimic, căzu pe gânduri. Am cercetat mai Îndeaproape portretul. Un bărbat ațos, Înalt
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
unui cântec. mă tăvĂleam pe jos de râs. la un moment dat se auzi o bătaie În ușă. Până să apuce Catinca să zică ceva, pe ușă se iți un cap slab și negricios, care părea că zâmbește și se Încruntă În același timp. — mi s-a părut mie că aud râsete pe sus, spuse negriciosul. — A, Nico, vrei și tu bilet la spectacol ? Dar să știi, costă, arde la buzunar mai rău ca ultimul tău show, Îl preveni Catinca pe
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
voiam de fapt era să ies cât mai repede Șaman 117 de acolo. Ultimele douăzeci și patru de ore mi se păruseră cele mai lungi din viața mea. Atunci pot să plec ? l-am Întrebat eu cu speranță. — Nu Încă, spuse doctorul, Încruntându-se ca În fața unui caz complicat. Poate mâine. Dar de ce ? am insistat eu, aproape strigând. ideea de a-mi petrece Încă o noapte În spital mi se părea sinistră. E drept că abia puteam merge de durere de spate, dar
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
a-mi petrece Încă o noapte În spital mi se părea sinistră. E drept că abia puteam merge de durere de spate, dar pipi roz nu mai făceam. — Nu uita că ai pierdut sânge. Încă ai nevoie de perfuzii, se Încruntă doctorul, cu asprime În voce. Am Încercat să mă Împac cu ideea că Îmi voi petrece Încă o noapte În spital. Nu avem nici o carte, nici măcar un ziar la mine și oricum probabil că n-aș fi fost În stare
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
ai săi. — Nu numai atât, adăugă Père Joseph. iqalaq a ajutat mai mulți bătrâni din trib rămași pe drumuri, după ce tribul s-a destrămat. — Ca să Încerce să compenseze nenorocirea pe care a adus-o irochezilor ? Întrebă Jan. Père Joseph se Încruntă. Chiar atunci bătrâna intră În cameră, pășind cu greutate, și se așeză din nou la masă. Avea privirea Adina Dabija 128 pierdută undeva departe, părând că nici nu era conștientă de prezența noastră. Apoi deodată Își Încreți și mai mult
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
În secret să-i desființez textele, iar asta nu pentru că aș fi eu foarte bună la retorică, ci pentru că probabil e un mod de a se autofelicita Șaman 147 că m-a adus În preajma sa, automăgulindu- se. Ascultându-mă, se Încruntă și privește fix un punct de pe podea, cum face de obicei când se gândește intens la ceva. la un moment dat, ușa biroului se deschide și intră Jacqueline cu o tavă micuță de argint pe care se află trei păhĂrele
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
dulce și grasă, pe care o mănânci știind că ți se va apleca. Și iată că Jean-Claude mă privea acum contrariat, neînțelegând ce nu era În regulă cu mine. — Fostul tău iubit ? Parcă te-ai despărțit deja de el, se Încruntă el. — Cred că e imposibil să nu mai iubești pe cineva pe care l-ai iubit cândva, am spus eu simțind o nevoie intensă să culeg pietricele de jos și să arunc În lac, ca să ascult zgomotul pe care Îl
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
câteva ori În viață l-am simțit foarte aproape. Dar acum mă simt pierdută, atât de departe de... Aș fi vrut să spun „de ai mei, de mine, de Dumnezeu“, dar am simțit că mă podidește plânsul, așa că m-am Încruntat și mi-am mușcat buza de jos. — Nu-ți pierde nădejdea, când ești cel mai departe, atunci ești de fapt cel mai aproape de El. Ți-a fost trimisă această suferință tocmai ca să-l regăsești pe Cel Care este cu adevărat
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
fată de la țară, dintr-o familie de șapte copii, care se crescuseră unii pe alții, cu tatăl sas iubitor de disciplină și de lucruri clare. Nu îi trecuse niciodată prin cap că ar putea exista asemenea prostii. Doar s-a încruntat și mi-a spus că nu e bine când auzi astfel de voci. „Nu le mai asculta“, a spus ea dând din umeri, iar apoi s-a dus la ale ei. Am înțeles atunci că eram singură, cu desăvârșire singură
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]