2,323 matches
-
care își trag realitatea și libertatea. Abia atunci ansamblul devine un organism. S-ar putea spune că prin cădere omul și lumea lui se condamnă la o funcționare de tip individual-general. Ieșirea din Paradis înseamnă ieșirea din teritoriul universalului, unde îndeletnicirea firească a omului originar consta în contemplarea Unului. în regim mundan, această contemplație devine trudnică, supranaturală, nu ne mai stă la îndemînă, trebuie cucerită. Finitudinea, diferențierea potențial conflictuală, legile de tip concurență, ale naturii și ale societății, sînt cele care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
locale nefavorabile,cum ar fi înghețurile târzii de primăvară, dar și prezența unor dăunători prin slăbirea tratamentelor ce se efectuau pentru pomii fructiferi înainte de 1989, prin intermediul Inspectoratului pentru protecția plantelor. IV. 1.5. Creșterea animalelor Creșterea animalelor a constituit o îndeletnicire veche a țăranilor șipoteni, atât în gospodăriile personale, cât și în cadrul fostelor C.A.P.-uri. Fostele ferme zootehnice s-au preocupat de profilarea și specializarea în creșterea animalelor, eliminând speciile care nu erau propice condițiilor naturale din această zonă, măsurile
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
o certitudine, anume că din cult s-a dezvoltat cultura, e un adevăr confirmat de istoria tuturor religiilor și civilizațiilor, pentru a culmina în raportul genetic proclamat de numeroase ori în Biblie. Mai mult decât atât: Cartea Cărților învață că îndeletniciri cum e arta construcției navale sau a îmbrăcăminții și altele la fel, care n-au legătură directă cu viața cultului, dar vin să slujească omului pentru a birui natura, își au de asemenea obârșia în înțelepciunea divină. în lumina acestei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și o practică deopotrivă în basoreliefuri și în miniaturile de ivoriu, lemn și alte materii, care înfloresc cu o finețe și cu un gust fără pereche felurite obiecte necesare vieții religioase. Din această tradiție a sculpturii miniaturale, decorative, se trage îndeletnicirea acelor călugări, care fac și azi minunate jucării sacre din lemn cioplit. Restricția și nu excluderea în ce privește sculptura se observă și în ce privește muzica socotită în funcția ei cultică. E ocrotită muzica vocală și nu sunt admise instrumentele muzicale, cum sunt
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
rânduială" (v. în acest sens dezlegarea "gâcitorii" de la p. 47), dar și o serie de "științe" oculte, precum astrologia (v. remarca despre Constantin de la p. 51), tarotul (episodul de la pp. 98-99) și, mai ales, fizionomia, adică arta de "a ceti îndeletnicirile oamenilor pe obrazurile lor" (p. 92). La scurt timp după ce a pus piciorul în Bizanț, Kesarion poate să vadă pe fața lui Stavrikie "semnul vulpei" (p. 27), în împărăteasa Irina "o lupoaică îngrășată și bine ținută" (p. 27), însoțită de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Comănescu și Vâlcu. Terenurile care au fost în custodia lui Barbu Catargiu au fost cumpărate de diferite familii precum: Șuțu, Albu, Geană, Nedelcu, Sitaru, Irimia, Horja, fapt dovedit azi prin toponimele străzilor: Șuțani, Nedelci, Sitari, Lăzărești, Horjești, etc. III 2. ÎNDELETNICIRILE LOCUITORILOR Locuitorii de pe Valea Proviței se ocupau cu prelucrarea lemnului. Timp îndelungat, majoritatea uneltelor folosite în gospodăria țărănească (plugul, grapa, războiul de țesut, carul, melița, furcile, greblele, scaunele, chiar și cuiele) erau lucrate din lemn sau aproape numai din lemn
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
treceau necontenit în sus și în jos turmele ciobanilor aflați în tranhumanță, unde oamenii aveau nevoie de vite nu numai ca să se alimenteze, dar și pentru cărăușie, nu se putea să nu se practice creșterea animalelor. Creșterea vitelor este o îndeletnicire mai sigură decât munca ogoarelor. Creșteau îndeosebi oi și vaci pe care le foloseau și pentru hrană. Boii și caii îi foloseau în cărăușie. (Fig. 10a / 10b / 10c) Locuitorii de pe Valea Proviței nu puteau practica la ei acasă o agricultură
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
rezultate mai bune porumbul, cartoful și plantele de nutreț. Via nobilă nu-și maturizează aici rodul. În jurul caselor se puteau cultiva legume. Cel mai bine era dezvoltată pomicultura. Existau livezi de pruni și meri. (Fig. 11) Cărăușia era o altă îndeletnicire a provițenilor. Ea îi purta într-o lume nouă, plină de neprevăzut, dar tocmai de aici și farmecul ei. (Fig. 12) Vecinătatea Văii Proviței cu drumul comercial al Văii Prahovei i-a marcat puternic dezvoltarea. Cărăușii provițeni participau alături de alți
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de construcții au găsit provițenii de lucru la Sinaia, ci și la fabrica de var, la cea de cherestea sau la cea de cuie, sârmă și nituri. Femeile și fetele de pe Valea Proviței se ocupau cu țesutul și cusutul. Aceste îndeletniciri devenise o sursă de existență pentru numeroase femei rămase văduve după primul război mondial. La Breaza (pentru cusături) și la Comarnic (pentru țesături) s-au înființat cooperative care au preluat această muncă. Aici erau angajate cu contract sau ca salariate
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
a extras nectarul. La bardul de la Mircești au dispărut temerile întemeietorilor, este, psihologic, un scriitor profesionist, un bun cunoscător și stăpînitor al uneltelor și mijloacelor sale de exprimare: "Literatura este, desigur, o vocație, literatura este însă și o practică, o îndeletnicire care necesită o pregătire și un program. Poetul are cabinetul său și tabieturile de la care nu se abate. Se supune necesităților epocii (scrie, în afara versurilor, piese de teatru, compune narațiuni, adaptează altele, publică note de călătorie, cînd se produce un
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Am adus laude împăratului...” El începe nu numai să scrie versuri pentru ei, în limba lor, dar îi laudă pentru corecta înțelegere a cuvântului prieten/prietenie, cuvânt care ”înduioșează până și sufletele cruzilor geți”. Tot de la el aflăm și despre îndeletnicirile femeilor, care torceau lâna aspră a oilor, iar apa o aduceau acasă pe creștetul capului. În „Pontice” Ovidiu - care se apropie de 60 de ani - vorbind despre versurile sale, ne spune: Mă tem, oare, că nu o să le aprobe îndeajuns
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93505]
-
scop îngust, mercantil. Părerea curentă, răspândită de pedagogi, oare mai dăinuie încă în America, și anume că a citi poezie și dramă este instructiv și meritoriu, în vreme ce a citi romane este dăunător sau, în cel mai bun caz, constituie o îndeletnicire ușuratică, și-a găsit de altfel sprijin în atitudinea față de roman a unor critici influenți ca James Rüssel Lowell și Matthew Arnold. Există însă și pericolul opus, și anume pericolul de a lua romanul în serios în sens greșit, adică
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
lui Mihail Sadoveanu) și în care timpul parcă stă în loc are însă și atuuri: "Provincia citește mai mult decât capitala, judecă uneori mai omenește și mai mult decât ea, suferă, iubește, urăște, cu mai mult timp liber pentru astfel de îndeletniciri tipice omului". Și atunci, de ce rămâne periferia în urmă și nu se ridică cultural la cele mai înalte standarde? Vina, din nou, s-ar regăsi de ambele părți: de o parte, deprovincializarea minților creatoare, de cealaltă parte, politica culturală coordonată
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
fiarei stăpînirea lor împărătească, pînă se vor îndeplini cuvintele lui Iahwe.” Basme, trăsnăi și scorneli întunecate Iahwiță, și uite, cît te ții tu de viță drăcească, pînă la urmă tot ți-am dat de șiretlic chiar dacă ești maestru în această îndeletnicire. Claudius a condus imperiul mai mult de la Sirmium din Iliricum sau Mitrovița de astăzi din estul Ser-biei. Aurelian a stat mai mult prin campanii militare, iar Probus a adus capitala la Sirmium. Dioclețian a mutat-o în cetatea Nicomedia din
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
din secolul al XIX-lea. Din păcate, proiectul nu sa realizat. Satisfacția lectorului de astăzi e de a parcurge aceste studii substanțiale și pătrunzătoare, care au avut în epocă, în convergență cu eforturile exegetice ale confraților de generație și de îndeletnicire, rolul de a consolida în conștiința estetică a cititorilor cinci autori de referință. Al. I. Odobescu este văzut din perspectiva organicității unei opere esențiale. Creația artistului nu trebuie nicidecum scrutată unilateral ci mereu dintr-o perspectivă totalizantă: "... a propune atenției
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
O lectură atentă, fără prejudecăți, relevă un Vladimir Streinu prevenitor, subtil, ironic, sarcastic, jovial, pertinent, entuziast-jubilativ, un spirit solar care gustă cărțile de critică și istorie literară cu o plăcere nedisimulată. G. Ibrăileanu "a fost un cărturar al socialului literar, îndeletnicire căreia i-a dat un relief incontestabil, o autoritate nediscutată nici chiar de cei ce nu l-au urmat și neatinsă de vreunul care cunoștea mai bine rostul criticii literare." Concluzia asupra personalității lui Mihail Dragomirescu a devenit loc comun
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
a ridicat mănușa, scriind în "Vitrina literară" (nr. " din " octombrie "Ă un articol în care invita critica și criticii: "a se evada din psihologic, deci contingent, în estetic, căci a contura un profil moral se pare că nu este o îndeletnicire de critic." Pompiliu Constantinescu se angajează în dialog, făcând o scurtă și persuasivă incursiune în istoria disciplinei critice. Este interesant de observat că accentele polemice nu depășesc niciodată marginile urbanității. Pompiliu Constantinescu răspunde preopinentului său, Vladimir Streinu, în temeiul câtorva
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
depășesc niciodată marginile urbanității. Pompiliu Constantinescu răspunde preopinentului său, Vladimir Streinu, în temeiul câtorva adevăruri de principiu, greu de clintit, apărând nu atât pe Șerban Cioculescu cât disciplina criticii ca atare: D. Streinu se întreabă dacă portretura morală e o îndeletnicire de critică; a fost și este încă." Și mai departe: "orice act estetic închide un act psihologic." Care ar fi mica eroare a criticului: "D. Vladimir Streinu îi cere criticei totul, de la început. Fiindcă nu ajunge din prima fază la
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
care își trag realitatea și libertatea. Abia atunci ansamblul devine un organism. S-ar putea spune că prin cădere omul și lumea lui se condamnă la o funcționare de tip individual-general. Ieșirea din Paradis înseamnă ieșirea din teritoriul universalului, unde îndeletnicirea firească a omului originar consta în contemplarea Unului. în regim mundan, această contemplație devine trudnică, supranaturală, nu ne mai stă la îndemînă, trebuie cucerită. Finitudinea, diferențierea potențial conflictuală, legile de tip concurență, ale naturii și ale societății, sînt cele care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
acestei opere, elevii descoperă cum erau oamenii („Și părintele Ioan de sub deal, Doamne, ce om vrednic și cu bunătate mai era!” și Locuitorii din Ocea „alungă cioara cu perja-n gură tocmai dincolo, peste hotar” - aluzie la zgârcenia acestora), ce îndeletniciri aveau, cum se organizau („Într-un colț al odăiei, câteva merțe de fasoleș în altul, sămânță de cânepăș în al treilea, o movilă de mere domnești și pere de Rădășeni”), tehnici ale descântecelor („oleacă ce nu-i venea mamei la
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
cu necesitate cele polemice; nu neapărat cele încărcate de fulgere și trivialități; dar cu siguranță cele care indică și acuză" (subl. ns., I. D.). Observațiile lui Noica erau adresate înainte de toate tinerilor, nu puțini, care făceau pe atunci gazetărie, o îndeletnicire în care libertatea de exprimare trebuia să fie într-un acord echilibrat cu atitudinea morală a autorului. El descifra semnificațiile unei mentalități gazetărești a timpului care, prin lupta deschisă dintre tineri și bătrîni, arunca în ceață criteriile deosebirii celor "vrednici
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ceruri, Doamne, neânțelegând-o pământul”. Pentru aceasta zice și Proorocul Avacum: „A acoperit cerurile cu slava Lui, și de lauda Lui plin este pământul.”. Psalmul 13 spune: „Zis-a cel nebun întru inima sa, nu este Dumnezeu!”; apoi: „Stricatu-s- au întru îndeletnicirile lor.” Sf. Nicodim Aghioritul explică astfel: „Sanehedrin, împăratul sirienilor, care a împresurat Ierusalimul, a zis în inima sa că nu este Dumnezeu. Dumnezeul iudeilor, pentru că de ar fi crezut că este Dumnezeu, nu ar fi ajuns la o cugetare păgânească
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
care a pus stăpânire lipsa de rugăciune, cu pustiul secetei sufletești. Sub arșița acestei stări, se usucă în suflete sentimentele duhovnicești și florile care zidesc virtuțile. Și în această stare de pustiire sufletească se strecoară pe neobsevate în firea noastră, îndeletnicirile rele și rătăcirile sufletești. Procesele purtate pentru calomnii, furturi, crime, neînțelegeri sunt rezultatul lipsei de credință. Ce sunt intrigile, răzbunările și tragediile, în care se împotmolește viața? Sunt flora veninoasă a unei vegetații din umbră, de pe un teren lipsit de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
orele de religie. O minoritate, tradiționalistă poate, mai admite că are suflet și că el e nemuritor. O mică parte a oamenilor, dintre care o altă parte sunt tineri, se ocupă deci cu această neînțeleasă, pentru altă parte a oamenilor, îndeletnicire: despătimirea. După ce teai învelit ca o crisalidă, în diferite structuri pătimașe, trebuie să te dezvelești, să ieși din ele, să te dezlipești din aceste învelișuri: egoismul, iubirea de sine, iubirea de arginți, etc. Lectura ar fi operația prin care te
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
său. - Lectura previne. Oamenii nu pot trăi fără întrebări filosofice. Filosofia este catalogată de cei mai mulți ca pierdere de vreme. Să te îndeletnicești cu chestionarea lumii, să sapi în tine întrebări aparent fără răspuns, să-ți amâni acțiunile prin această frenatoare îndeletnicire!... Filosofia însă, chiar dacă a cunoscut contestări, nerecunoașteri, ironii din partea simțului comun, nu a murit nicicând. Se manifestă ca un domeniu de sine stătător în academii, dar coboară și în stradă, uneori în forme grotești de tipul hip-hop. Filosofia e în
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]