4,024 matches
-
sémiotique du théâtre). Multe astfel de cercetări, probabil referate sau părți din versiunea definitivă a unor teze de doctorat ce nu și-au găsit cu ușurință locul de publicare, au un aparat critic dezvoltat, dovedind informarea autorilor, precum și o tratare îndrăzneață a temelor. Alți colaboratori: C. Popescu, Ion Calotă, Doina Negomireanu. I.I.
ANALELE UNIVERSITAŢII DIN CRAIOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285342_a_286671]
-
sau chiar desene animate pot fi receptate ca expresii ale unor pulsiuni sau înclinații transgresive din partea copiilor (depășirea imaginară a ceea ce le este interzis, a regulilor stabilite de părinți sau de școală); este mai ales cazul receptării și căutării umorului îndrăzneț, chiar ușor impertinent, de fapt adult (cum sunt unele episoade, scene chiar din Titeuf sau din multe alte desene animate). Acest umor este posibil a fi trăit ca o încercare imaginară a regulilor vieții în comun - ale căror modalități de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
elevii de 7-10 ani. Este, de fapt, efectul cel mai puternic resimțit și se poate spune că nu are conotații negative, ci mai degrabă pozitive. Acest efect este completat de unul similar, ca sens, denumit „mă fac mai curajos și îndrăzneț” care întrunește opțiunea a 10-13% dintre elevi. Restul efectelor sunt mai degrabă negative, începând cu „mă ajută să le imit în relațiile cu alții” care deține doar 3% dintre opinii, continuând cu „mă îngrozesc și îmi dau un sentiment de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
termen scurt răspunsurile copiilor și adolescenților la întrebarea „În ce fel te simți influențat/influnețată de scenele de violență pe care le vezi la TV?”: 1. Mă amuză și mă lasă indiferent. 2. Mă fac și mai curajos și mai îndrăzneț. 3. Mă ajută/mă fac să le imit în relațiile cu alții. 4. Mă îngrozesc și îmi dau un sentiment de nesiguranță. 5. Îmi perturbă somnul. Predictorii au fost căutați într-un set de variabile care măsoară consumul TV, expunerea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în jurul vârstei de 12 ani (figura 3). Între 10 și 12 ani, copiii declară o stare de nesigurață/groază în proporție de 35-38% (conform tabelului 4), în urma vizionării unor programe violente la televiziune. Proporția celor care devin mai curajosi, mai îndrăzneți în urma vizionării unor scene de violență la TV este aproximativ constantă pentru toate vârstele, între 9% și 14%, cu un maxim în jurul vârstei de 14 ani. În general, efectele vizionării violenței TV se grupează în două categorii, în funcție de frecvență. Efectele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
sunt nepăsători la scenele de violență, pentru a ajunge la 55% la vârsta de 18 ani. În același timp, sentimentul de frică scade de la 30% la 7 ani, la 18% la 18 ani. Dar vizionarea violenței TV induce un coportament îndrăzneț care îi face pe copii să braveze și să recurgă la acte, considerate de ei, de mare curaj. Acest tip de comportament este declarat de aproape 20% dintre copiii de șapte ani, dar procentul scade la jumătate, la vârsta de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
informație amplă, capacitate persuasivă, eleganță a formulării. A. nu este un gânditor original de calibru, un creator de viziuni, dar are abilitatea discursivizării atractive a unor conjugări plauzibile de idei și, uneori, pe aceea de a avansa ipoteze și concluzii îndrăznețe, spectaculoase, greu „demonstrabile”, deseori inflaționiste. Ca ideolog al unui autohtonism modern, „intelectualist” cu „față mondială”, ca polemist viguros și susținător al protocronismului în epoca ceaușistă, își va păstra un loc de cert relief în istoria ideologiilor culturale românești. La sfârșitul
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
cuvântului, pe care am putea-o numi cu Îndrăzneală dandylogie sau dandystică. Orice nou-venit cu un op despre dandy ar trebui să pătrundă În vastul salon doldora de cărți respectând măcar În parte regula jocului. I s-ar cere acestui Îndrăzneț autor să Încerce a intra cât de cât În pielea personajelor sale. Să aibă, cu alte cuvinte, degajare, aroganță, orgoliu, un cult al formei, o forță de sfidare a canoanelor. Dar dacă datele sale de start nu rimează deloc cu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Ionescu, autorul presupus al Don Juanilor din București, care, după ce recunoaște că nu are forța și talentul unor Balzac, Dickens ori Thackeray, Îi mărturisește redactorului său, descriind o adunare de tineri bucureșteni: „Ei sunt eleganți și parfumați, veseli și zgomotoși, Îndrăzneți și nesocotitori. Sunt ei purtați d-o idee generoasă? Sunt ei purtați de entuziasm și Însuflețiți de amor pentru ceea ce este mare și frumos? Vorbesc ei despre lucrurile cari Înalță și Înnobilează inima? Acești tineri stau Împrejurul unei mese nopți
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
nu figurează În marea paradă a dandy-lor pe care am imaginat-o. Pe bună dreptate, deoarece, deși se află mereu În cercul elitar al maeștrilor eleganței, ei nu sunt validați ca dandy tocmai din cauza excentricității lor necontrolate. Dandy-ul e Îndrăzneț, dar curajul său - o spune Încă Barbey d’Aurevilly - e „plin de tact, oprit la timp, găsind Între originalitate și excentricitate faimosul punct de intersecție al lui Pascal”. Semnele prin care dandy-ul se distinge și neagă trebuie să fie
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
curiozitate. Dacă avem umor, va trebui să recunoaștem Încă din primele pagini că tot ceea ce urmează e un joc. Poate chiar o farsă. Tratatul Își caută tonul, structura, ideile, ba chiar autorul. „Ce tânăr sau vârstnic ar fi suficient de Îndrăzneț pentru a-și pune În cârcă o atât de copleșitoare răspundere? Pentru a realiza un tratat despre viața elegantă, ar trebui să fii un nemaiîntâlnit fanatic al amorului propriu; asta ar Însemna că vrei să domini persoanele elegante din Paris
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Mai ales că el are loc după ce, minute În șir, Loti Îi Împuiază acesteia capul cu iubirea pe care i-o poartă surdei, dar bogatei sale soții. Strategia de seducător a dandy-ului se nuanțează mult (e mai insistentă, mai Îndrăzneață sau, dimpotrivă, extrem de discretă) În funcție de statutul oficial al pederastiei Într-o epocă sau țară. În Franța, de pildă, funcționează cea mai permisivă legislație pentru homosexuali: Codul penal revoluționar din 1791 suprimă crima de „sodomie”, iar dacă În 1873 Începe o
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Însă lucrul acesta nu e numai greu de definit, ci și greu de descris. Cei care nu au văzut decât latura limitată a problemei și-au Închipuit că dandysmul ar fi mai ales o artă a ținutei, o fericită și Îndrăzneață dictatură În materie de toaletă și eleganță exterioară. Cu siguranță că a fost și așa ceva; dar și mult mai mult1. Dandysmul este un Întreg mod de a fi, nu doar o sumă de trăsături materialmente vizibile. Ci un mod compus
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Împăratul Napoleon, vor părea Întotdeauna o afectare ridicolă sau o simplă ironie. Adevăratul Înțeles al unor asemenea cuvinte s-a pierdut. Doar că ar fi bine ca, În loc să-l stigmatizăm pe autorul lui Child Harold, să Încercăm a-i pricepe Îndrăzneața preferință. Poet, om cu fantezie, el a fost uimit - tocmai pentru că putea să-l judece - de imperiul lui Brummell, potrivnic fanteziei unei societăți ipocrite și sătule de propria-i ipocrizie. Găsea acolo o atotputernicie individuală care se potrivea mai bine
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
elegante, extrem de exigentă. Brummell a etalat În fața acestora tot ceea ce prințul de Wales putea prețui mai mult Între lucrurile omenești: o tinerețe debordantă, sporită de aplombul unui bărbat care cunoștea viața și putea să o domine, cel mai fin și Îndrăzneț amestec de impertinență și respect, În fine, geniul ținutei, susținut printr-o replică Întotdeauna spirituală. Firește, În tot acest triumf al succesului mai era ceva, dincolo de extravaganța ambelor părți. Cuvântul extravaganță e folosit de moraliștii derutați, așa cum cuvântul nervi e
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Am spus-o deja și nu voi Înceta să o repet: independența e tot ce are un dandy mai specific. Ar trebui să existe o ,,legislație a dandysmului”1, dar, firește, ea nu poate fi făcută. Orice dandy e un Îndrăzneț, dar unul cu tact, care se oprește la timp și află, Între originalitate și excentricitate, faimosul punct de intersecție al lui Pascal. Iată de ce Brummell nu s-a putut adapta la constrângerile regulii militare, care Înseamnă și o uniformă. Din
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de cochetă neputincioasă În fața dezastrelor timpului, care Îl compromiteau pe prințul de Wales. Cum la Carlton House era un portar de o corpolență monstruoasă, poreclit Big-Ben, Brummell trecuse porecla de la valet la stăpân. Apoi, pe doamna Fitz-Herbert o striga Benina. Îndrăznețele bătăi de joc ajunseseră până În străfundul acestor suflete vanitoase, iar doamna Fitz-Herbert nu a fost singura dintre femeile care-l Înconjurau pe prințul moștenitor, ofensate de familiaritățile ironiei lui Brummell. Aceasta a fost - s-o spunem În treacăt - cauza reală
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
o bogăție de argumente Înveșmântate În culorile locale oferite de obiceiurile existente În cele două ținuturi. În sfârșit, Își termină discursul astfel: — Este ușor, domnilor, să explicăm această lacună a științei. Eh! Ce tânăr sau vârstnic ar fi suficient de Îndrăzneț pentru a-și pune În cârcă o atât de copleșitoare răspundere? Pentru a realiza un tratat despre viața elegantă, ar trebui să fii un nemaiîntâlnit fanatic al amorului propriu; asta ar Însemna că vrei să domini persoanele elegante din Paris
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
povestească de călătoriile lui prin ținuturile străvechi ale Răsăritului; sau prin ostroavele pierdute ale oceanului liniștit, unde domnește primăvara veșnică”. Povestitorul proiectează peste existența „eroului” său o aură demonică: „Așa, de pildă, am Înțeles că se Îndeletnicea cu cercetări oculte Îndrăznețe, pentru cari era hărăzit, pe lângă o Înclinare Înnăscută rară, și cu cea mai uimitoare pregătire. Părea chiar să fi avut mai multe legături cu duhurile decât cu cei vii, deoarece În povestirile sale nu venea niciodată vorba de ființe omenești
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
sincopele crizelor economice. De altfel ciclicitatea este mai mult decât atât este o lege a dezvoltării și expansiunii lumii fizice . Avântul economic este o stare normală, o dimensiune normală ce vine din comportamentul economic uman purtat de visuri și planuri îndrăznețe. Omul construiește planuri și nu poate renunța la ele de teama că în viitor, cândva, va exista o criză economică. Psihologia umană vede pericolul mereu în altă parte. Privim zilnic la televizor cum "alți oameni" fac accidente, cum "alți oameni
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
antreprenorială determină întotdeauna inegalități economice... Niciuna dintre acestea nu poate fi prevenită fără intervenții tiranice nesfârșite în viața de zi cu zi..."1160. Există ceva romantic și chiar mistic în credința socialiștilor în colectivism și egalitarism 1161. Este ideea aceea îndrăzneață care a crescut în mințile oamenilor și conform căreia ei se pot situa deasupra naturii. De altfel, în epocă exista credința că omul poate fi deasupra naturii și că poate subjuga natura. Chiar socialiștii au decretat lupta omului împotriva naturii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Editura Universitas, Chișinău, 1992, vol. 5, p. 20. 556Astfel, exista "Obiceiul de a se lega sistemele de calcul, de monedele cu adevărat reale. În centrul tulburărilor monetare, înseși calculele și contractele fidele etaloanelor tradiționale fac concesii atitudinii realiste. Cei mai îndrăzneți creează indexări, chiar clauze de reziliere. Suntem în 1421, în plină criză. Livra se prăbușește. Nimic nu lasă să se întrevadă că inflația va înceta curând. Se prevede, deci, că munca prestată pentru orice plată nu va mai fi mai
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
nouvelle” (1893-1894), în paginile căreia sunt inserate texte ale unor personalități de rezonanță. Se afirmase și el întrucâtva, nu numai prin spiritul lui de farsă. La Bruxelles prezidează primul congres internațional al studenților socialiști. E prezent, cu puncte de vedere îndrăznețe, într-o seamă de publicații franțuzești de antropologie, sociologie, drept ș.a. Revenit în țară la finele anului 1894 (după ce își luase licența în drept), i se încredințează funcția de prim-redactor al ziarului „Lumea nouă” (1898-1899). Acum se lansează excentricul
DIAMANDY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
din sudul Dunării, "despre care se spune că sunt colonii de demult ai celor din Italia". Cinnamus consemnează, pentru prima dată, în textul scris, dovada clară că vlahii (românii) aveau conștiința originii lor romane. Anna Comnena amintește pe acei "oameni îndrăzneți, din părțile muntoase, de sine stătătoare", numiți de ea "arimeni", de fapt "aromâni" din sudul Dunării, ei se bucură de autonomie deplină în plaiurile înalte unde locuiesc. Un istoric francez vorbește despre "nomazii vlahi, stabiliți în văile Vardarului și Strumei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ca unul ce venea din patria comună a celor doi. Bogdan, spune el, a cerut o moștenire "ce i se cuvenea" el era, probabil, un fiu al lui Dragoș, rămas în Maramureș, sau o rudă apropiată a lui! Această concluzie "îndrăzneață" a lui Panaitescu este întărită, după el, prin descoperirea inscripției de pe piatra de mormânt a lui Dragoș Vodă, scoasă la iveală de istoricul polonez O. Grevka. Dar susținerea lui Panaitescu nu pare verosimilă. Iorga, după ce prezenta momentul întemeierii, conchidea că
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]