5,249 matches
-
sa în primăvara lui 1958. După o congestie cerebrală, este eliberat în același an și moare după câteva luni de suferință. R. fost un factor important în climatul cultural al primei jumătăți de secol XX, cu un rol marcant în înfăptuirile scriitorilor grupați în jurul revistei „Klingsor” din Brașov. Colaborează cu eseuri și traduceri la reviste din țară și din Germania și realizează o culegere de poezie populară săsească veche (Alte sächsische Gedichte, 1945) și alta de poezie germană contemporană din România
ROTH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289389_a_290718]
-
conține în întregime proiectul viitoarei ființe. Procesul complex prin care se trece de la percepție la operă are ca agent cristalizator afectul („conștiința afectivă, sentimentul, emoția, pasiunea ne apar introspectiv ca adevăratele făuritoare și călăuzitoare atât ale inspirației, cât și ale înfăptuirilor artistice”), adică lirismul, înțeles ca trăire puternică, singura aptă să nască opera. Analogia dintre aceasta și organismul viu merge mai departe: „operele de artă își au existența ca atare în procesele mintale ale celor ce le creează și ale celor
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
de poziția socială a autorului ei. Cele mai multe versuri incluse în cuprinsul jurnalului (pagini de proză apar cu totul sporadic) sunt ocazionale, mai cu seamă satire politice, fabule, cuplete comice, ode festive, prin care autorii răspund prompt la evenimentele legate de înfăptuirea Unirii și de lupta pentru realizarea unor reforme sociale. Dintre poeții de seamă ai epocii publică, destul de rar, V. Alecsandri (Hora Unirei), Gr. Alexandrescu și, cu versuri reproduse din „Dâmbovița”, D. Bolintineanu. Cu versuri militante, care slujesc obiectivele politice ale
STEAUA DUNARII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289894_a_291223]
-
caz, includ acest sens: celei mai drepte, visului de aur, profund umanist; de fapt, totul generează hiperbole: continuă, înaltelor. În genere, cuvintele sunt selectate dintre "ceea ce este foarte bun" și culese din repertoriul poetic al celor mai original românești variante: înfăptuirea (captatio, la asemenea "Ocazie", în loc de prea frecventul și banalul realizarea), făuritor (nu creator, mai ales că - subtilitate stilistic! - se mai repetase familia: să creăm, sau, în alt loc, creatori etc.). Întregul text (și M) în ansamblu trebuie înțeles ca un
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
spune că exercițiul fizic reprezintă: „acțiunea motrică voluntară, deliberat concepută și sistematic repetată, în cadrul unui proces educațional, organizat sau nu, în scopul realizării unor obiective specifice”. În altă accepțiune, același autor, consideră exercițiul fizic ca fiind un: „instrument didactic în vederea înfăptuirii sistematice a obiectivelor educației fizice și sportului.”. După părerea autorilor Ghenadi. V, Grapă F. și Balint Gh. (2002), conceptul de „exercițiu fizic” și-a modificat sensul și conținutul în ultimii ani, devenind o activitate foarte complexă, uneori ieșind din sfera
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
profesori, elevi și studenți de la institutele de învățământ ale Diecezei Ortodoxe românești din localitate, animați de puternice sentimente patriotice. Ei se înscriu în mișcarea de la sfârșitul secolului al XIX-lea și din primele decenii ale secolului al XX-lea pentru înfăptuirea unirii cu românii din Regat. „Înaintarea în cultură” era scopul major al societății și pentru atingerea lui s-a recurs la variate mijloace: organizarea de manifestări artistice, elaborarea de lucrări cu caracter științific și pedagogic, efectuarea de traduceri din literaturi
SOCIETATEA DE LECTURA „IOAN POPASU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289749_a_291078]
-
de mine mai sus. 97. Vezi G. Mihăilă, în Literatura română veche, vol. I, p. 157; vezi și Răzvan Theodorescu, Istoria văzută de aproape, București, Editura Sport-Turism, 1980, p. 95-97. 98. Radu de la Afumați a fost un voievod înclinat spre înfăptuirea actului de cultură. îl cred capabil să adune în jurul lui oameni de curte. Chiar dacă în vremea lui nu s-a scris prima cronică în limba slavonă - cum cred unii istorici -, este cert că aprecia nemurirea faptei eroice. într-un asemenea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Printre operele literare transpuse în românește se numără Istoria adevărată a lui Lucian din Samosata, Întâmplările lui Telemah de Fénelon, Bucolicele și (parțial) Eneida de Vergiliu, Halima (prin intermediar), tălmăcitorii fiind Samuil Micu, Petru Maior, Vasile Aaron, Ioan Barac. Principala înfăptuire în materie de traduceri este transpunerea de către Samuil Micu a Bibliei (1795), superioară celei apărute la București în 1688. În structura interioară a scrisului învățaților ardeleni, erudiția se aliază cu talentul literar. Scrierile istorice ale lui Micu dezvăluie o vocație
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
că noi persistăm a voi Unirea sub un principe străin”. Și cum nu existau condiții pentru o astfel de unire, domnitorului ce urma a fi ales i se cerea să accepte ca „cea mai sacră a sa datorie a grăbi Înfăptuirea acestei uniri pentru a se justifica speranțele noastre și pentru ca ziua cea mai frumoasă a domniei sale să fie aceea când se va coborî de pe tron, după ce va fi pus cea de pe urmă piatră la edificiu” <ref id="7">7 Acte
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
id="9">9 Ibidem, p. 639-640. </ref>. Din cele relatate până acum și din ceea ce se cunoaște despre domnia lui Al. I. Cuza reiese că domnitorul a Înțeles caracterul provizoriu al mandatului său, limitat În timp de soluționarea unor obiective: Înfăptuirea Unirii și efectuarea reformelor ce trebuiau să confere statului român caracterul său modern. Realizarea lor pregătea cadrul necesar Înscăunării dinastiei străine ereditare și cu cât aceste obiective erau puse mai repede În practică, cu tot atâta se limita În timp
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
I, p. 237. </ref>. De asemenea, trebuie să ținem cont și de firea foarte ambițioasă a lui Carol, fiind posibil ca, În 1868, acesta să-și fi dat acordul pentru unele tatonări diplomatice, referitoare la lărgirea autonomiei, poate chiar la Înfăptuirea independenței sau a unui regat. Era motivat, desigur, de statutul său de prinț de Hohenzollern și de ascensiunea puternică a Prusiei. De asemenea, credem că au existat consilieri care i-au stimulat aceste gânduri, sugerându-i ideea de a conduce
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
anilor, acestea au devenit obiectivele sale programatice. Plasarea rolului lui Carol doar Între limitele unui „domn constituțional” dovedește o manieră simplistă de abordare. Este normal ca prințul să fi avut și planuri de durată. Credem că aprecierea momentului oportun al Înfăptuirii scopurilor naționale a venit când de la domn, când de la miniștrii săi. Grija oamenilor politici români a fost de a obține maximul de pe urma existenței la tron a unui prinț dintr-o dinastie ilustră. Anul 1868 a marcat, deci, eșecul tatonărilor noastre
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
trezirea spiritului național În Balcani. Am susținut prin argumente că obținerea neatârnării atrage și posibilitatea instaurării regatului, o formă de consolidare și de afirmare a noului statut politicojuridic. Într-adevăr, după Încetarea ostilităților, problema titlului, ca o etapă premergătoare În Înfăptuirea regatului, este prima care se pune de către cabinetul I. C. Brătianu. Din păcate, pe lângă dificultățile legate de recunoașterea independenței de stat, a apărut și complicarea problemei regatului. Întotdeauna proclamarea acestuia s-a legat de obținerea suveranității, fiind o consecință logică a
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
diplomaților străini În jurul problemei regatului devine din ce În ce mai mare. În special, consulul Austriei urmărește orice inițiativă sau zvon cu atenție și Întocmește, după aceea, rapoarte detaliate. Prin urmare, În aprilie 1879, Hoyös Își dădea cu părerea dacă era sau nu posibilă Înfăptuirea actului. Astfel, acesta ajungea la concluzia că lucrul nu este cu putință, ceea ce liniștea Viena, impacientată de reproșurile ministrului de externe sârb, care susținea că e normal ca pentru suveranul lor, Milan, să fie acceptat titlul de „Alteță Regală” o dată ce
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
căreia nu i s-a putut opune” <ref id="106"> 106 Hoyös c. Haymerle, București, 30 martie 1881, la ANIC, fond Casa Regală, dosar 12/ 1881, f. 32.</ref>. Crede că au contat dorința cabinetului liberal de a nu lăsa Înfăptuirea acestui act În seama conservatorilor, precum și aceea de a nu fi acuzați că au dorit să „cumpere” bunăvoința Austro-Ungariei În chestiunea titlului prin concesii În cea a Dunării <ref id="107">107 Ibidem, f. 33. </ref>. E de acord că
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
se efectuează practica pedagogică: ............................................. ........ Profesor mentor:...................................... ........ 1. FINALITĂȚILE ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Legea învățămîntului, nr. 84, din 24 iulie 1995, pecizează idealul educațional și direcțiile de formare a personalității umane, ilustrînd, astfel, finalitatea ultimă a oricărei activități educative, perspectiva studierii oricărei discipline, finalitatea înfăptuirii oricărei activități de învățare. Cunoașterea acestor repere de către studenți are menirea asigurării unui demers unitar în proiectarea și înfăptuirea activității didactice, în perspectiva îmbunătățirii calității umane prin activități de învățare specifice disciplinelor socio-umane. Art. 3. (1) Învățămîntul urmărește realizarea idealului
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
educațional și direcțiile de formare a personalității umane, ilustrînd, astfel, finalitatea ultimă a oricărei activități educative, perspectiva studierii oricărei discipline, finalitatea înfăptuirii oricărei activități de învățare. Cunoașterea acestor repere de către studenți are menirea asigurării unui demers unitar în proiectarea și înfăptuirea activității didactice, în perspectiva îmbunătățirii calității umane prin activități de învățare specifice disciplinelor socio-umane. Art. 3. (1) Învățămîntul urmărește realizarea idealului educațional întemeiat pe tradițiile umaniste, pe valorile democrației și pe aspirațiile societății românești și contribuie la păstrarea identității naționale
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
persecuții din cauza originii sale etnice (e îndepărtat din învățământ, îi este expropriată locuința etc.). După august 1944 se manifestă ca un vajnic susținător al politicii comuniștilor, atitudinea sa decurgând atât din oportunism, cât și, probabil, din credința că venise vremea înfăptuirii unor vechi idealuri. Numit director al Editurii de Stat pentru Literatură și Artă, în 1948 primit în Academia Republicii Populare Române, în 1950 sărbătorit cu ocazia împlinirii a șaptezeci și cinci de ani, tot atunci distins cu Premiul de Stat clasa I
TOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
Familia”, „Cronica” ș.a. I s-a decernat Premiul Societății Literar-Artistice „Tibiscus” din Uzdin (Serbia, 2003). Caracteristice poeziei de început a lui T. sunt cultivarea teluricului, vizionarismul și interogarea istoriei. Spațiul predilect, satul, este un centru al existenței, temelie a oricărei înfăptuiri. În general aspră și viguroasă ca tonalitate, lirica se bizuie pe un lexic îndeobște necăutat. În volumul Conul de sine (1999) va fi inclusă o poezie mai interiorizată, cu deschideri spre metafizic, unde eul își pune întrebări grave, fascinat de
TURCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290310_a_291639]
-
impuse sau agreate de oficialitate, el a izbutit să dea texte ferite de derapajele grotești ale unei propagande grosolane. Tehnicile utilizate sunt cele de rigoare în reportajul literar: descrieri de natură sau consemnări „meteorologice” care fie corespund, fie contrastează cu înfăptuirile oamenilor, un comentariu auctorial subiectiv, uneori digresiv-eseistic, mici excursuri istorice sau documentare, recursul la dialog, secvențe epice și de observație comportamentală și caracterologică ș.a. E cultivat un anumit senzaționalism al antinomiilor, consemnându-se situații neașteptate, surprinzătoare. Sunt, în fond, procedee
VANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290426_a_291755]
-
Articolul-program, Prospect, reia o aserțiune cu circulație în epocă, „politica a absorbit literatura”, și anunță intenția redacției de a da un loc însemnat beletristicii românești, criticii și studiilor literare. Z. și-a încetat însă apariția înainte de a putea trece la înfăptuirea programului propus. Gh. Sion publică un articol politic, Unirea, și poezii; Baronzi scrie versuri cu caracter politic, fabule, proză și comentariul intitulat Revistă retrospectivă, în care discută evenimentele politice și culturale (semnând Hârșoveanu). Sceneta versificată Codiriște și Hoinărescu și o
ZIOA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290741_a_292070]
-
eu, ci ceea ce simt mii și mii de oameni./ Câtă bucurie să pot împărtăși aspirațiile unei mulțimi generoase/Să vorbesc liber despre viitor și o nădejde comună”. Fostul apologet al „armoniilor abstracte” e convins că prin această depersonalizare participă la înfăptuirea visului miticei „vârste de aur”: „Oameni ai viitorului. Tot ce spun în această carte va fi într-o zi/Ca legendele care le asculți fără să le crezi”. Odată cu ideile despre poezie V. își schimbă și modul de a poetiza
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
furnizorilor la aceste întâlniri nu îi exonerează de răspunderea nerespectării hotărârilor luate cu aceste prilej. Serviciile de ajutor la domiciliu ar trebui să faciliteze menținerea persoanei în mediul său obișnuit, permițându-i să ducă o viață independentă și să asigure înfăptuirea unei serii întregi de activități menajere, sociale, de ajutor psihologic și de readaptare a persoanelor în cauză și a familiilor lor care înfruntă dificultăți serioase în viața curentă. Dezvoltarea îngrijirilor la domiciliu este un segment important al acordării îngrijirilor care
II. ÎNGRIJIRILE MEDICALE LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Denisa Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_628]
-
Pentru istoria României moderne, „venirea” dinastiei de Hohenzollern la Tron și constituirea Regatului s-au Înscris Între momentele de semnificații Înalte. Din cauza, Însă, deselor și dramaticelor „schimbări de vremuri și de oameni”, mai ales pe timpul secolului XX, Înfăptuirile naționale de la 1866 și 1881 nu au prea Împărtășit „soarta istoriografică de regulă fericită” a altor momente mari, precum 1821, 1848, 1859, 1877 și 1918, „beneficiare”, acestea, care mai de care, și de voluminoase corpusuri documentare speciale. Celor două mari
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
În 1882) să Întrunească Îndeplinirea unor condiții impuse de cei de la Ballplatz și care vizau, cu prioritate, iredenta sârbească. Or, În cazul României, un acces condiționat, În aceeași manieră, la statutul de Regat era de neconceput, contravenind „tradiției” și perspectivei Înfăptuirilor naționale. În mod necesar, proclamarea Regatului României a avut ținuta unui energic fapt Împlinit, un adevăr a cărui relevare ar fi meritat mai multă atenție din partea literaturii de specialitate. Oricât ar părea de curios, actul Regatului, de o Însemnătate aparte
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]