10,200 matches
-
Apoi o invitase la o cafea. Însă nu se gândea niciodată la el când era la lucru. Și nici nu se uita prin balustrada de fier în jos, la acele mașinării. Puteau să te învârtă direct spre ele, puteau să înghită ceva din tine. Ea însă le putea înfrunta. Într-o zi, le țintuise cu privirea până când le făcu să se învârtă, să se sfarme în bucăți cu un zgomot exploziv. I-a împrăștiat pe toți. I-a pus la punct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
În orice caz, nu am dorit să mă mai apropii de ea toată seara. L-am evitat până și pe Angi, pe care eram supărată foc. Cred că îmi și apăru roșu pe pomeți, și îmi fu greu să-mi înghit amarul. S-ar putea că am și băut nițel cam mult. Țin minte cum în mașină mi-am pus capul pe umărul lui Angi și rămasei așa, cu ochii pe drumul frumos luminat. Îmi era bine, atingerea lui Angi mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
ninge abundent (nu spațiul auster al Himalayei atât de bine descris de J. Hilton în "Paradis întunecat", nici în locurile înzăpezite ale eschimoșilor, ci în munții unei dulci țări cu climă temperată). Prin cap îmi trec idei despre " I-a înghițit pădurea" a lui R. Gallard, " Comoara din Sierra Madre" a lui B. Traven și filmul american vechi turnat după ea. Ajungând în vilișoara de lux cochetă și scumpă, fistichie și puțin țigănească la turnulețele și înfloriturile migăloase, iau loc confortabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
e schimbat la el. Acum e foarte serios. Mă sperie și tresar. Îmi e frică. Îmi frec mâinile, într-un reflex de a scăpa. El observă toate astea și simt cum se încruntă. Inima îmi bate tare, nu mai pot înghiți. Vrei puțină apă? întreabă rupând astfel momentul și îndreptându-și atenția spre altceva. Nu, mulțumesc, răspund politicos. Zâmbește. Și, deși adormim, o parte din tensiune rămâne. Hai! spune în zori pe nemâncate. Ce? întreb încă somnoroasă. Însă când să trec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
schimbase-n ea. Femeia începu a simți, în sinea ei, ceva nedeslușit, ca o strângere de inimă. Avea în permanență un gol în suflet, ca un hău adânc și neguros, care se cască neașteptat dinaintea ta și dorește să te înghită tot, pentru totdeauna. Totul pornise doar de la un gând în mintea ei, însoțit apoi de un altul și de altul, de ajunsese acum să nu mai aibă pace cu propriile-i gânduri și numai la asta să stea și să
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
începu să suspine adânc. Se purta de parcă ar fi trădat un mare secret, unul neprețuit și intim, pe care acum nu știa cum să și-l mai ia înapoi. Nu putu, în acele clipe, să scoată vreun cuvânt măcar, ci înghiți cu greutate, de câteva ori, în sec și rămase neclintită. Părea că se sfârșește. Era palidă de emoție, vânătă toată, ca un mort. Concomitent, Luiza era scuturată și ea de toți fiorii. Gândea că era să fie martora nevinovată a
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
toată lumea, cu mic, cu mare, află că este vraiște în familia N.; de o foarte bună bucată de timp, necazurile se ținură lanț la membrii familiei, iar Victoria, nemaiputând îndura tot amarul de pelin, pe care era nevoită să-l înghită zi de zi, se hotărî să-l împărtășească unei singure persoane - doar uneia! -, o persoană pe care o credea apropiată ei, dar care, în cele din urmă, realitatea o dovedi a fi, totuși, mult mai apropiată de cercurile clevetitoare din
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Istorisiri nesănătoase fericirii 163 târziu, el o să vină să mă lumineze! Chiar îl așteptam! Ei bine, am să mă droghez continuu până într atât, încât am să uit complet de toate mizeriile și împuțiciunile lumii acesteia parșive, căci prea am înghițit hârdaie întregi de lături din partea ei până acum, ceea ce a făcut din viața mea doar o caznă nenorocită! Cu sprijinul drogurilor, trebuie s-o scot eu la capăt cumva, și chiar îndrăznesc să fiu foarte încrezător în privința aceasta, căci, în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
banii și le voi lua cu cealaltă drogurile, atât! Nici eu și nici ei n-avem nevoie de mai mult, nu cred...” În sfârșit, după alte câteva clipe, tânărul și cu însoțitorul său ajunseră în pivniță. Fără să vrea, băiatul înghiți pierdut, de câteva ori, în sec. Drumul făcut de Mărul lui Adam sus-jos răsună semnificativ în toată sala aceea. Doar impresia pe care io produsese priveliștea văzută acolo îl făcuse să înghită precum înghițise. Totul era îmbrăcat într-un veritabil
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
său ajunseră în pivniță. Fără să vrea, băiatul înghiți pierdut, de câteva ori, în sec. Drumul făcut de Mărul lui Adam sus-jos răsună semnificativ în toată sala aceea. Doar impresia pe care io produsese priveliștea văzută acolo îl făcuse să înghită precum înghițise. Totul era îmbrăcat într-un veritabil clarobscur apăsător, care, tocmai din cauza întunecimii pronunțate, putea da naștere ușor la foarte multe presupuneri! Tot ce putu el să Istorisiri nesănătoase fericirii 167 distingă cu precizie fură două lămpi micuțe, dispuse
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
în pivniță. Fără să vrea, băiatul înghiți pierdut, de câteva ori, în sec. Drumul făcut de Mărul lui Adam sus-jos răsună semnificativ în toată sala aceea. Doar impresia pe care io produsese priveliștea văzută acolo îl făcuse să înghită precum înghițise. Totul era îmbrăcat într-un veritabil clarobscur apăsător, care, tocmai din cauza întunecimii pronunțate, putea da naștere ușor la foarte multe presupuneri! Tot ce putu el să Istorisiri nesănătoase fericirii 167 distingă cu precizie fură două lămpi micuțe, dispuse de o
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
rupând tăcerea. Tânărul dădu repede fuga să aducă și niște zahăr, iar, o clipă mai târziu, fu înapoi la căpătâiul Victoriei. Ridicând-o cu binișorul în șezut și sprijinind-o într-o rână de genunchiul său, el îi dădu să înghită o linguriță de zahăr plină. Pe urmă, preț de câteva secunde, totul se cufundă într-o liniște grea, ca de mormânt. Și unul, și celălalt așteptau cu nerăbdare ca acele doctorii simple să-și facă cât de cât efectul. Pentru
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
cu niciun chip, cu toată forța lui o luă pe brațe și o depuse, cât putu el de lin, pe pat, potrivind-o atent să stea cu fața în sus. Ei bine, cam câtă ironie barbară ne dă soarta să înghițim uneori: cine și-ar fi Istorisiri nesănătoase fericirii 191 putut închipui vreodată că acel banal pat de dormit de ieri se va transforma într-un pat de moarte astăzi?! Da, iată că se întâmplă, se întâmplă rar, dar se întâmplă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
nemișcat, la capătâiul maică-sii. Se tot uita îndelung la dânsa și nimic nou nu intervenise deocamdată în toată această vreme, încât în el deja mijea întunecatul gând ca nu cumva ceva și mai grav să se ivească pe neașteptate. Înghițea foarte greu și o făcea în sec, iar inima îi bătea cu forță în piept, nefiresc de puternic. Așteptarea era grea, tăcerea din jur - apăsătoare. Până și ticăitul ceasului de pe birou i se părea supărător de strident, de parcă niciodată n-
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
stavilă, încât, la un moment dat, în timp ce țipai la mine, ai căzut din picioare așa, ca din senin, pur și simplu. Nu-ți mai amintești? - Nu... 194 Rareș Tiron - Dar momentele când ți-am dat să miroși oțet și să înghiți zahărul acela ți le mai aduci aminte? - Ce? Care momente? Nu... - Dar mai știi momentul când te-am suit în pat? Pe ăsta cu siguranță că ți-l amintești! - Șerban, oprește-te. Tu vrei să spui, de fapt, că eu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
care zăcuse mut, de-a lungul lunilor trecute, adăpostind suma vinovată în întunericul unui sertar rușinat, încercând însă, fără îndoială, în tot acest răstimp, să-și imagineze destinatarul, să îl adulmece, să ne cheme pe noi, din necunoscutul care ne înghițise și care făcea astfel imposibilă orice încercare de repunere în echilibru a balanței lumii. Pentru că nu vă știam numele, și nici adresa" continua să ne implore ea, frântă ca sub o sabie de lumină "însă eram sigură că o să vă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
occidental, atent și sensibil în pat, contrastând puternic cu macho-ul egoist care este bărbatul japonez clasic. Însă japonezii, ei, stau și mai rău. Dacă un mădular de Gulliver poate, la o adică, dobândi virtuți eliberatoare, groaza de a fi înghițit într-o peșteră fără sfârșit, așa cum este imaginat vaginul alb, sau strivit sub sâni imenși, spre deosebire de contururile abia ivite, de veșnice adolescente, ale japonezelor, este paralizantă. Nu este de mirare că Pamela Anderson nu are prea mulți fani în Japonia
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
-Eu sunt cine sunt, dar tu cine ești? am întrebat iritat. -Eu sunt Toxina. -Bine, bine și... cauți pe cineva anume? -Mi-am pierdut locuința după ce a fost tăiat porcul, unde trăiam foarte bine. Tipului în care am ajuns, după ce a înghițit o grămadă de toxine direct de pe grătar împreună cu o apă mare cu mult alcool și acid, i s-a înfundat ficatul așa că negăsind loc mai bun, stau legată de el și mă bucur de multă libertate. M-am uitat bine
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
confirmă cele invocate de către arhimandrit, însă situația arderii sfintei împărtășanii este mai complexă decât a menționat-o el159. De pildă, dacă în aceasta cădea vreo "vietate" (muscă, de exemplu), iar preotul "de frică sau de greață" "nu va putea să înghită Dumjnezeiescul Sânge și vietatea ce a căzut"160. În asemene condiții preotul trebuia să scoată vietatea din potir, să o acopere cu o pânză sau hârtie, iar aceasta să fie arsă pe o piatră curată sau cărămidă și cenușa să
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
fi nimicit de vreme, căci și lucrurile îmbătrânesc ca și ființele. Crematoriile, deci și cenușa tuturor morților incinerați după ani și ani de zile se vor coborî tot spre pământul, care servește de temelie lumii văzute și care de veacuri înghite ceia ce străduința oamenilor creează cu atâta pasiune. Mai uită opozanții incinerării și axioma chimică: Totul se transformă, nimic nu se pierde". În incinerarea deci, ca și-n înhumare, nu se pierde nimic din om, ci numai se transformă materia
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
mai ale asupra aplicării acestei hotărâri. "Ori zici ca mine, ori îți tai capul", este lozinca de fiecare clipă a majorității preoțești, când predică unui credincios, care nu pricepe unde sunt sfinții din cele 13 zile și cine i-a înghițit dintr-o dată. Și preoții noștri, care știu perfect de bine, că ortodoxia românească a trăit 1925 de ani pe stilul acesta "vechi", fiind recunoscut de sinoadele ecumenice, prin canoanele date deodată s-a trezit din "erezie", iar credincioșii (ca și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
sfere ale spiritualității. Că Mântuitorul Christos n-a fost înțeles nici după aproape 2000 de ani, acesta e un lucru învederat. Biserica, în genere, prin conducătorii ei, se pierde în lucruri mărunte, sau cum spune sfânta Evanghelie: "Strecură țânțarul și înghite cămila".Văd lucrurile mici, iar mila, bunătatea, iertarea și înțelegerea reală a faptelor, așa cum voiește Mântuitorul, le lasă la o parte, năruind nu pe Dumnezeu viu și etern, care este Iisus, ci întârziind opera Lui salvatoare și profitând de bunurile
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
din izmă, din mărar și din chimen și lăsați nefăcute cele mai însemnate lucruri din Lege: dreptatea, mila și credincioșenia; pe acestea trebuia să le faceți și pe acelea să nu le lăsați nefăcute. Povățuitorilor orbi, cari strecurați țânțarul și înghițiți cămila! etc." (Matei XXIII 23-25). Din cuvintele: "Pe acestea trebuia să le faceți și pe acelea să nu le lăsați nefăcute!" se vede îngăduința Mântuitorului în ceea ce privește bunele datini, dar și dorința, ca acestea să nu primeze legei dată de Dumnezeu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
mers paralel în decursul veacurilor și că nici una, nici alta nu ating măreția lui Dumnezeu și cu atât mai puțin legătura dintre El și om, adică Religia. Dacă gândim și activăm în altfel, ne asemănăm celor ce strecură țânțarul și înghit cămila, după cum ne-a spus Mântuitorul. (Flacăra Sacră, III, 9, 1936, pp. 2-3) Cremațiunea și religia creștină. "Tradiția" (XVI) Sfântul Apostol Pavel, mai mult decât oricare altul, s-a războit cumplit cu aceia, care țineau morțiș la datinile străbune, dar
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
neputrezire, și trupul acesta muritor să se îmbrace în nemurire. Când trupul acesta supus putrezirii, se va îmbrăca în neputrezire și trupul acesta muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci se va împlini cuvântul care este scris: "Moartea a fost înghițită de biruință. Unde îți este biruința moarte? Unde este acul (boldul), moarte?" Acul morții este păcatul; și puterea păcatului este Legea. Dar mulțămiri să fie aduse lui Dumnezeu, care ne va da biruință prin Domnul nostru Iisus Christos!" (Pavel I
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]