3,006 matches
-
plasat undeva în Țara Cantoanelor, departe de agitația orașului-furnicar. Dar, cum natura nu-i decât o "oglindă" (alta!) a sufletului, intenția de a lămuri definitiv lucrurile și de a face ordine în propria viață se reflectă exterior în aspectul foarte îngrijit al peisajului elvețian, care capătă forma unei uriașe grădini unde frumusețea se vede cultivată în mod rațional, după niște reguli precise, astfel încât să încânte ochiul și să provoace plăcere. Nebunia patimii nu are ce căuta aici, în acest paradis terestru
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Istoria civilizației române moderne, ediție, studiu introductiv și note de Z. Ornea, Editura Științifică, București, 1972. E. Lovinescu, Mihai Eminescu, ediție critică, prefață, note și variante, bibliografie și indice de Ion Nuță, Editura Junimea, Iași, 1984. E. Lovinescu, Revizuiri, ediție îngrijită și studiu introductiv de Ion Simuț, cuvânt înainte de Mircea Martin, Editura Paralela 45, 2003. E. Lovinescu, Confesiunile unui critic, antologie și studiu introductiv de Ion Simuț, Institutul Cultural Român, București, 2006. E. Lovinescu, Critice, vol. II, ediție definitivă, Editura "Ancora
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
nouă, București, 1912. E. Lovinescu, Scenete și fantezii, Editura Revistei "Flacăra", București, 1911. E. Lovinescu, Comedia dragostei, Editura Librăriei Alcalay&Co, București, f. a. E. Lovinescu, Viață dublă, ediție îngrijită de Ion Nuță, Editura Omnia, Iași, 1991. E. Lovinescu, Bizu, ediție îngrijită, prefață și note de Marian Papahagi, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1974. E. Lovinescu, Firu'n patru, Naționala Ciornei, București, 1933. E. Lovinescu, Diana, Editura Librăriei Socec&Co, S.A., București, 1934. E. Lovinescu, Mili, Editura "Adevărul" S.A., București, 1938. E. Lovinescu, Acord
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
București, 1969. B. În volume E. Lovinescu interpretat de..., studiu, antologie și ediție de Florin Mihăilescu, Editura Eminescu, București, 1973. Caracostea, D., "Un mare critic român modernist: domnul Eugeniu Lovinescu", în Scrieri alese. Critică și istorie literară, vol. I, ediție îngrijită, prefață și note de Mircea Anghelescu, Editura Minerva, București, 1986. Călinescu, G., "E. Lovinescu: Mite", în vol. Ulysse, ediție și studiu introductiv de Geo Șerban, E. P. L., București, 1967. Papahagi, Marian, "Rescrierea ca "revizuire"", în vol. Critica de atelier, Editura
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
studiu introductiv de Geo Șerban, E. P. L., București, 1967. Papahagi, Marian, "Rescrierea ca "revizuire"", în vol. Critica de atelier, Editura Cartea Românească, București, 1983. Papahagi, Marian, " Pentru o lectură "în sistem" a romanului lovinescian", în vol. E. Lovinescu, Bizu, ediție îngrijită, prefață și note de Marian Papahagi, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1974. Raicu, Lucian, " E. Lovinescu: Construcția de sine", în vol. Calea de acces, Editura Cartea Românească, București, 1982. III. Bibliografie generală *** Aesthetic Experience, Richard Shusterman & Adele Tolmin (eds.), Routledge, Londra, 2008
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
University Press, New Haven & Londra, 1976. Camus, Albert, Teatru, traduceri de Marcel Aderca, Victor Const. Bercescu, Laurențiu Fulga, I. Igiroșianu, Eugen B. Marian, Sanda Oprescu, Catinca Ralea, prefață de B. Elvin, Editura Univers, București, 1970. Caracostea, D., Creativitatea eminesciană, ediție îngrijită, studiu introductiv și note de Ion Apetroaie, Editura Junimea, Iași, 1987. Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Minerva, București, 1982. Călinescu, G., Pagini de estetică, antologie, prefață, note și
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
și o foarte provocatoare opinie călinesciană privind legătura dintre melodramă și viață, formulată într-un articol din 1934 și intitulat "Imaginația vieții" (textul a fost retipărit în volumul G. Călinescu, Publicistică, vol. II [1933-1935], ediție coordonată de Nicolae Mecu, text îngrijit, note și comentarii de Nicolae Mecu, Oana Soare, Pavel Țugui și Magdalena Dragu, prefață de Eugen Simion, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2006, pp. 710-711: "Scriitorii se străduiesc să găsească subiecte extraordinare pentru a exemplifica drama umană
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Scrisoare către Elena Farago, 23 octombrie 1912, în E. Lovinescu, Scrisori și documente, ed. cit., p. 145. 172 Mitul lui Amor și Psyche va fi invocat și de Eminescu într-o scrisoare către Veronica (apud D. Caracostea, Creativitatea eminesciană, ediție îngrijită, studiu introductiv și note de Ion Apetroaie, Editura Junimea, Iași, 1987, p. 62). 173 În opinia lui Ioan Holban, Lovinescu "vizează aproape toate ipostazele spațiului romantic, căutându-i funcționalitatea prin raportare la trăirile personajelor sale", spațiul exterior fiind "termenul referențial
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
-i spuse: «Să crească mare, să crească înalt spicul grîului! Să se înalțe spicul în pămîntul cel pîrjolit! Spicule, fie ca mîna lui Aghat cel viteaz să te strîngă și să te pună în hambarele sale!»”. Spicul de grîu este îngrijit și adorat, iar urările ce i se aduc sunt izbitor de asemănătoare cu cîntările noastre plugărești. După două mii de ani de la povestea cîmpenească a regelui Denel, fiu de zeu, și a fiicei sale, pare că nimic nu s-a schimbat
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cu brațele deschise. - Hei, copiii, deocamdată, ca să vă odihniți după drum, intrați în vie și poposiți sub butuci. Mâncați poamă câtă doriți. Costică, arată colegilor tăi unde-s strugurii tămâioși! a zis doamna Mavropol. Am intrat în vie. Era tare îngrijită, nu vedeam pic de buruieni, toate corzile erau legate pe araci și strugurii, mari și rubinii de copți ce erau, atârnau unul lângă altul. Când am văzut atâta bogăție, m-am săturat de struguri numai privindu-i. Am mâncat un
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și de prinți, de același rang cu ei, sta vărul măriei sale, Toma, fiul răposatului Matei Cantacuzino. Marele stolnic Constantin Cantacuzino și marele spătar Mihai rămăseseră în București ca să pregătească primirea la Curte a trimisului împărătesc. Rumen la față, cu barba îngrijit tunsă, domnul era elegant îmbrăcat cu mantie din postav albastru având cusută la margini blană de hermină alb strălucitoare. Mantia se revărsa bogată peste crupa calului, prinsă fiind la gât de o agrafă de argint cu rubine șlefuite rotund. De
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
viață. Cine ar zice că omul ăsta blajin și liniștit lucrează prin oamenii lui tot timpul... Visarea îi fu brusc întreruptă și marele spătar întoarse capul spre vodă când simți cum mâna acestuia îi caută mâna. Atingerea caldă a degetelor îngrijite, purtând inele scumpe, îl făcu să tresară. — N-am somn, neică Mihai, și mă tot întreb... lăsă vodă cuvântul neterminat un timp. — Dormeai, măria ta, că răsuflai ca omul adormit. — Atunci înseamnă că nici în somn n-am liniște, am
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
destul de corect de președintele Omar al-Bashir, un fost ofițer militar care venise la putere cu câțiva ani în urmă printr-o lovitură de stat. Bashir, care avea în jur de cincizeci de ani, purta mustață și o barbă scurtă bine îngrijită. Avea un aspect dur și ținea în mână un baston de lemn; înfățișarea sa emana seriozitate. Înainte de a trece la afaceri mi-a oferit un pahar înalt cu un lichid roz care părea să aibă consistența unui șampon. De multe
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
drumul său prin Moldova a văzut mai jos de Bacău domeniile familiei Sturdza, remarcabile în opinia sa, care se asemănau cu cele din Lorena 42. În tristețea dezolantă a orașelor, nu prea deosebite de așezările rurale, unde nu existau străzi îngrijite, unde inundațiile din sezonul ploios antrenau viituri care luau gardurile șubrede din mahalale, unde prostituția era la ea acasă (la un nivel care-l deconcerta pe Le Cler), se vedeau cupeuri luxoase care tăiau majestuos aerul prăfuit sau își sfârșeau
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ținute de un francez și de niște germani; rarele împrejmuiri cultivate de băștinași nu produc decât legume grosolane; cultura vegetalelor alese e exclusă; preparatele dulci ar rămâne necunoscute aici fără expedientul conservelor Chollet. Arboricultura e neglijată; doar via mai este îngrijită; dar vinul se face încă ca pe vremea patriarhului Noe. Pădurile nu sunt amenajate. Cu excepția celor care înconjură mănăstirile, care sunt lăsate să crească până devin codri, și a pădurilor virgine din Carpați, copacul care convine e tăiat fără milă
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Facerea. Protagonistul devine un echivalent reprezentațional al Creatorului, Giovanni și Beatrice sunt cuplul primordial, Adam și Eva, așezat în interiorul unui Eden artificial, Baglioni joacă rolul șarpelui, iar, metaforic vorbind, floarea gigantică în jurul căreia toată grădina doctorului pare a fi organizată, îngrijită special de sora ei umană (Beatrice), poate fi relaționată cu copacul arhetipal al cunoașterii"137. Fig. 5. Bogdan Maximovici, Experiment ADAM Fig. 6. Zamfira Bîrzu, Pomul cunoașterii Folosind această comparație, autorul inversează de fapt însemnătatea exemplului biblic, iubirea și viața
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
orele de compunere elevii transmit anumite sentimente, trăiesc stări afective, iau atitudine în legătură cu întâmplări, personaje, față de ocrotirea naturii și realitatea înconjurătoare. Sub îndrumarea învățătorului, elevii observă natura, mediul ambiant și, după o analiză și sistematizare atentă, redau într-o formă îngrijită ceea ce au văzut. Cu ajutorul cuvintelor, elevii descoperă splendoarea de imagini a lumii înconjurătoare. Pentru a trezi interesul față de natură, am căutat să sensibilizăm elevii prin scurte lecturi biologice, fișe, excursii, vizite. În timpul plimbărilor, vizitelor și excursiilor efectuate în vederea observării plantelor
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
salvarea mea a fost acel medic cu ochelari. Dacă nu m-ar fi respins el, nimic nu s-ar fi putut drege pentru mine. Și nu fiindcă m-ar fi așteptat imediat acasă tăiatul cocenilor, apoi aratul, și tot timpul îngrijitul cailor, țesălatul lor, rănitul la grajd, ci faptul că n-aș mai fi avut cum să iau după aceea o carte în mână, chiar dacă toate aceste treburi ar fi fost făcute bine și fără silă. Lângă noi era unul Cîrstea
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
urzicate de hrănitoarea iarbă, arse de focul de paie pe care îl vâra mereu sub căldare, de săpunul cu sodă puternică cu care ne spăla cămășile... Era senină și resemnată văzând diferența dintre mâinile noastre, ale mele tinere, albe și îngrijite (fiindcă după ce intrasem la școală, furca, sapa, secerea, băligarul, țesala nu le mai atingeam), ale ei bătătorite și având culoarea pământului, cu noduri tari ca lemnul în podul palmei și cu pielea încrețită. "Uite, maică, zicea, nici nu pot să
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
pentru că Înainte așa se circula; o duminică cu numere cu soț, o duminică cu numere fără soț, distanța fiind de 110 km. De data aceasta venisem cu mașina socrilor, avea număr fără soț; o Dacie 1300 verde, destul de nouă, bine Îngrijită. În portbagaj se afla un dulăpior improvizat de socrul meu unde ținea sticle cu lichid de frână, antigel, apă distilată, o lădiță cu chei pentru mașină, diverse cârpe, ce mai, era o ordine desăvârșită. Duminică ne-am sculat dis de
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
pomi fructiferi, ce mai, parcă ești În Rai, acum, după patru ani. Au angajat un paznic la poartă, un grădinar și o femeie să păstreze curățenia când vin ei să meargă direct acolo și să găseasca ordine, curățenie și grădina Îngrijită. “Maică, le-am zis, avem noi grijă de casa voastră, de ce trebuie să mai angajați să mai plătiți alți oameni?” Pentru că, În afară de faptul că trimitea bani lunar pentru personalul angajat, ne trimitea și nouă, o mie de euro. Pentru noi
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
De aceea, pentru el arhitectura orașului avea o frumusețe formală de modă veche. Geometria rigidă a pătratelor era compensată de diversitatea dimensiunilor acestora, diversitate ce dădea acel aer de improvizație fără de care nu există artă adevărată. Numeroasele parcuri, permanent verzi, îngrijite și cu vegetație bogată, aduceau ansamblului o notă finală de grație și eleganță. Orașul Marelui Judecător arăta solid și prosper. În față, panorama se schimbă, întunecându-se, devenind străină. Avionul survola acum o suburbie întinsă, cenușie, sordidă, alcătuită din clădiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
grăsuță. Îl surprinsese pe Lucian, cândva, la pisoar, manevrând șervețelele. Pedanterie, oroarea de maculare ? Ușor de ridiculizat. Adusese deci toate tabieturile cu sine. Colegul reapăruse. Ochi repezi, negru adânc. Păr lucios, lins la tâmple de șuvițe argintii. Palme moi, unghii îngrijite. „Cât de bine îl maschează aparențele.“ Își privi ceasul. Se furișă, precaut, în balcon. Cer perforat de aștri. Reveni în cameră, se întinse îmbrăcat, peste cuvertura roșie, cu privirea pierdută în pătratul de var al planșeului. Întinse mâna, apăsă butonul
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
de junglă al zilei care-și trezea fiarele. Am coborât bagajele. Le-am lăsat la recepție. Credeam că îți bei deja cafeaua, continuă domnul din fotoliul de-alături. Reuși să-l vadă. Bust lat, gât scurt, ceafa masivă, mâinile placide, îngrijite. Negrul iute al privirii și zâmbetul timid, neterminat. Vestminte apretate, bărbia căptușită de abia vizibile pungi de castor. Degete îngrijite, da... își aminti șervețelul, zâmbi. Colegul Lucian tocmai își căuta, iată, șervețelul ! Scotocea prin buzunarul pantalonilor, voia să-și șteargă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
deja cafeaua, continuă domnul din fotoliul de-alături. Reuși să-l vadă. Bust lat, gât scurt, ceafa masivă, mâinile placide, îngrijite. Negrul iute al privirii și zâmbetul timid, neterminat. Vestminte apretate, bărbia căptușită de abia vizibile pungi de castor. Degete îngrijite, da... își aminti șervețelul, zâmbi. Colegul Lucian tocmai își căuta, iată, șervețelul ! Scotocea prin buzunarul pantalonilor, voia să-și șteargă fruntea, gâtul, buzele. Fracțiunea adevăratei regăsiri, darul liniștitor al domesticității, recuzita simpatică în care se blindează bărbații serioși. Vecinul își
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]