7,678 matches
-
Ștefan Cazimir Titlul acestor însemnări poate genera o confuzie; trebuie deci s-o înlăturăm din capul locului. Nu va fi vorba despre momentele involuntar caragialești consumate în incinta parlamentului, ca - de pildă - o digresiune istorică (se poartă mult digresiunile istorice) despre fuga lui Dimitrie Cantemir
Caragiale în parlament by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14933_a_16258]
-
în calitate de director al Casei de Filme nr. 1 - textul nu cuprinde mai mult de 10 pagini și nu este datat. Anul în care l-a scris era 1972. În continuarea fragmentului de eseu, pe celelalte pagini ale bloc-notesului apar niște însemnări la "Dincolo de nisipuri", peliculă aflată atunci în lucru la Casa de Filme 1. Nume de personaje, scheme, cîteva caracterizări ale unor episoade care probabil se filmaseră deja și fuseseră vizionate de cine știe ce ochi de cenzor vigilent, ce trebuia adormit cu
Alexandru Ivasiuc - inedit by Tita Chiper () [Corola-journal/Imaginative/15478_a_16803]
-
câteva nume, se discern ochiului familiarizat cu lumea literară românească a primei jumătăți de secol trecut. Frapantă e și proiecția de sine în unele personaje, ca Sergiu Mălureanu însuși, protagonistul romanului, sau Petrăchel Coroi. Lacunară, prin pierderea unui caiet de însemnări, agenda nu poate confirma deocamdată și data încheierii cărții, anunțată de E. Lovinescu a fi fost 8 martie 1942. Se știe că, din versiunea definitivă a romanului, a realizat și a dactilografiat numai jumătate, care s-a pierdut în binecunoscute
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
Gabriel Dimisianu Reiau examinarea momentului literar 1945-1948 cu aceste însemnări pe marginea romanului Revolte al lui Felix Aderca, apărut în 1945 la Editura Fundațiile Regale. Să încep prin a aminti că F. Aderca, unul din militanții cei mai energici pentru modernism, a fost un scriitor prolific și inegal, răspândit în
Un roman parabolă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15395_a_16720]
-
70. Este venerabilă vârstă - cum să-i spun altfel? - pe care prozatorul o împlinește în 5 aprilie, oricât mi-ar fi mie de greu să accept această întâmplare. Nu-mi rămâne decât să-l felicit, din toată inima, la capătul însemnărilor de față în care a fost vorba, fie și în fugă, despre tinerețea lui și a mea.
Amintiri cu Fănuș Neagu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15371_a_16696]
-
o lumina, vrăbiile-or să vină la fereastra mea. Apoi, fiind căderea-mi certată cu moarte, or să se întrebe ce prag ne desparte. Și-n sfârșit, în stolul cruțat de furtună, o să vin să ciugul cu ele-mpreună. Din Însemnările Anonimului: Tripla Hecate brusc, orașul năpădit de ceață artificială = prilej de răfuieli stătute, confuzii îndelung gândite = docilii orbi (cum scheunau 1) se rătăciseră de vechi stăpâni, gemând după cei noi = cât despre ultimii poeți, știm c-au murit prin sufocare
Aveam cântarea în nume by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/16278_a_17603]
-
nu se vede rușinat mă înscriu în partidul celor inexistenți gândul meu păcătos apare într-o limbă care se stinge eu corbul postmodernist întâmpin rândunica o îmbrac în public ploile de primăvară vor fi rouă pentru ochii acesteia o ultimă însemnare pe luciul de apă Crnjanski la Timișoara l-am văzut de curând pe Crnjanski înfășurat în manta-i de piatră trecea (însoțit de un tânăr discipol) prin Piața Orașului „aici la primul colț întâlneam în drum domnișoarele ehei! pălărioarele lor
Poeme de Slavomir Gvozdenovici by Lucian Alexiu () [Corola-journal/Imaginative/2694_a_4019]
-
scăpărare a spiritului, se definește adânca înțelepciune a muzicianului performer dirijor și gânditor. ,Să vrei ceea ce poți"... observa Furtwaengler pe parcursul unui pasionant șir de aforisme născute din experiența vieții, a cunoașterii unui falnic înțelept al secolului. Volumul cuprinde de asemenea însemnările unui om sensibil și devotat, pe cele ale soției sale, ale doamnei Elisabeth Furtwaengler astăzi în vârstă de peste nouăzeci de ani, cea care a înlesnit în importantă măsură actuala publicare a scrierilor, selecția. Sunt ultimele etape ale vieții muzicianului, marile
Scrierile lui Furtwaengler by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11079_a_12404]
-
bunăoară, de roman. Înțeleg, aici, prin ,adecvare" cumpănirea de-a nu face, din niște texte aproape condamnate la alertețe (jurnalele de plictiseală-s altceva...), prilej de comentarii uscate, mai degrabă decît crocante, mai mult sclifosite decît academice. E, deși - repet - însemnările zilnice sînt mai ,puternice" și mai puțin lesne de pervertit criticește decît este, îndeobște, romanul, o capcană. În care Liana Cozea reușește să nu intre. Tactica privilegiată, dacă-i pot zice așa, stă în obiceiul de-a cita pe larg
Femeia la malul mării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11091_a_12416]
-
dar și uimirea admirativă pentru tăria lor de caracter; sînt Ťfrumoaseť pentru că înviorează memoria și neagă uitarea...". E tot ce au făcut, din altă parte, vorbele și cărțile Monicăi Lovinescu (pe care Liana Cozea n-o poate despărți, citindu-i însemnările, de Virgil Ierunca). Ordine într-o lume culturală recuperată, în Confesiuni ale eului feminin, cu toate ierarhiile ei neciuntite, din mărturisiri publicate abia la ani distanță. Sînt, într-o carte subțire, trecută prin viața atîtor volume de cărți, care închid
Femeia la malul mării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11091_a_12416]
-
dispuneau de masmedia, având îndeosebi acces la televiziune. Frunzetti nu devenea grav decât atunci când se răzbuna, când ,plătea polițe", când își satisfăcea setea de a umili, având din nefericire destule ocazii să dea frâu liber resentimentelor. Nu știu să existe însemnări memorialistice, cât de cât substanțiale, privitoare la Ion Frunzetti. De aceea nu se cunoaște public nimic despre rolul pe care l-a jucat în activitatea și scrisul său fantezia: era un mare imaginativ, pentru care realitatea îi oferea un câmp
Însemnări pe marginea volumului lui Mihai Pelin "Deceniul prăbușirilor (1940-1950)" (II) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11100_a_12425]
-
autorul nu i-a mai acordat ulterior importanță și nu a inclus-o în lista operelor propriu-zise (deși se mândrea cu faptul că e ,magister în ironie"), ea este considerată în zilele noastre una din scrierile sale de căpătâi. Primele însemnări ale lui Kierkegaard despre ironie datează din 1837, dar lucrul propriu-zis la Conceptul de ironie l-a început abia în vara lui 1840. Avea să predea teza la 3 iunie 1841, înaintând totodată câte o cerere Facultății de Teologie și
Soren KIERKEGAARD - Despre conceptul de ironie by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/11103_a_12428]
-
în fondul B.C.U. București, o făcuse Constantin Mitru (decedat între timp), cumnatul și secretarul particular al scriitorului. Îngrijirea textelor a fost preluată de Maia Mitru și de Olga Rusu, iar prezentarea lor este făcută de Constantin Ciopraga. Volumul cuprinde însemnări cu un conținut foarte divers, dintr-o perioadă foarte întinsă, începând cu 1906 și terminând în 1956. Avem informații disparate dintr-o jumătate de secol de laborator de creație și de gândire sadoveniene. Editorii au organizat cele 30 de carnete
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
laborator de creație și de gândire sadoveniene. Editorii au organizat cele 30 de carnete sau caiete în cinci secvențe temporale, nu tematice - și cred că au procedat bine. În prima parte, au grupat reflecții și impresii din anii 1906-1913, cuprinzând însemnări despre oameni și locuri (excursii la mănăstirile moldovene), subiecte și personaje, lecturi, citate și conspecte, listă de cărți împrumutate sau de cumpărat, experiența unei chinuitoare concentrări în armată în august-septembrie 1906, note despre starea țărănimii în 1907, impresii dintr-o
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
mănăstirile moldovene), subiecte și personaje, lecturi, citate și conspecte, listă de cărți împrumutate sau de cumpărat, experiența unei chinuitoare concentrări în armată în august-septembrie 1906, note despre starea țărănimii în 1907, impresii dintr-o călătorie în Dobrogea și în Deltă, însemnări despre lumea bordeienilor, un jurnal al mobilizării în Bulgaria, în 1913 (,O tânără și nefericită Bulgarie!"- exclamă militarul, p. 100). Partea a doua cuprinde însemnări din anii 1919-1927. Subiectele cele mai fierbinți sunt înnoirea Basarabiei, în a cărei viața culturală
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
note despre starea țărănimii în 1907, impresii dintr-o călătorie în Dobrogea și în Deltă, însemnări despre lumea bordeienilor, un jurnal al mobilizării în Bulgaria, în 1913 (,O tânără și nefericită Bulgarie!"- exclamă militarul, p. 100). Partea a doua cuprinde însemnări din anii 1919-1927. Subiectele cele mai fierbinți sunt înnoirea Basarabiei, în a cărei viața culturală Mihail Sadoveanu se implică, și cunoașterea Transilvaniei (în august 1926 face o vizită în sate din Bihor, fiind deputat al zonei, de unde culege observații de
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
Polonia și Germania. În 1926 face o călătorie la Berlin cu Liviu Rebreanu (despre care nu spune nimic), unde în centrul orașului aude ,un mierloi, care cântă moldovenește, ca-n grădină la noi, la Iași" (p. 149). În 1927 face însemnări din Olanda. Spectacolul lumii văzute îi cultivă percepția în sensul cunoscut din proza sa naturistă: ,Toate din lumea asta sunt interesante - și dacă știi să le vezi - găsești în ele minunea. În toate este fulgerul Dumnezeirii" (p. 179). Se desprinde
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
cuprinde documentarea istorică despre epoca lui Ștefan cel Mare, șantier al romanului Frații Jderi. Sunt pagini ce în viitor, într-o ediție critică, trebuie atașate acestui roman în dosarul de istorie literară al aparatului critic. Partea a patra, axată pe însemnări din anii 1937-1944, e singurul loc unde, pe lângă un jurnal de călătorie la Karlsbad, din 1937, avem un jurnal propriu-zis din viața culturală a Iașilor și a Bucureștilor în 1939-1940. Mihail Sadoveanu apără aici masoneria de învinuirile lui A. C. Cuza
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
face să cred: 1) că n-am făcut rău nerăspunzând la feluritele atacuri de acum trei ani; 2) că încep a îmbătrâni" (p. 283). În 1940, Mihail Sadoveanu nu avea, totuși, decât 60 de ani. Lamentații în legătură cu vârsta lipsesc din însemnările sale. Multe pagini sunt ocupate și acum, ca în prima tinerețe, de observații, aforisme, maxime și proverbe, culese din cărți. În partea a cincea (1944-1956), avem însemnările scriitorului din mai multe călătorii la Moscova și în Uniunea Sovietică: prima dată
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
Sadoveanu nu avea, totuși, decât 60 de ani. Lamentații în legătură cu vârsta lipsesc din însemnările sale. Multe pagini sunt ocupate și acum, ca în prima tinerețe, de observații, aforisme, maxime și proverbe, culese din cărți. În partea a cincea (1944-1956), avem însemnările scriitorului din mai multe călătorii la Moscova și în Uniunea Sovietică: prima dată în 1945, cu ecouri ce se vor răsfrânge în 1949 în Nada Florilor, apoi în 1950, 1952, 1953, 1954 - mereu mai impresionat de viața politică și colhoznică
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
ani de când Miron Radu Paraschivescu își încredința manuscrisul lui Virgil Ierunca), cunoaște, în ediția românească, o formă îmbogățită și îmbunătățită de autor, spun editorii, deși, încă nu este vorba de o ediție integrală, căci mai există ,un număr important de însemnări disparate (...) pe care nu le-am luat în considerare"(p. 3). Consemnând evenimente din perioada 1940-1954, jurnalul lui Miron Radu Paraschivescu nu este numai o scriere intimă, personală, care mărturisește despre nenumăratele obsesii și drame ale diaristului (femeile, ,uscăciunea" lirică
Jurnalul unui cobai by Ana Selejan () [Corola-journal/Journalistic/11166_a_12491]
-
în singurul său ochi monstruos... Ceva ce mi s-o fi întâmplat chiar mie, poate, ceva important, de care nu-mi mai aduc aminte. în orice caz, contextul în care este plasat citatul clasic, îmi dă de gândit... Iată de ce însemnări mai dau făcute în aceeași zi de 18 mai 1963: Nu avem altă proprietate decât cuvintele... (Urmează o ștersătură apăsată cu cerneală neagră)... Și teama poate avea o noblețe a ei... Diverse moduri de a avea teamă... Grade. O ierarhie
18 mai 1963 (variantă la Praful ) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11210_a_12535]
-
lucru riscant. Să ne amintim de cazul tragic al inginerului Ursu! La un moment dat, își întrerupe întreprinderea diaristică din cîteva motive pe care le resimțim legate între ele. Primul e dispariția ,plăcerii" sau a ,necesității" de a-și continua însemnările. Al doilea e aprehensiunea că viața d-sale intimă ar fi suficient de interesantă. Al treilea, temerea că însemnările în cauză ar constitui vreodată vreun obiect de atracție pentru cititori. ,în fine - și poate principalul motiv - situația este de așa
Condei acid - I by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11231_a_12556]
-
din cîteva motive pe care le resimțim legate între ele. Primul e dispariția ,plăcerii" sau a ,necesității" de a-și continua însemnările. Al doilea e aprehensiunea că viața d-sale intimă ar fi suficient de interesantă. Al treilea, temerea că însemnările în cauză ar constitui vreodată vreun obiect de atracție pentru cititori. ,în fine - și poate principalul motiv - situația este de așa natură încît, pentru securitatea personală a anilor ce mi-au mai rămas de trăit, nu pot așterne pe hîrite
Condei acid - I by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11231_a_12556]
-
sociale, edilitare propuse. Din pleiada valorilor românești - "oamenilor în timp" - recurgând la modă(litatea) de investigare secundară a ritmului/ dinamicii prestabilit(e), prezentul volum selectează figură Alexandrinei Cantacuzino și se centrează pe profilul/personalitatea acesteia, preluând și oferind, spre consultare, însemnările și documentele inedite din Fondul Familial Cantacuzino (deținut de Arhivele Naționale ale României), reordonate și grupate în funcție de obiectivele stabilite sau/și de exigențele cercetării: documente care se referă la întreaga familie și la fiecare membru în parte, fotografii personale individuale
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]