16,346 matches
-
romancier și memorialist, Marcel Blecher și realitatea mediată a creației, Gib I. Mihăescu, Pavel Dan. Într-un capitol, Introducere în proza transilvană, B. vorbește despre apologia vieții rurale la scriitorii ardeleni și despre critica orașului (a civilizației urbane), socotit „locul înstrăinării”, cetatea în care domină străinul, decadența și corupția. Această atitudine ar fi specific ardelenească (deși nu lipsește nici la scriitori din alte regiuni românești): „Ceea ce în sensul cel mai larg putem numi umanismul transilvan își are originea în acest atlas
BALOTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
externă, fie că este vorba de o abținere interioară, În ambele situații, persoana suferă. Suferințele morale au caracter de frământare și de sfâșiere interioară. Ele izolează sfârșind prin a Însingura Persoana. În plan colectiv, Însingurarea se manifestă prin starea de Înstrăinare a indivizilor. În această situație, compensarea este dată de deschiderea și refugiul interior al persoanei. Ceea ce-mi este interzis În afara mea poate deveni posibil În interiorul meu. În felul acesta, omul se regăsește pe sine Însuși. Dar retragerea În sine
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
o situație castratoare a personalității, resimțită la nivelul supraeului său, considerat din punct de vedere psihanalitic. Orice persoană care se autoexilează sau care este exilată suferă sau va suferi. Aceasta pentru că exilul este, indiferent de forma și natura sa, o Înstrăinare, pe care persoana o resimte În mod dureros, ca pe o schimbare interioară a naturii sale, chiar dacă va adopta, formal, normele noii sale cetăți-gazdă. Exilul poate lua forme diferite. Fie că este vorba de părăsirea cetății sale de către o persoană
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
cetății sale de către o persoană nemulțumită, revoltată, reprimată sau urmărită de către legile comunității, fie că este vorba de izgonirea din cetate a unei persoane care nu mai este dorită de instituțiile, legile sau concetățenii săi. În primul caz, exilul este Înstrăinare. În al doilea caz, exilul este izgonirea sau respingerea, alungarea persoanei din cetate. Plecarea din cetatea de origine va avea consecințe psihologice, morale și sociale serioase pentru individ. Intrat Într-o altă cetate, exilatul se simte Însingurat, izolat și Înstrăinat
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
recunoaște pe sine În noul mediu, având din punct de vedere psihologic și moral sentimentul „pierderii de sine”, al autodizolvării sale În mulțimea străină a noii cetăți. Vede și simte că este altul. Exilul este pierderea umanului din persoană, prin Înstrăinare. Pot exista Însă și situații de „ieșire din cetate” diferite de exil. Acestea sunt reprezentate de deportări forțate, prizonierat etc. Ele sunt situații accidentale care surprind brusc individul și care au consecințe negative asupra acestuia. Spre deosebire de exil, ele sunt mult
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de deportări forțate, prizonierat etc. Ele sunt situații accidentale care surprind brusc individul și care au consecințe negative asupra acestuia. Spre deosebire de exil, ele sunt mult mai dure, mai frustrante și resimțite sufletește și moral ca fiind nedrepte și nemeritate. Urmările Înstrăinării prin exil sau alte forme ale acesteia sunt multiple, iar ele intră sub incidența tematicii psihologiei morale. Orice fel de desprindere de cetatea proprie este resimțită ca o ruptură. O ruptură organică, o separare de un anumit model arhetipal, care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
o ruptură. O ruptură organică, o separare de un anumit model arhetipal, care Îți este propriu, În care te-ai născut, cu care te-ai format și la care te raportezi permanent, recunoscându-te ca persoană numai În acest tipar. Înstrăinarea este ruperea legăturilor individului cu arhetipul său originar. Aceasta va declanșa sentimente morale dureroase, de izolare, Înstrăinare, dar mai ales dorința de a reveni la origini. Această dorință, amestecată cu durerea, având un caracter nostalgic, este dorul. Sentimentul nostalgic al
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
care te-ai născut, cu care te-ai format și la care te raportezi permanent, recunoscându-te ca persoană numai În acest tipar. Înstrăinarea este ruperea legăturilor individului cu arhetipul său originar. Aceasta va declanșa sentimente morale dureroase, de izolare, Înstrăinare, dar mai ales dorința de a reveni la origini. Această dorință, amestecată cu durerea, având un caracter nostalgic, este dorul. Sentimentul nostalgic al „Paradisului pierdut” la care tinzi permanent să revii, În care vrei ca să te reintegrezi. În cazul ieșirii
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
rând o chestiune de conștiință morală și apoi de ordin sufletesc și fizic. Eu pot fi sclavul cuiva, dar dacă rămân propriul meu stăpân, sclavia nu va avea nici un efect asupra mea. Acest lucru sugerează că, de fapt, exilul sau Înstrăinarea are două dimensiuni: exilul exterior și exilul interior. Acestea sunt probleme În care sufletescul și moralul se Întâlnesc, fiind foarte greu sau poate chiar imposibil de separat Între ele. Într-o lume ostilă, nedreaptă, represivă, absurdă sau anomică, În care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
simplu, realitatea. Acesta este unul dintre motivele pentru care primul semn al „nebuniei” - (tulburarea mentală) - este identificat la nivelul capacității de construcție a limbajului, de realizare a comunicării; în cazul persoanei cu schizofrenie, aceasta se găsește într-o relație de înstrăinare față de limbajul considerat normal, corect, ea realizând (dezvoltând) un limbaj delirant - verbigeratoriu. Pe de altă parte, excluderea socială poate lua și forma autoexcluderii, autismul și incapacitatea de a comunica atât verbal, cât și emoțional-afectiv, fiind o soluție, un răspuns la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
dezvoltând) un limbaj delirant - verbigeratoriu. Pe de altă parte, excluderea socială poate lua și forma autoexcluderii, autismul și incapacitatea de a comunica atât verbal, cât și emoțional-afectiv, fiind o soluție, un răspuns la tendințele tot mai presante ale fenomenului de înstrăinare a individului, surprins excelent în sintagma marcusiană „de unidimensionalizare” a individului în societatea occidentală contemporană. O asemenea situație l-a determinat pe R. Laing să considere că întreaga simptomatologie a bolnavului psihic, în multe cazuri, este un nonsens, o strategie
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
contemporani, între realismul de solidă tradiție ardelenească, evident prin mulțimea, diversitatea, exactitatea faptelor prezentate în narațiuni, pe de o parte, iar pe de alta, tematica existențială a descoperirii esenței autentice a eului în confruntarea cu ceilalți, care reprezintă sursă de înstrăinare de sine și de strivire a personalității. Formal, textualist, sinteza se prezintă ca o narațiune în cadrul unei confesiuni. Dialogul este întotdeauna un procedeu de relativizare a punctelor de vedere, de confruntare a mentalităților și de situare a temei sociale sau
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
vârsta copilăriei sau adolescenței (fig. 3). AUTISM (< fr. autisme; engl. autism) - Termenul autism infantil precoce a fost lansat de Leo Kanner în 1943 și definit de A.S. Reber ca un sindrom patologic, apărut în copilărie, caracterizat printr-o stare de înstrăinare/retragere, o lipsă de răspuns social și/sau interes față de cei din jur, dificultăți de comunicare și de limbaj, imposibilitatea de a dezvolta un atașament normal și existența unor căi bizare de a răspunde la stimulii din mediul înconjurător (apud
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
normale între segmente. Deposturarea și dezalinierea atrag întotdeauna dezechilibre musculare la nivelul structurilor articulare, scăderea randamentului și apariția precoce a oboselii. Dezechilibrul muscular se instalează pe baza mai multor mecanisme: a) prin substituție, adică printr-o înlocuire funcțională; b) prin „înstrăinare”, adică printr-o „pareză funcțională”; c) prin compensare (deosebit de substituție); d) prin incoordonare, adică prin tulburări de reglare motrică în cadrul lanțului kinetic normal al mișcării respective. Corectarea posturii și aliniamentului corpului utilizează ca tehnici: 1) postura corectă sau hipercorectată, menținută
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
examinam corpul În oglindă. Nu de mult mă frământasem din cauză că nu mă dezvoltam. Acum grija asta dispăruse. Nu mai trebuia să mă aliniez standardului. Pretențiile imposibil de satisfăcut dispăruseră și simțeam o mare ușurare. Dar mai erau și momente de Înstrăinare, când mă uitam la corpul meu În schimbare. Uneori nu părea să-mi aparțină. Era tare, alb, osos. Frumos În felul său, mă gândeam, dar spartan. Nu era deloc receptiv sau maleabil. Era mai degrabă comprimat. În acele camere de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
țească pe unii, să-i constrângă pe alții și să-i convingă pe toți să-și iubească țara în mod sincer. Întoarce o față tristă către ea. — Sabia, draga mea, poate să pună capăt unei vieți omenești, însă prețul e înstrăinarea sufletelor celorlalți. Cu cât teama pe care-o inspiră e mai puternică, cu atât îmi fac mai mulți dușmani. Dă să surâdă, dar nu-i iese. Așa că degeaba te înfurii gândindu-te la greșelile altora. Se împinge mai aproape și
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
localități, țăranii au opus rezistență în momentul deposedării. Astfel, în 1889, în localitatea Făgărașul Nou, țăranii au încercat să împiedice autoritățile să pună în aplicare decizia de deposedare 693. În anul 1889 au fost adoptate și inserate în legea privind înstrăinarea bunurilor statului și răscumpărarea embaticurilor două articole referitoare la Dobrogea. Scopul acestor reglementări era alinierea regimului proprietății din Dobrogea la legislația existentă în România, urmărindu-se încurajarea instalării în Dobrogea a românilor din alte provincii românești. În ciuda acestor eforturi, uneori
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
județului Constanța pentru sesiunea ordinară din octombrie 1897 viza constituirea listei permanente de jurați, "cerută de art. 39 din legea de expropriațiuni pentru utilitate publică"2098. De asemenea, urma să fie ales un consilier județean "ca membru în comisiunea pentru înstrăinarea bunurilor statului"2099, conform prevederilor legii adoptate de către parlament în 1889. Consiliul General al județului Constanța urma să desemneze un consilier județean "să verifice registrele de tocmeli agricole pe 1897"2100, așa după cum prevedea articolul 17 din aceeași lege. O
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
dedice toată viața căutării enigmei pe care a reprezentat-o Aum. Chiar și acum, când are timp, se duce la tribunal să asculte procesele persoanelor implicate în secta Aum. În timpul facultății am dus o viață activă. Totuși simțeam o puternică înstrăinare între partea exterioară și partea interioară a propriei ființe. Eram vesel, entuziast, aveam o groază de prieteni. Când eram singur în camera mea, eram invadat de singurătate și nu exista nimeni cu care să pot împărți lumea. Așa am fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Aum, deoarece toate au avut loc de curând, este prea devreme să mă pronunț în legătură cu insuficiența de aici. Oricum, cred că această situație „asemănătoare cu cea din Manciuria“ poate fi aplicată și la Aum - lipsa unei viziuni în ansamblu și înstrăinarea dintre cuvinte și fapte. Sunt convins că fiecare om de știință sau inginer în parte a avut motivele lui personale pentru care a renunțat la lume și a intrat în sectă. Totuși, ceea ce au avut ei în comun a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Pe urmă am auzit că s-a despărțit, imediat după căsătorie. Între noi stau acum, izolante: purtarea mea incalificabilă și căsătoria ei neizbutită. Ea poate păstra tăcerea (o femeie are dreptul să tacă asupra vieții ei intime). Mai ales în urma înstrăinării dintre noi. Eu însă nu pot să nu-i vorbesc de purtarea mea vinovată și ofensatoare și de durerea că am rupt orice legătură cu dânsa. Ea o să înțeleagă. 1 Înștiințare trimisă cunoștințelor pentru a li se anunța un anumit
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
restabilire a unității inițiale. Privindu-se în oglindă, înțelegea să se adreseze sieși ca altuia, la fel cum copiii vorbesc la început despre ei la persoana a treia. Discriminarea spațială a individului în celelalte forme de reprezentare echivala cu o înstrăinare, devenind în formele maxime o anulare de sine. Prin componenta sa organică, iubirea pare de aceea că se opune privirii, dominată de artificial și mecanic, încercînd să anuleze spațiul despărțitor. Problema este veche, "de când lumea", dovadă atenția particulară pe care
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
anomalie, ținând seama că eram copii de actori de vodevil, o sectă care, de obicei, nu e adversă publicității, dar mama mea citise odată într-o revistă un articol despre crucea pe care sunt nevoiți s-o poarte micuții profesioniști - înstrăinarea lor de societatea normală și presupus dezirabilă - drept care a adoptat o dârzenie de fier în această privință, atitudine de la care n-a abdicat niciodată. (Nu e momentul să discutăm dacă cei mai mulți sau toți copiii „profesioniști“ ar trebui scoși în afara legii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
uitat la mine când copiii din film au adus o pisicuță și au arătat-o mamei lor. M. iubea pisicuța și voia s-o iubesc și eu. Chiar și în întuneric, am simțit că o cuprinde acel sentiment obișnuit de înstrăinare față de mine care survine ori de câte ori eu nu îndrăgesc automat ceea ce îndrăgește ea. Mai târziu, în timp ce beam un pahar la gară, m-a întrebat dacă nu găsesc că pisicuța aceea era «adorabilă». Nu mai folosește cuvântul «dulcică». Când oare am speriat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
Ochii oaspetelui scrutau depărtările. Înfățișarea sa Îi aducea aminte Mașei de cocostârcii care, stând În cuibul lor clădit cu atâta trudă, scrutau, toamna târziu, zile Întregi orizontul, pregătindu-se să-și ia zborul spre alte țărmuri, ceva mai primitoare... O Înstrăinare rece Îl Înconjura ca o aură. - De mult, făcu el absent, adăugând: Da, m-am sculat de câtva timp... - Nu cumva vreți să plecați? Mașa Îi pusese cu oarecare strângere de inimă această Întrebare. - Te-ai temut cumva că voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]