2,273 matches
-
sfinți care au trăit acum multe milenii. Dumnezeu nu stăpânește timpul... El îi fixează doar cadența. - Stai așa să înțeleg. Vrei să spui că Sfântul Augustin din Hippona s-a trezit în fața unui ceas și a decretat că Dumnezeu îl însuflețește, iar ăsta mai nou, întemeietorul Abației voastre, a descoperit că se poate juca cu acele care indică ora exactă? - Foarte adevărat. - Și atunci Dumnezeul Sfântului Augustin cel Nou unde este? - Dumnezeu stabilește cât durează o secundă și schimbă bateriile ceasului
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
înțeleaptă. - Așa este. Dar noi nu am făcut decât să astupăm atunci butoiul cu murături, să lăsăm toate fructele acelea necoapte ale istoriei să fermenteze.... - Ce vorbe folosești! Ce imagini! hohoti Johansson. - Vezi!? Dar se potrivește, nu-i așa? se însufleți Barna fără să țină seama de ușoara ironie din vocea celuilalt. Acum mergem să vedem dacă după atâția ani s-a făcut ceva... - Aș zice mai degrabă că am plantat o sămânță... - Halal sămînță! A fost o explozie de s-
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
privirile să cântărească forțele ce le aveau înainte. O fantă de lumină se deschisese în pătura de nori care, până atunci, acoperise valea; un mănunchi de raze se reflecta acum în apa nu prea adâncă a râului, iar reflexele strălucitoare însuflețeau verdele ierbii care flanca albia sa pietroasă și pe acea mai întunecat al brazilor din jur, care alcătuiau fundalul pregătirilor de luptă. în tăcerea apăsătoare din vale, Sebastianus putea auzi limpede, din când în când, fornăitul cailor robuști ai burgunzilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
nostru. în acea clipă, dinspre poartă se auzi un murmur neașteptat, întovărășit de o mișcare tulbure a mulțimii. Multe glasuri se împletiră în tonuri de spaimă și din mai multe părți se strigă: — Repede, închideți! închideți! Apoi, în vreme ce mulțimea se însuflețea și toate privirile se îndreptau alarmate în direcția aceea, un tânăr își făcu loc dând din coate și, răvășit, veni înaintea lui Canzianus. — Hunii! strigă. Hunii sunt aici! 29 Se stârni panica. Strigăte de teroare se ridicară din mulțime, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
pământ traista cu merinde. Deasupra lor, într-un cer de un azuriu intens, cum lui Sebastianus îi părea să fi văzut doar în Italia, nori albicioși se deplasau leneș către răsărit. Mult mai aproape, mici zgomote produse de animale minuscule însuflețeau mărăcinișurile de-a lungul torentului și gâlgâitul vesel al apei printre pietre suna ca un cântec molcom și cuceritor ce părea să-i cheme pe toți la odihnă și la a lăsa deoparte toate grijile. Rezemat de un copac, Vitalius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Frediana, aflând astfel că și ea se afla în armată; în timpul lungilor marșuri ale zilelor trecute totuși, trebuise să rămână alături de Magister și nu avusese ocazia să o întâlnească. După câte îi povestise Chilperic, devenise de acum eroina neamului său, însuflețită de o ură de nestins față de huni și de o sete de răzbunare plină de mândrie. Tocmai datorită carismei sale și a hotărârii sale neclintite, atâția burgunzi consimțiseră să se alăture armatei lui Etius, trecând peste propriile resentimente față de el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
coama roșie ce împodobea coiful lui Atila apărând și dispărând în mai multe rânduri prin mulțime. Sub atacul de nestăvilit al regelui și al preacredincioșilor săi, cu toții perfect protejați de armură, dușmanul ceda teren. Văzând ceea ce se întâmpla, Balamber se însufleți din nou: victoria! Victoria era aproape. Lăsă de o parte arcul și scoase sabia, apoi își împunse cu furie calul și îl împinse înainte pentru o ultimă sforțare. Alți războinici hiung-nu îl urmară. Securile pedestrașilor deschiseseră breșe în bariera sulițelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
favorabile referitoare la refacerea armatei române, apar și în publicațiile străine : ,,Morning Post”: ,,renașterea armatei române este unul din miracolele războiului și trebuie să fi fost o surpriză neplăcută pentru Germania”; ,,Neues Wiener Tageblatt”: ,,armata română este splendid organizată și însuflețită de o extraordinară dorință de luptă“. Pe 10 mai 1917, parada unităților militare a impresionat pe toată lumea. Constantin Kirițescu, referindu-se la acest eveniment, nota: ,,Ce deosebită a fost revista trupelor de pe platoul Copoului, de spectacolul obișnuit al acestei serbări
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
proclamație către locuitorii Transilvaniei prin care îi asigura de respectarea drepturilor și libertăților, indiferent de naționalitate: ,, Pășind cu dragoste frățească pe pământul Transilvaniei, oștirea română vine, numele unor sfinte drepturi naționale și omenești, pentru a garanta libertatea deplină a tuturor. Însuflețiți de aceste gânduri, asigurăm pe toți locuitorii pământului românesc, până la Tisa și Dunăre, fără deosebire de neam și lege, vom păzi cu credință viața și avutul tuturora. Îndemnăm, deci, întreaga populație, ca, sub pavăza oastei românești, să-și continue ocupațiile
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
a-și apropia studenții. Pentru noi toți aceia, și din fericire pentru mulți care l-au cunoscut, în treacăt s-au de-a lungul unor perioade de timp, am simțit încolțind în viața noastră, un luminos și înviorător îndemn, Domnia sa, însuflețea tot ce făcea, cu pasiune, bună dispoziție și multă inteligență. Profesorul Ion Gugiuman rămâne modelul unui dascăl de elită, o personalitate de prestigiu a științei românești în general și a învățământului geografic în special. Pentru multiplele sale calități, profesorul Ion
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
biserica ne-a întâmpinat ca o mireasă. Călcând sfioși pe aleea pietruită, înconjurată de trandafiri parfumați ca de catifea și de covoare de iarbă verde, am intrat în biserică. Aici era o lume nouă: mirosul de smirnă și de busuioc însuflețea picturile, chipurile sfinților spunându-ne prin priviri că aici e casa Lui Dumnezeu. După slujbă am întâlnit o măicuță cu chip ca de înger, care la rugămintea noastră ne-a vorbit despre istoria Mănăstirii Probota. De la dânsa am aflat că
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
biserica ne-a întâmpinat ca o mireasă. Călcând sfioși pe aleea pietruită, înconjurată de trandafiri parfumați ca de catifea și de covoare de iarbă verde, am intrat în biserică. Aici era o lume nouă: mirosul de smirnă și de busuioc însuflețea picturile, chipurile sfinților spunându-ne prin priviri că aici e casa Lui Dumnezeu. După slujbă am întâlnit o măicuță cu chip ca de înger, care la rugămintea noastră ne-a vorbit despre istoria Mănăstirii Probota. De la dânsa am aflat că
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
am să-ncerc a împrospăta ș-a idealiza în el ideea acelei femei... Am scris un cântec ș-am să-l cânt azi la ospăț... Prin visăriile vinului voi deștepta visul cel frumos al acelei femei albe... Ea-l va însufleți, îl va-ntoarce... De nu, nu strică! ARB[ORE] Ea-l va întoarce! Și știi tu cine-i acea femeie pe care vrai s-o scufunzi în inima lui cea barbară care-a uitat demult a iubi? Știi tu cine
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Tot ce era umbră, adică suflet, în infern s-adună să strige lui Joe. Străbunii Romei s-adunară unde se fierb nourii Carpaților, care, ieșind prin pământ, încongiură creștetele lor. Ei se consultară asupra Daciei, nourii sorbeau gândirile lor, ca să-nsuflețească creștetele Carpaților. Suindu-se ca creieri de munți, ei răsuflau în fulgere și esprimau în tunete ideile furate de la străbunii Romei. Toți munții era înviați, numai dasupra tuturor sta sura lor diademă, împăratul Carpaților, mut, rece, mort ca eternitatea. Ce-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ce trecea, și autorul atâtor capete d-operă n-avea nici doi carlini ca să plătească. Mizerie și geniu, deviză înaltă a lui Tasso! Sosi în sfârșit obosit de osteneală la Torre del Greco. Cum văzu porțile cetății, i se mai însufleți curagiul. Era nouă ceasuri după prânz când intră în Neapol. înainta tremurând cătră ulița Toledei. O trăsură înhămată cu cai de poștă aștepta la poarta ambasadei. El se apropie cu bătaie de inimă... Biciul poștalionului răsună... Pergoleze strigă ca un
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a murit pe loc. Ochii tatei priveau calmi și pe fața sa plutea o expresie de seriozitate, dar și una de ușurare; ca și când, odată cu prăbușirea bunicului, ar fi căzut și o greutate de pe el și trăsăturile luminoase ale mamei se însuflețiră și nu te mai duceau cu gândul la marmură. La înmormântare au luat parte industriași, politicieni, militari, vânătorii au sunat din goarnele lor „sfârșitul vânătorii“ și cei trei fii au stat în fața gropii cu mama lor, în timp ce duhovnicul, adică preotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
de devreme se făcuse liniște. Imagini dezolante, vă spun că mi se rupea inima, oamenii mergeau la casele lor, ce-i cu șandramaua asta de la Inter? mă întreb luînd-o spre Unirii, resturile Baricadei mai fumegau încă trist. Dom’ Roja, se însuflețește Tîrnăcop, o să renască totul, cauciucurile, camionul, mesele și scaunele de la Dunărea, autobuzul. O să vi se mai dea o șansă s-o luați de la capăt, spune Dendé. Ce se-aude? Unde vă duceți? Stați cuminte dom’ Șef, zice Gulie, noi o să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
compromis.. — Numai că eu nu sînt actor, i-o întoarce Comandantul, mă confunzi, se indignează, eu am altceva mai bun de făcut, nu-mi risc pîinea și cariera pentru o ambiție nebunească. — Asta vreau să te fac să înțelegi, se însuflețește Regizorașul, citind parcă dintr-un scenariu siropos, viața e scurtă, filozofează, să știi că pasivitatea asta e mult mai riscantă decît acțiunea în sine pe care ți-o propun. Contemplarea nu-mi miroase a bine. Dacă-mi ascunzi ceva spune
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
încîlcite și spectaculoase imagini, lupte ca-n Războiul stelelor, clădiri care se prăbușesc peste oameni, cutremure, erupții vulcanice de dimensiuni incredibile, dinozauri care zboară printre copaci gigantici din alte lumi și de pe alte planete, și asta încă e puțin, se însuflețește. Atunci nu-mi explic cum nu-l puteți convinge, e nedumerit Santinelă, i le-ați spus pe toate? Și ce-a zis? N-a înțeles de ce e nevoie de un joc dublu și de ce sînt necesari doi timpi de filmare
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ajungă la un compromis. — E ca la fotbal, zice Sena, Steaua și Dinamo, mă înțelegeți? — Iar bați cîmpii, zice domnul Președinte, dar dacă stau să mă gîndesc, exemplul nici nu e chiar așa de rău. Nu vă spun eu? se însuflețește Sena, n-ați văzut ultima finală de Cupa României? — Nu sînt microbist, zice domnul Președinte, am auzit doar niște zvonuri. — Păcat, pentru că nici nu știți ce ați pierdut, spune Sena. — Au fost cumpărați arbitrii? își dă domnul Președinte cu presupusul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
război civil. Nici chiar așa, e de părere domnul Președinte, sînt cu totul de acord că cei doi trebuie judecați, și poate chiar condamnați la moarte, dar numai în urma unui proces. — Păi ce Revoluție mai e asta? întreabă Monte Cristo însuflețindu-se brusc, dacă pierdem momentul ăsta, o să ne zgîriem pe ochi mai tîrziu, ar fi cea mai mare prostie să le oferim șansa unui proces, e ca și cum i-am lăsa să scape definitiv. Asta ar însemna să trimit pe cineva
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
descarc, să-ți fie rușine că ai făcut din lăcașul ăsta sfînt o casă de toleranță. E adevărat, dar asta i-a adus izbăvirea, a fost doar un compromis minor. — Nu-ți dai seama ce ai pierdut nici acuma, se însuflețește Roja, o să fie a lui, și ce dacă e mai bătrîioară decît el, cîțiva ani nu sînt un capăt de țară, doi oameni care au pus la cale o revoluție împreună trebuie să rămînă împreună și pe mai departe, să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
mai mult decât atât, un gânditor al esențelor, criticul condiției umane, de fapt, al insolubilelor Întrebări ale existenței, pe care literatura doar le reiterează prin clasicii, modernii, contemporanii și debutanții ei și pe care, În acuitatea lecturii, le asumă, le Însuflețește, le Îmbogățește și le face vii, imediate, personale, inconfundabile, persistente, Într-un fratern act de iscoditoare reanimare, de o irezistibilă forță persuasivă. Scrisul - substitut al rugăciunii, cum spunea Kafka -, imersia În propriul eu ca șansă de a regăsi pe „celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
al Înfrățirii. Încercam să nu privesc centrul ramei În care mă Încadra vorbitorul: „Prezență dizolvantă În planul vieții, tonică În planul artei. Plânsul său e distinct, uneori ininteligibil sau doar bănuit, totdeauna adevărat”. În 19 iulie 1967, la Eforie, prietenul Însuflețea un legământ. Înainte ca moartea să-și facă jocul, deceniile următoare, În exilul de acasă și În cel de peste țări și mări, aveau să-l adeverească. New York, ianuarie 2004 (Familia, nr. 5/2004) Poezie și adevărtc "Poezie și adevăr" În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
opresiune și mizerie, scriitorilor ei sufocați de teroarea și turpitudinea tiraniei. Între omagiile care sporeau În acei ani În jurul lui Ernesto Sábato, evocat ca un vârf al literaturii contemporane, dar și ca un Înalt model etic al libertății, rândurile „românești” Însuflețeau o particulară vibrație confraternă, detectabilă, probabil, și În romanul Plicul negru, la care lucram. Tradusă În spaniolă de Domnița Dumitrescu, „scrisoarea deschisă” a prilejuit un măgulitor răspuns din partea adresantului: „Su «carta» me pare cio magnifica”, scria Sábato. Succintul eseu din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]