1,942 matches
-
lui e Nimeni, cum a demonstrat-o Denis de Rougemont, într-o carte celebră din 194231. Nimeni nu produce nimic. Filosofii postmoderniști imaginează o lume în care diavolul se ascunde cel mai bine, încât nici Dumnezeu nu mai poate fi întrezărit. Or, diavolul jubilează acolo unde se ascunde cel mai bine. El este Nimeni, non-persoană. Vom înțelege acum de ce a insistat atât de mult Părintele Stăniloae asupra dogmei unui Dumnezeu-Persoană. Din unitatea ontologică în Ființă (Sein), Părintele Stăniloae ajunge la unitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
poezia de cuvinte spre a ajunge la cuvântul ce exprimă adevărul. Iată un aspect pe care ne-poetul Wittgenstein n-a avut puterea să-l vadă sau să-l recunoască, spre a-i da dreptate și lui Heidegger, cel ce întrezărea în poezie Casa Ființei. Iar dacă e vorba de ființa iubită, Eminescu procedează la aceeași hiperliteralizare, eliminând toate "inexactitățile" care ne împiedică să vedem anghinarea: Tu nici visai că-n gându-mi eu fălcile-ți dezbrac De cărnurile albe și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
său Mallarmé de neputință, acesta i-a răspuns cu îngăduință: "Dragul meu Degas, poezia nu se scrie cu idei și sentimente, ci cu cuvinte!" Norma aceasta a rămas împărăteasă până la Nichita Stănescu. Poetul s-a văzut silit, tocmai fiindcă a întrezărit primejdia reducerii poeziei la artă a cuvântului (îndemnat, în adâncuri, de același Eminescu), să răstoarne paradigma mallarmeană. În Matematica poetică, răspunzându-i parcă lui Mallarmé, Nichita Stănescu zice polemic: "Matematica s-o fi scriind cu cifre / dar poezia nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
invocând un celebru exemplu din Wittgenstein, care spunea că, spre a contempla catedrala, trebuie date jos schelele. Nichita Stănescu privește cuvintele ca pe schelele lui Wittgenstein, numindu-le "rotițe", "curele de transmisie": cititorul trebuie să le dea jos spre a întrezări poezia. Și Bahtin considera poezia ca venind de dincolo de cuvinte, ca supralingvistică, depășind școala formalistă rusă. Așadar, prin Nichita Stănescu, geniul eminescian își lua, după un secol, o captivantă revanșă. Iar în plan cultural prefigura un alt eon spiritual decât
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
În corpul dumneavoastră și Începeți să vedeți o schimbare semnificativă În starea dumneavoastră de sănătate. Dacă sunteți bolnav, starea vi se va Îmbunătăți pe zi ce trece. Dacă sunteți sănătos, veți fi chiar mai sănătos și mai plin de energie, Întrezărind În treacăt „supranaturalul”. Înainte de a păși pe tărâmul minunat al „Micului Ciclu Ceresc”, aș vrea să vă spun câteva cuvinte care vă vor fi de mare folos. Și anume: nu este obligatoriu să trăiți „Micul Ciclu Ceresc” dacă nu Îl
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
Îndepărtează acest lucru de Înțelegerea epocii sau a personalității lui Mihai Viteazul? Dimpotrivă, eu cred că numai În acest fel vom reuși să delimităm „adevărurile” particulare ale unor documente sau ale unor istorici de o realitate care nu poate fi Întrezărită decât printr-un asemenea filtru obligatoriu. Este un adevăr esențial, pe care Îl repetă toată lumea, dar pe care, de fapt, puțini sunt dispuși să Îl Înțeleagă, acela că istoria se rescrie de către fiecare generație și, mai mult decât atât, de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Cei vizați prin această formulă erau, de fapt, grănicerii sârbi „rebeli” Împotriva cărora guvernul maghiar intenționa să trimită inclusiv soldați români, intrați de curând În subordinea sa. Iar În spatele tuturor acestor alianțe și solidarizări, care prefigurau confruntările din toamnă, putem Întrezări, regizate cu abilitate, manevrele imperiale, bazate pe loialismul dinastic și pe onoarea militară, dar și pe specularea sentimentelor naționale ale grănicerilor. Am putea fi sceptici cu privire la importanța acestor aspecte pur formale, care țineau de titulatura suveranului sau de „forma” jurământului
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
autorilor maghiari din prima jumătate a secolului al XIX-lea se arată entuziasmați de frumusețea deosebită a româncelor. Pe de o parte, aprecierile lor pot fi puse, pur și simplu, pe seama interesului sexual masculin, generat uneori de formele care se Întrezăreau pe sub cămășile țărăncilor, alteori de un simplu gest sau o privire fugară. Fantasmele călătorilor erau stimulate, În plus, de exotismul și misterul relaționate cu feminitatea Îndepărtată, orientală. Pentru a atrage atenția cititorilor, relatările de călătorie ale vremii vehiculau În mod
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Nelu, atras de tânăra Ani, recurge la „avertismente” veninoase gen „Tu ai viitorul în față, vrei să-ți strici dosarul cu fata asta ? !...”. Pentru că Nelu își bate joc de „povețele” ei, îi șuieră, în culmea furiei, desfigurată : „Îți fac raport !”. Întrezărim, pentru o fracțiune de secundă, abisul de ticăloșie al turnătoriei în comunism. Dar tonul fundamental al Probei de microfon nu este unul politic critic. Daneliuc are inteligența artistică să contrazică sistemul prin înfățișarea unei normalități mărunte, amuzantă, apolitică și „amorală
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Relații publice și mass-media, Polirom, Iași, 2004.</ref> a realizat un studiu panel în 1997, 1999 și 2003, având ca subiect atitudinea jurnaliștilor din presa scrisă și televiziune față de purtătorii de cuvânt și viceversa. Este o fantă prin care putem întrezări zone ce sunt străbătute rar. Una dintre concluziile acestui studiu arată că jurnaliștii consideră că specialiștii în relații publice sunt manipulatori ai presei (61% în 1997 și 40% în 2003) și că nu își îndeplinesc sarcinile de serviciu (28% în
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
proaspătă și Întinerită peste steagurile ciuruite de gloanțe. Urmărind În primul rînd formarea unui moral sănătos al ostașilor, care să-i conducă spre victorie, Goga nu va uita nici o clipă că idealul său suprem era unirea tuturor românilor, care se Întrezărea după victorie: GÎndiți-vă, soldați români, că o nouă așezare a neamului va răsări din lupta voastră. Înțelegeți că stăpînind din nou pămîntul vechi al României și lărgindu-i hotarele cu Ardealul și Bucovina, soarta tuturor va fi mai bună. Grozăviile
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
și opera lui o demonstrează. El nu a suportat pasiv obscuritatea în care sfârșea mereu scolastica, retardînd spiritul. El nu s-a ascuns în tăcerea gîndului de sine ci și-a pus gîndirea să gîndească o ieșire pe care a întrezărit-o într-o credință nouă: o filosofie și o știință independente, autonome, de sine stătătoare. Descartes este cumva și ultimul mare reprezentant al tradiției. Reluarea discuțiilor asupra ideilor din Meditații ascunde grija lui de a nu perturba dogmele teologiei catolice
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
dintre logică și ontologie este prezent deja la Platon. Prin inneismul său Descartes se înscrie în curentul acelei tendințe, deschisă de Socrate prin fondarea teoriei reminescenței pe mituri, care recunoaște în om ceea ce-l depășește. Deși prin Meditațiile sale Descartes întrezărește o ieșire din capcana scolasticii, el înțelege că nu trebuie să arunce și copilul odată cu covata. Revlația divină, preocuparea pentru problema nemuririi sufletului, forma de prezentare a principiilor, grija de a nu tulbura cu nimic dogma catolică, sunt doar câteva
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
acestea constituind un semn al insecurității și al temerii de confruntare și fiind „favorizată” de caracterul repetitiv al hărțuirii. Independent de tipul de victimă, nu apreciem acțiunile negative ale autorului ca fiind justificate, cu atât mai mult cu cât nu întrezărim, nici măcar în comportamentele iritante ale victimelor provocative, prezența conștientă a intenției de a-l răni pe celălalt sau a unei atitudini de provocare. În acest context teoretic, putem eticheta hărțuirea psihologică drept o problemă de relaționare distructivă<footnote Această idee
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
al XIX‑lea, pictura icoanei și‑a urmat cursul, urmând vechile scheme conservând întreaga pregnanță religioasă până când puterea partidului comunist va opri în toată Rusia crearea acestor opere stingând fascinantul moment al întâlnirii între artă și sacralitate. Încet‑încet, se întrezărește o redescoperire a icoanei adevărate. În 1830 este deja evidentă (fie din partea intelectualilor, fie din partea clerului) o im‑ plicare sinceră în arta religioasă. Episcopii în mod special, promulgă legi care apără canonicitatea icoanei și în cele din urmă propun să
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
misterul prin mijloace care țin de planul sensibilității sau al concretului intuitiv 16: mai întâi în timp, dar cu năzuințe de a trece în eternitate. Totuși, opera de artă nu își pierde ni‑ mic din identitate deoarece lasă să se întrezărească sensuri și semnificații pro‑ prii, iar în interiorul ei se observă atitudini de autorevelare. Această perioadă debutează sub semnul crucii în anul 312 d.Cr., cu victo‑ ria lui Constantin cel Mare de la podul Milvius. În lumea bizantină se vorbea limba greacă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
stă tot un act de alegere, al rațiunii. George Manu evidențiază adevărurile, dar și limitele cunoașterii științifice, pronunțându-se împotriva dialecticii și a tuturor idealismelor care au marcat istoria gândirii umane, din perspectiva unui realism lucid, care ne permite să întrezărim poziția tragică a savantului creștin care știe că, dincolo de adevărurile relative la care știința poate ajunge, stă nedezlegată marea taină a Adevărului. George Manu a înțeles mai bine decât oricare altul că sensibilitatea religioasă existentă în structura interioară a personalității
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
educatorii să fie sensibili la trebuințele sociale și emoționale ale elevilor, să empatizeze cu aceștia, să le răspundă într-un mod pozitiv și să le arate că au încredere în ceea ce fac ei. Odată cunoscute cauzele frustrării unor școlari, se întrezăresc și posibilitățile dezamorsării acestor situații. Condiția majoră este ca toți factorii implicați în proces să facă corp comun pentru a lua măsurile de rigoare și de a veghea la aplicarea lor. IV 2. Colaborarea cu familia Pentru aceasta, colaborarea dintre
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
sufletească, atât de capricioasă, este doar MĂRIA-SA CULOAREA, inițial acest firav izvor ce iese la întâlnirea cu lumea de cele mai multe ori mirat și timid precum o floare în muguri primăvara, încărcând-o încet-încet de aură proprie din care se întrezăresc, ca tainice rădăcini, deopotrivă pasiunea, istovitoare trudă, talentul și, de ce nu?, contopirea până la jertfa dincolo de care nu rămâne altceva decât o tulburătoare respirație, o nestăvilită înfrigurare: adică întâlnirea cu Ochiul Privitorului ce iartă sau nu, luat drei identitate a valorii
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
sufletească, atât de capricioasă, este doar MĂRIA-SA CULOAREA, inițial acest firav izvor ce iese la întâlnirea cu lumea de cele mai multe ori mirat și timid precum o floare în muguri primăvara, încărcând-o încet-încet de aură proprie din care se întrezăresc, ca tainice rădăcini, deopotrivă pasiunea, istovitoare trudă, talentul și, de ce nu?, contopirea până la jertfa dincolo de care nu rămâne altceva decât o tulburătoare respirație, o nestăvilită înfrigurare: adică întâlnirea cu Ochiul Privitorului ce iartă sau nu, luat drei identitate a valorii
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
cum nu am găsit grila după care acest mare volum de carte de specialitate să fie pus într-o perspectivă panoramică și clară, m-am întors către imaginarul însuși, căutîndu-i "chipul" și identitatea. Mai exact, un chip, așa cum l-am întrezărit până acum. Altădată, e posibil ca el să fie un altul. Și, cum metoda pe care o prezint și o utilizez e în primul rând supusă vremii, el va păstra data de acum a întâlnirii în oglinda timpului cu privirea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
îndelung, meditativ, cu admirație și cu emoție" A GINI tranz. (arg.) "a observa, a vedea, a zări". A (SE) HOLBA tranz. și refl. "a face ochii mari, a-i deschide tare (de mirare, uimire, spaimă etc.)". A ÎNTREVEDEA tranz. "a întrezări". A ÎNTREZĂRI tranz. "a zări, a vedea în chip vag, a desluși anevoie (printre alte lucruri sau în treacăt)". A OBSERVA tranz. "a examina cu atenție, a studia, a cerceta; a scruta". A OCHI tranz. "a urmări, a fixa cu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cu admirație și cu emoție" A GINI tranz. (arg.) "a observa, a vedea, a zări". A (SE) HOLBA tranz. și refl. "a face ochii mari, a-i deschide tare (de mirare, uimire, spaimă etc.)". A ÎNTREVEDEA tranz. "a întrezări". A ÎNTREZĂRI tranz. "a zări, a vedea în chip vag, a desluși anevoie (printre alte lucruri sau în treacăt)". A OBSERVA tranz. "a examina cu atenție, a studia, a cerceta; a scruta". A OCHI tranz. "a urmări, a fixa cu privirea, a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Căci nimeni nu vrea să râdă de acel Don Juan al lor, chinuit și vrednic de milă. Îl deplângem și, poate, cerul însuși îi va răscumpăra păcatele. Dar nu acesta e adevăratul Don Juan. În universul pe care el îl întrezărește, ridicolul e de asemenea cuprins. I s-ar părea firesc să fie pedepsit; asta-i regula jocului. Și generozitatea lui constă în faptul de a fi acceptat, fără rezerve, regula jocului. Dar el știe că are dreptate și că nu
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
noi poate fi răstignit și înșelat - fiecare este răstignit și înșelat într-o anumită măsură. Divinitatea de care vorbim e deci pe de-a-ntregul terestră. Am căutat timp de trei ani, spune Kirilov, atributul divinității mele: independența". Din această clipă, întrezărim sensul premisei kiriloviene: "Dacă Dumnezeu nu există, eu sunt dumnezeu." A deveni dumnezeu nu înseamnă decât a fi liber pe acest pământ, a nu sluji o ființă nemuritoare, înseamnă mai cu seamă, bineînțeles, a trage toate consecințele acestei dureroase independențe
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]