3,279 matches
-
și ea, și domnul Ionescu. I se păruse disproporționată o sărbătorire fastuoasă a unui simplu fapt - că trecea de la viața de tânără fată la viața de tânără femeie măritată. I se părea, atunci, că viața este un drumeag pe un șes lung și drept. Nimic spectaculos pe parcurs. Chiar își do rea ca drumul ei așa să fie. De-a lungul anilor petrecuți cu domnul Ionescu, își formase un echilibru relativ în care putea trăi neatinsă în carcasa ei de tablă
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
prea straniu pentru așa ceva. Înălțimea normală a stejarului comun matur este de treizeci până la patruzeci de metri. Aici cei mai masivi, chiar dacă sunt bătrâni de secole, rareori ating cinci metri. Abia le dă frunza, cu mult după ce ruda lor de la șes capătă toate nuanțele de la verde-gălbui până la bronz. Ramurile Întunecate cresc pe lateral extraordinar de mult, se răsucesc, se Întortochează la nesfârșit, bifurcate, Încălecate, ajungând să fie la fel de stufoase spre pământ ca și spre vârf. Acești copaci sunt incredibil de diferiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
Domnului ei, precum se și cade, și înconjură steagul țării, oriunde va fi dus, acea națiune nu stă din gardiștii de București, cari fac copilării și parade aici pe loc și la căldură, ci din țăranii de la munte și de la șesuri. Arate-ni-se în Camerele "liberale" un singur țăran care să vorbească în numele satelor și să zică "da, românul vrea să facă război cu turcii". Ziarul radical vine însă cu vecinica minciună în gură: reprezentanții națiunii vor războiul. Spună mai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
limba lor nu se știe nici până astăzi. Sigur s-ar putea deduce numai un singur lucru. La popoarele din Dacia, neesceptînd pe cel român, trebuie să se afle urme de fonologie dacică. [13 ianuarie 1878] DIN VEACUL AL ZECELEA Șesurile dintre Volga, Nistru și Prut au fost totdauna bogate în populațiuni războinice și neliniștite cari, negăsind piedici până în Carpați și până în Balcani, părăseau locuințele lor și porneau in lume spre a cuceri alte țări. Istoria Daciei vechi după colonizare consistă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
spre gurile Dunării, purtând provizii multe pentru oastea ce se strângea [la] Adrianopole, iar in primăvara anului 972 împăratul merse însuși la Adrianopole și trecu Balcanii pe la strâmtoarea apuseană numită Poarta lui Traian, nepoposind decât dincoace de Balcani, pe un șes înălțat dintre două ape, precum povestește Leon Diaconul. După popas oastea bizantină apucă drumul spre Șumla de astăzi (Prestlava pe atunci). Svetoslav crezuse atacul flotei mult mai primejdios decât pe acela al oștirii grecești, deci rămăsese cu partea cea mai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de la numele dinastiei Țarei Românești, a Basarabilor. În secolul al patrusprezecelea Mircea cel Bătrân, vestitul domn al Țărei Românești și despot al Dobrogei, domn al Silistrei și al țărilor tătărești până la mare, cel care a luat parte la bătălia de pe șesul Kossovo, la bătălia de la Nicopole, între luptătorii creștini între cari erau conetabilul Franței, regele Ungariei și marele prior Frideric de Hohenzollern, acest Mircea și-a întins domnia până în Nistru, de unde partea aceea de loc care e în posesiunea noastră a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
intenția puternicului nostru vecin. III. VEACUL AL ȘAISPREZECELEA Pentru a înțelege tăcerea ce domnește în cronici în privirea Basarabiei în veacul al șaisprezecelea vom trebui să premitem câteva considerațiuni de o natură mai generală. Centrul vieții istorice sânt orașele, nu șesul dimprejurul lor, nici satele. Îndată ce turcii au pus mâna pe orașele Chilia și Cetatea Albă nu se mai vorbește nimic despre viața împrejurimilor lor. Am încheiat articolul trecut cu cuvintele lui Mohomet II rostite la a[nul] 1462, că: "pînă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vagă măreție, Rusia e în mod egal muma mândriei și a lipsei de cultură, a fanatismului și a despotiei. Frumosul e înlocuit prin măreț, precum colinele undoiate și {EminescuOpX 74} munții cu dumbrăvi a țărilor apusene sânt acolo înlocuite prin șesuri fără de capăt. În tendențele de cucerire, în așa-numitele misiuni istorice cari-și caută marginile naturale nu e nimic dedesupt decât pur și simplu neștiința și gustul de spoliare. În zadar caută un popor în întinderi teritoriale, în cuceriri, în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dacii, țineau amândouă malurile Dunării. În vremea lui Cezar Dobrogea e în mînile românilor, iar dacii și geții trecuseră de mult dincoace de Dunăre și se așezase definitiv aicea. Pe timpul împăraților Dobrogea era populată, în orașe, de comercianți greci, pe șes, de sciții plugari și făcea parte din provincia Moesia inferioară. Poate că în vremea aceasta a fost epoca dezvoltării celei mai mari a provinciei. Cosmografia anonimului din Ravenna, o compilație din veacul al 7-lea după Crist, dar a cărei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
întrerupt continuitatea de drept a împărăției bizantine, care-și mănținea garnizoanile și organizația provincială mai cu seamă în orașele țărmurene și în olatele mai mult puțin întinse ale acelor orașe. Cu succes au fost luate orașele țărmurene de către Asanizi, pe când șesul însuși pare a fi rămas tătăresc. De la tătari a luat Mircea, domnul țărilor tătărești, Dobrogea, de la Șișman Vidinul și malul drept până la Silistra și le-a și ținut toate acestea, până ce la 1413 sultanul Mohamed I, ocupând cetățile românești Isaccea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu succes însemnat, încît, prin bogăția turmelor lor de oi, sânt vestiți în Rumelia toată. În vremea iernii, când omătul acopere înălțimile munților, ei[î]și mână turmele în văile cu o climă mai blindă și le pasc, nomadizând pe șesurile pline de iarbă până chiar înlăuntrul Greciei libere, iar, când se întoarce primăvara, negrile sate de corturi ale pribegilor ciobani români dispar din câmpie, căci ei se întorc la munte. Sobri, având instinct de căsnicie și industrie, românii sânt în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Achil și numiți în vechime elini, se numesc în vremea lui vlachiți mari (G. Pachymeres în Mich. Paleol[og], I, 30) Nicetas din Chonae mărginește Megale Vlachia la inelul de munți și la țara de coline care se rădică deasupra șesului, iar șesul central, locuit de fricoșii și nerăzboinicii greco-slavi, îi place să-l numească. Tesalia. Dar oare rabinul Beniamin nu spune lămurit cumcă vlahii locuiesc la munți și se coboară în regiunea grecilor pentru a-i prăda? În sprintenie, călătorul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
numiți în vechime elini, se numesc în vremea lui vlachiți mari (G. Pachymeres în Mich. Paleol[og], I, 30) Nicetas din Chonae mărginește Megale Vlachia la inelul de munți și la țara de coline care se rădică deasupra șesului, iar șesul central, locuit de fricoșii și nerăzboinicii greco-slavi, îi place să-l numească. Tesalia. Dar oare rabinul Beniamin nu spune lămurit cumcă vlahii locuiesc la munți și se coboară în regiunea grecilor pentru a-i prăda? În sprintenie, călătorul acela îi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Argeș cu rușii, precum a fost gata a se bate în Bulgaria cu turcii. Pe când o generație coruptă, fără de mândrie și statornicie, formează publicul privitor, oștirea, această singură reprezentantă a poporului românesc adevărat, cum este el la plaiuri și la șes, dovedește încă urmele unor virtuți cari în restul societății s-au pierdut. E drept că toată organizarea noastră politică, tot aparatul de legi și instituții introduse cu deridicata, toată neîngrijirea de pîn-acuma pentru clasa agricolă română tind a o nimici
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ca să se-nțeleagă cu ce preț se poate vinde țara aceasta, pe cât aur jidovesc trebuie vândut sângele eroilor căzuți înaintea Plevnei și Vidinului, pentru ca istoria să scrie că în suta a nouăsprezecea, sub guvernul d-lor Rosetti-Brătianu-Warszawski, regimentele munților și șesurilor României s-au luptat cu frigul, foamea și glonții ca să treacă țara lor din stăpânirea nominală a vitejilor osmani sub stăpânirea reală și ucigașă a idrei jidovești. Din capul locului am întrebat pe "Romînul" ce are de gând guvernul să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
UNITATE ETNICĂ A TRACILOR... "] Din marea unitate etnică a tracilor romanizați care ocupa în veacul de mijloc aproape întreg teritoriul Peninsulei Balcanice, începînd de sub zidurile Constantinopolei, a Atenei si a Triestului si ajungând până la Nistru spre miazănoapte și răsărit, până-n șesurile Tisei spre apus, n-a mai rămas decât mâna aceasta de popor românesc liber pe petecul de pământ dintre Prut, Dunăre și Carpați, și pentru posesiunea acestui petec se vor arunca sorții ca asupra cămășii lui Hristos, de astădată nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
au atins în acea parte a nefericitei Polonii? Dacă astăzi, când n-au plenitudinea drepturilor civile și nici pe cele politice, au pus mâna pe tot negoțul și pe toată industria mică din Moldova, dacă astăzi se lățesc înspăimîntător asupra șesului Țării Românești, dacă azi se încuibă în vatra harnicilor olteni ce va fi oare mâne, când vor avea drepturi egale, când vor avea putința de a-și zice români, când vor avea înscris în legi dreptul formal că patria aceasta
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
23 decembrie 1798/3 ianuarie 1799 să se fi încheiat tratatul de alianță turco-rus, îndreptat împotriva armatelor expediționare franceze din Egipt, tratat la care a aderat, câteva zile mai târziu, și Marea Britanie 31. Totuși, Poartă Otomană nu a intrat în șes derrieres et d'avoir un établissement solide sure le territoire de l'Egypte" (s. Ven.C.) (cf., Europe and the Porte: New Documents on the Eastern Question. Volume ÎI: Swedish Diplomatic Reports, 1798-1799, Edited by Veniamin Ciobanu. Introduction and Notes
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
p. 64). 29 Cf., loc. cît. 30 Conform acelorași relatări, imediat după cucerirea Alexandriei, generalul Napoleon Bonaparte a început să răspândească "des largesses au Peuple; declare, que leș Français șont Monotheists et nullement Musulmans; appelle tous leș Egyptiens, Syriens, Arabes, șes ferres cheris; leș invite à se rassembler sous leș drapeaux tricolores; assure de ne vouloir qu'aux Beys en leș qualifiant des Tirans, des rebelles et d'ennemis du Peuple Islam; affiche de tous côtes des proclamations conçues dans le
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
leur marche soit parvenu à Constantinople; puissant dans ces nouvelles Provinces en homme, en chevaux, en munitions de tout espèce; trouvant dans des vastes forets des bois de construction en abondance; versant au moyen de fleuves commodes leș productions de șes anciens et nouveaux domaines, dans la Baltique et le Pont Euxin" (s. Ven.C.) (cf., loc. cît., p. 194). 70 În plus, procedând astfel, pretindea guvernul francez, Poartă "acquierra une haute considération en Europe, se fera craindre et rechercher des
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
267); la 28 august, Ratib Ebu Bekir efendi a fost exilat la Rodos, (cf., loc. cît., p. 270) iar Gheorghe Moruzi la Lanarca, în Cipru, unde a și fost asasinat, spre regretul tuturor celor care, nota Mouradgea d'Ohsson, "connaissent șes grands talents et son zèle pour leș intérêts de l'Empire Otoman" (cf., loc. cît., p. 299). 93 Loc. cît., p. 267. 94 "Îl a d'esprit et de l'instruction" era de părere Ignatius Mouradgea d'Ohsson adăugând informația
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
objet unique que la căușe des Rois (adică, salvgardarea cauzei "monarhiilor legitime", agresate de revoluția franceză n. Ven.C.), et que jamais la Cour de Londres ne verrait d'un oeil indiffèrent leș projets ambitieux de la Russie au dépense de șes voisins" (s. Ven.C.)152. Și, pentru a nu există nici un dubiu în 147 Cf., raportul lui Mouradgea d'Ohsson, din 25 mai 1795, în loc. cît., p. 51. 148 Martens, op. cît., Vol. VI, p. 80-81. 149 Ibidem, p. 87
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
commerce d l'Angleterre pourrait faire penser dis-je que lorsqu'il se trouvoit dans la positions d'opter entre des efforts et sacrifices pour sauver la Porte, ou des voyez propre à concourir à Să ruine et à partager de șes dépouilles, ce Ministére se decideroit pour ce dernier părți"155. În orice caz, oricare ar fi fost adevăratele intenții ale guvernului britanic, în legătură cu susținerea sau nu a planurilor politicii orientale a Rusiei, este cert că se preocupă, totuși, ca bunele
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
angaja părțile contractante să nu încheie nici un act internațional, bilateral sau multilateral, care să fi conținut vreo stipulație "qui puisse jamais causer le moindre tort, préjudice ou dommage à l'une des deux, ou porter atteinte à l'intégrité de șes états", iar cel de al cincilea stipula, așa cum se presupunea și în cercurile diplomatice constantinopolitane, că nici una dintre părți "ne fera ni paix, ni trêve durable sans y comprendre l'autre et sans pourvoir à să sûreté"169. Conform primului
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
și, în plus, nu purta războiul cu energia dorită de aliați, ceea ce dă naștere la numeroase proteste din partea acestora care obiectau "contre leș lenteurs du Gouvernement (Poartă Otomană n. Ven.C.), son inepție, son indolence et le mauvais choix de Șes Généraux"177. În sfârșit, eșecul diplomației engleze de a crea o largă coaliție antifranceză a fost determinat și de refuzul Prusiei de a-si însuși clauzele tratatului anglo-rus, din 18/29 decembrie 1798. În cele din urmă, a doua Coaliție
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]