130,509 matches
-
amuleta din titlu nu este cât se poate de bine pusă în pagină spre disperarea raționaliștilor care cred că acest barbarism aparține numai unei lumi în care lipsa de cultură produce doar superstiții? Bine, bine, dar am aflat, bine argumentat științific despre vibrația cuvântului rostit cel care are o forță de necontestat. Atunci de ce să considerăm cuvântul scris ca fiind lipsit de putere. Atunci de ce destinele, aparent disjuncte ale personajelor care caută împreună amuleta se intersectează, într-un mod aproape halucinant
Cu Madeleine prin multiversul din vecinătate. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/85_a_448]
-
în Marea Britanie), s-a aflat și prof. univ. dr. Florentin Smarandache (n. 10.12.1954, Bălcești, Vâlcea), cu dublă cetățenie, româno-americană, de la Facultatea de Științe din Universitatea „New Mexico”, Gallup, statul New Mexico, SUA. Această medalie a răsplătit două realizări științifice ale conjudețeanului care este și corespondent special al ziarului nostru: introducerea noțiunii de „Neutrosofie” în logica matematică și enunțarea „Ipotezei Smarandache” în fizica teoretică. „Neutrosofia” este o generalizare a „dialecticii” din filozofie, realizată de Florentin Smarandache prin introducerea categoriei de
Româno-americanul Florentin Smarandache a primit Medalia de Aur pentru Știință!. In: Editura Destine Literare by Florentin Smarandache () [Corola-journal/Journalistic/85_a_470]
-
viteza-limită din Univers. Academia de Științe „Telesio-Galilei”, cu sediul în Croydon, comitatul Surrey, Marea Britanie, cu o filială la Universitatea din Pécs, Ungaria, este o asociație nonprofit formată de savanți (cei mai mulți sunt din domeniul științelor naturii), având ca scop progresul creativității științifice. Ea poartă numele a doi oameni de știință italieni, Galileo Galilei (1564-1642) și Bernardino Telesio (1509-1588), care au schimbat modul de înțelegere a Lumii și au avut o atitudine fermă împotriva obscurantismului. Dacă fizicianul, astronomul și filozoful Galilei este cunoscut
Româno-americanul Florentin Smarandache a primit Medalia de Aur pentru Știință!. In: Editura Destine Literare by Florentin Smarandache () [Corola-journal/Journalistic/85_a_470]
-
este cunoscut de toată lumea, pentru că figurează în manualele școlare, contemporanul său Bernardino Telesio (filozof independent aparținând Renașterii târzii) este mai puțin cunoscut, pentru că s-a retras din mediul universitar pentru a-și putea dezvolta în cărțile sale ideile filozofice și științifice în afara restricțiilor tradiției aristoteliene-scolastice, dominantă în universități. El a fost un critic înflăcărat al metafizicii și a promovat abordarea empirică (pe bază de experiență) în filozofia naturii, fiind premergătorul empirismului modern timpuriu. Opera sa a avut o influență foarte mare
Româno-americanul Florentin Smarandache a primit Medalia de Aur pentru Știință!. In: Editura Destine Literare by Florentin Smarandache () [Corola-journal/Journalistic/85_a_470]
-
filozof) și Florentin Smarandache. Fondatorul Academiei de Științe „Telesio-Galilei”, în anul 2007, este italianul, stabilit în Anglia, Francesco Fucilla (n. 01.08.1951, în Cosenza, ca și Telesio, a cărei memorie vrea să o păstreze prin numele acestei organizații neguvernamentale științifice). Este geofizician (a lucrat la marile companii internaționale de prospecțiuni petroliere), inventator, scriitor, realizator de filme (documentare științifice) și om de afaceri în domeniul petrolului. Din anul 2008 acordă premii anuale pentru realizări științifice de excepție, când festivitatea înmânării premiilor
Româno-americanul Florentin Smarandache a primit Medalia de Aur pentru Știință!. In: Editura Destine Literare by Florentin Smarandache () [Corola-journal/Journalistic/85_a_470]
-
Fucilla (n. 01.08.1951, în Cosenza, ca și Telesio, a cărei memorie vrea să o păstreze prin numele acestei organizații neguvernamentale științifice). Este geofizician (a lucrat la marile companii internaționale de prospecțiuni petroliere), inventator, scriitor, realizator de filme (documentare științifice) și om de afaceri în domeniul petrolului. Din anul 2008 acordă premii anuale pentru realizări științifice de excepție, când festivitatea înmânării premiilor a avut loc în Marea Britanie, iar în anul 2009, la Gurzuf (Crimeea, Ukraina). Ceremonia din 2010 a avut
Româno-americanul Florentin Smarandache a primit Medalia de Aur pentru Știință!. In: Editura Destine Literare by Florentin Smarandache () [Corola-journal/Journalistic/85_a_470]
-
păstreze prin numele acestei organizații neguvernamentale științifice). Este geofizician (a lucrat la marile companii internaționale de prospecțiuni petroliere), inventator, scriitor, realizator de filme (documentare științifice) și om de afaceri în domeniul petrolului. Din anul 2008 acordă premii anuale pentru realizări științifice de excepție, când festivitatea înmânării premiilor a avut loc în Marea Britanie, iar în anul 2009, la Gurzuf (Crimeea, Ukraina). Ceremonia din 2010 a avut loc în Ungaria nu doar pentru că organizația are aici o filială, ci și pentru că orașul Pécs
Româno-americanul Florentin Smarandache a primit Medalia de Aur pentru Știință!. In: Editura Destine Literare by Florentin Smarandache () [Corola-journal/Journalistic/85_a_470]
-
care s-au inclus cele 179 de zile efectiv executate din 6 ianuarie, 272 de zile de arest preventiv, de fapt perioada executată în prima condamnare, și 105 zile considerate executate ca urmare a muncii prestate, respectiv elaborarea unor lucrări științifice. Curtea de Apel București a decis, la 24 iunie, după contopirea condamnărilor primite de fostul premier în dosarele "Trofeul Calității" și "Zambaccian", să adauge un spor de șase luni la pedeapsa de patru ani pe care o executa fostul premier
ADRIAN NĂSTASE va fi eliberat condiționat by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/22150_a_23475]
-
seră, problema nu mai este dacă încălzirea Pământului va avea loc sau nu. Este un lucru ireversibil, iar populația mondială continuă să crească, așa încât trebuie să ne adaptăm", susține Jennifer Vanos de la Universitatea Texas Tech. În contextul în care comunitatea științifică se referă, cel mai des, la o creștere cu 2 grade Celsius a temperaturii medii la suprafața Pământului până în 2050, "norii se vor forma mai ușor, mai repede, iar ploile vor fi mai puternice", provocând mai multe inundații, anticipează Simon
Premieră mondială. Meteorologii lansează un scenariu apocaliptic by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/22144_a_23469]
-
job. Cum te-ai angajat la Institutul de Biochimie al Academiei Române, dacă îți amintești perioada de început, cum ai fost privită de colegi?" A.M.: Primul meu job pe perioadă nedeterminată este același pe care îl am și astăzi, de cercetător științific. După terminarea masteratului toți colegii eram îngrijorați de viitorul care ne asteapta, căci fizica nu era, și din păcate nu este, prea căutată pe piața muncii. Eram pregătită să fac orice: meditații, traduceri, tehnoredactare - orice mi-ar fi putut aduce
Exclusiv: Interviu cu Adina Milac, un cercetător care a reușit în viață din scaunul cu rotile () [Corola-journal/Journalistic/22240_a_23565]
-
întarit pe parcursul timpului. R: Presa autohtona te-a numit "Stephen Hawking" a Romaniei, cum comentezi această titulatură?" A.M.: Într-un fel mă onorează comparația deoarece Stephen Hawking este un fizician genial al secolului XXI, aș dori să am succesul său științific. Pe de altă parte această comparație mi se pare deplasată. În afară de faptul că amandoi suferim de o dizabilitate fizică, nu avem prea multe lucruri în comun, nu lucrăm în același domeniu și nu avem aceleași interese științifice. Cea mai importantă
Exclusiv: Interviu cu Adina Milac, un cercetător care a reușit în viață din scaunul cu rotile () [Corola-journal/Journalistic/22240_a_23565]
-
am succesul său științific. Pe de altă parte această comparație mi se pare deplasată. În afară de faptul că amandoi suferim de o dizabilitate fizică, nu avem prea multe lucruri în comun, nu lucrăm în același domeniu și nu avem aceleași interese științifice. Cea mai importantă diferență este faptul că, spre deosebire de mine, Stephen Hawking a descoperit la 21 de ani faptul că suferă de scleroză laterală amiotrofică, la această vârstă studiile erau aproape terminate, deci perioada copilăriei și adolescenței a trăit-o normal
Exclusiv: Interviu cu Adina Milac, un cercetător care a reușit în viață din scaunul cu rotile () [Corola-journal/Journalistic/22240_a_23565]
-
sunt puși să evalueze articolul tău. Acest proces de evaluare se numește "peer-reviewing" adică evaluare de către colegi. Valoarea unui cercetător este în principal dată de numărul articolelor publicate și impactul revistelor în care publică. Pâna acum doi ani cariera mea științifică a fost în principal "mentored", adică am fost sub îndrumarea altor cercetători mai avansați ca mine. Asta înseamnă că nu am avut libertate totală în alegerea tematicii de cercetare și a trebuit să lucrez ce mi s-a propus. Nu
Exclusiv: Interviu cu Adina Milac, un cercetător care a reușit în viață din scaunul cu rotile () [Corola-journal/Journalistic/22240_a_23565]
-
Evoc aceste împrejurări - în care învățământul și cultura noastră au trăit un scurt moment de glorie - stârnit de un articol publicat în urmă cu două săptămâni, în "România literară", de către dl. Ion Bulei, directorul Institutului Român de Cercetare Culturală și Științifică din Veneția. Nu stârnit, ci deprimat, vreau să spun. Om de carte, dar care și-a găsit în diplomația și administrația culturală o vocație pe măsura talentului său de istoric, dl. Bulei ne înfățișează un tablou terifiant. După întoarcerea în
Bursa (non)valorilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16676_a_18001]
-
liceul la Blaj, ocrotit de unchiul său Nicolae Ionaș, profesor de cânt la aceste școli, și tot aici urmează Facultatea de Teologie Greco-Catolică. Îndrumat de profesorii săi (a avut norocul cunoașterii în "orășelul de școli" a unor celebrități didactice și științifice precum Timotei Cipariu, Ion Micu-Moldovan ș.a.) urmează Facultatea de Istorie și Latină din cadrul Universității bucureștene. La absolvire, un alt fost elev strălucit al Blajului, filologul Ion Bianu, pe atunci profesor la Universitatea din București, îi recomandă să-și ia ca
Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16699_a_18024]
-
cărți relative la aceste ființe. Dar cu prilejul unui congres, în Franța, la "Bibliothèque Nationale",2) am găsit nu puține cărți relative la situația și particularitățile zișilor "enfants de la rue",3) dintre care cel puțin un studiu de bună calitate științifică (cu cercetări, de pildă, despre copiii din Montevideo),4) sau citata, despre România, de francezul G. Milhès, redactor, și laoțianul H. L. Duc (fotografiile lui sunt excepțional de "bulversante", cu copii ieșind din canale sau țintuindu-te cu ochi adânci de
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
lor în "Casele de copii". Încercăm (șí prin viitoare teze de doctorat) să recurgem la mijloace de convingere prin "comunicare" ca ei să accepte "integrarea". Însă cum aș putea eu însămi să susțin efectul benefic al cercetării și al intervenției științifice, când "oferta" este a unor adăposturi colective în care, în genere, domină încă mizeria materială, promiscuitatea, lipsa de competență, dar și de "suflet" a "educatorilor"? Sau munca de "persuasiune", când nu li se oferă niciun adăpost celor care se apropie
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
38, 27 sept.-3 oct. 2000, s-a strecurat o informație eronată căreia îi facem acum cuvenita corecție: Dl Lucian Radu Stanciu, deținătorul obiectelor de artizanat atribuite lui Brâncuși, a căror proveniență ar trebui urgent descoperită și investigată, este cercetător științific la Institutul de Sociologie și nu consilier juridic la acest institut, așa cum a apărut în textul meu. Prezentăm scuze, atît cititorilor cît și Dlui Stanciu, pentru informația greșită. (P.Ș.)
Lumile succesive ale lui Onisim Colta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16705_a_18030]
-
fost unul din cei mai apropiați colaboratori ai lui C. Rădulescu-Motru. În 1908 devine secretar la periodicul filosofului, Noua Revistă Română, funcție pe care o va ocupa pînă în 1916. Această activitate îi prilejuiește cunoașterea apropiată a lumii literare și științifice a timpului. În 1919 va fi secretar de redacție al altei reviste conduse de Rădulescu-Motru, Ideea europeană, în raza căreia organizează o serie de conferințe de răsunet, susținute în diverse orașe din țară de personalități precum Octav Onicescu, Mircea Florian
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
1930-1932), subdirector și director la Direcția Recensămîntului General al Populației (1930-1932), secretar general al Loteriei de Stat (1932-1935) etc. A desfășurat și o activitate constantă de cadru didactic, din 1913 pînă în 1947, predînd limba română, educația profesională și organizarea științifică a muncii. După pensionarea intervenită la împlinirea vîrstei de 60 de ani, pînă la sfîrșitul zilelor sale, străbate o perioadă materială grea nevoit fiind a lucra în calitate de corector la diverse tipografii și chiar a-și vinde biblioteca. Marea pasiune a
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
complot internațional menit să culpabilizeze Germania, să-i ponegrească trecutul și, firește, să ofere compensații victimelor trecutelor atrocități. Interesant e faptul că ideologul PND, Michael Nier, a fost membru activ în PSUG (deci partidul comunist est german), lector de socialism științific, propagandist cîndva înfocat (și probabil chiar convins) al socialismului ulbrichtian și honeckerian. Notăm așadar configurarea unei alianțe între nostalgicii colectivismului pseudo-egalitarist al RDG cu exponenții revizionismului șovin și hipernaționalist din partea occidentală a Germaniei. Platforma ideologică se adresează înainte de toate celor
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
doilea război mondial. Revizionismul istoric nu este însă subiectul central al retoricii acestui partid. "Străinii sînt principala problemă a Germaniei" afirma Voigt, care vehiculează viziuni de coșmar despre statul multietnic și multicultural. La rîndul său, Nier, fostul profesor de "comunism științific" de la Politehnica din Chemnitz (Karl Marx Stadt, cum s-a numit în perioada comunistă), accentuează temele justiției sociale pe care le-a învățat pe de rost încă din anii formării sale dogmatic-leniniste. Avem într-adevăr de-a face, cred eu
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
voi percepe acest obiect ca fiind într-adevăr un pian ca urmare a unui lanț cauzal de reprezentări mentale a ceea ce văd în fața ochilor (formă, culoare, dimensiuni etc.). Teorii din domeniul fizicii și medicinii susțin o asemenea abordare, aducînd dovezi științifice referitoare la felul în care se formează imaginile pe retină și felul în care creierul procesează informația. Prin reprezentare mentală cognitiviștii se referă la mecanismele creierului, aruncînd în joc ce au mai bun, adică o serie de redutabile analize propuse
Vechi dileme, noi răspunsuri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16742_a_18067]
-
o serie de redutabile analize propuse de reprezentanții a tot felul de discipline a căror denumire începe cu neuro. Fodor însuși este autorul unei cărți despre modularitatea minții, în care combină probleme lingvistice, de studiere a mecanismului limbii, cu chestiuni științifice legate de felul în care funcționează creierul. Pentru cei care nu ar avea oricum răbdarea sau curiozitatea să citească cărți precum cea a lui Putnam, un lucru merită subliniat: trăim, intelectualmente vorbind, într-o atmosferă de nesiguranță conceptuală și de
Vechi dileme, noi răspunsuri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16742_a_18067]
-
pentru cercetători și două-trei nivele pentru arhivă unde, pe lîngă manuscrise se va găsi și tot ce s-a scris în lume despre avangardă: "Va fi o clădire excepțională ca arhitectură, în care se va putea desfășura o intensă activitate științifică și va deveni în același timp un centru de interacțiune europeană. Dacă fiecare țară va avea aici compartimentul său și reprezentanții ei - vor lucra cel puțin 40-50 de persoane -, atunci va deveni și un punct turistic de maximă importanță." Pare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16724_a_18049]