16,458 matches
-
desenul kitschos cu femeia misterioasă În rochie roșie, executat de un maestru englez la care Dora ținuse cândva foarte mult. Scaunele erau aranjate la fel cum Îmi aminteam, obiectele decorative de pe rafturile cu cărți păreau neatinse și, cu excepția mucurilor de țigară din scrumieră și a banilor de pe masă, n-am găsit nimic care să fi indicat faptul că primise un musafir - și că vizitatorul acela aș fi fost eu: bancnotele constituiau chiria pe o lună și țigările fuseseră fumate chiar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
și, cu excepția mucurilor de țigară din scrumieră și a banilor de pe masă, n-am găsit nimic care să fi indicat faptul că primise un musafir - și că vizitatorul acela aș fi fost eu: bancnotele constituiau chiria pe o lună și țigările fuseseră fumate chiar de subsemnatul. Pe blatul de bucătărie era o plăcintă atât de crescută, de parcă ar fi fost pregătită de un cofetar În somn. Dora scosese niște farfurioare și pahare de cristal. Lângă șervete erau niște lingurițe și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
-mi amintesc cum Îl chema, am Început să meditez la inițiala inspectorului și de la ce nume se trăgea. Gerhard? Georg? Poate Günther? Wickert aștepta calm să-mi revin. — Aseară? am Întrebat Într-un final, prefăcându-mă potrivit de distrat, cătându-mi țigările. Mi-am băgat mâinile În buzunarul de la sacoul care atârna de clanța ușii, am dat peste tabachera Dorei, apoi peste țigările mele Moslem. — S-a Întâmplat ceva? Înainte să mă așez, am pus tabachera pe un raft cu cărți. Domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Günther? Wickert aștepta calm să-mi revin. — Aseară? am Întrebat Într-un final, prefăcându-mă potrivit de distrat, cătându-mi țigările. Mi-am băgat mâinile În buzunarul de la sacoul care atârna de clanța ușii, am dat peste tabachera Dorei, apoi peste țigările mele Moslem. — S-a Întâmplat ceva? Înainte să mă așez, am pus tabachera pe un raft cu cărți. Domnule Knisch, putem să vă facem treaba mai ușoară... Mulțumesc, nu sunt fumător. Dar la fel de bine vă putem pune bețe-n roată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
ascuns În șifonierul aceleiași persoane (cu douăzeci de ani mai În vârstă) și că n-am văzut nimic? Că eram preocupat de alte lucruri și nu mă gândeam că un criminal necunoscut, se plimba nestingherit prin apartament? Mi-am stins țigara cuprins de teamă. Trebuie să fiu precaut. Într-un final, m-am decis să fac singurul lucru normal la care mă puteam gândi: să fac pe prostul, mi-am reamintit și am observat că, În mod ciudat, femeia din poză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
păcălesc. Dora mă privi, apoi dădu din umeri. Evident, era problema mea dacă nu aveam de gând să-i zic ce m-a deranjat. Oricum, În loc să continue Îndeletnicirile minunate și josnice la care ne dedăm de obicei, Își aprinse o țigară și arătă cu degetul Îmbrăcat În piele spre pantofii cu toc de lângă oglindă. Dacă doream, eram liber să-i Încalț și să defilez o vreme ca un manechin pe podium. Doar nu voiam să rămân școlărița asta obraznică pentru totdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
jumătăți erau șlefuite să semene cu niște... — Labii? Vocea Dorei suna neîncrezătoare. — Uită-te aici. Complet jenat, am ridicat cheița și am deschis caseta. Interiorul era căptușit cu catifea purpurie, și era destul spațiu pentru două rânduri a câte opt țigări. I-am arătat scrisul aurit, brodat pe elasticul care ținea țigările la locul lor. — Cutia Pandorei, citi Dora. Fabricat În Anglia de firma H. E. Faist & Bros. Când am văzut-o, fără să vreau, m-am gândit la tine. I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
neîncrezătoare. — Uită-te aici. Complet jenat, am ridicat cheița și am deschis caseta. Interiorul era căptușit cu catifea purpurie, și era destul spațiu pentru două rânduri a câte opt țigări. I-am arătat scrisul aurit, brodat pe elasticul care ținea țigările la locul lor. — Cutia Pandorei, citi Dora. Fabricat În Anglia de firma H. E. Faist & Bros. Când am văzut-o, fără să vreau, m-am gândit la tine. I-am Întins cheia. Așa se numește caseta. „Cutia Pandorei“. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
mult, am adăugat. Dacă nu-ți place, poți s-o faci cadou cuiva. Nu m-ar deranja deloc. Nu, nu, chiar Îmi place, răspunse Dora gânditoare. Sau, mă rog, așa cred. Putem să verificăm dacă se potrivesc? Umplu caseta cu țigările ei americane, apoi o Închise cu un clic delicat, fără să mai scoată cheia minusculă. După ce puse singura țigară rămasă pe masă, mototoli cutia goală. — E drăguță. Tot restul cinei am vorbit despre noi. Sau, mai degrabă: Dora a vorbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
nu, chiar Îmi place, răspunse Dora gânditoare. Sau, mă rog, așa cred. Putem să verificăm dacă se potrivesc? Umplu caseta cu țigările ei americane, apoi o Închise cu un clic delicat, fără să mai scoată cheia minusculă. După ce puse singura țigară rămasă pe masă, mototoli cutia goală. — E drăguță. Tot restul cinei am vorbit despre noi. Sau, mai degrabă: Dora a vorbit despre ea, În timp ce eu făceam tot felul de speculații despre cineva care Își pusese numele de „Anton“. În ambele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
a Întors la clinică după prânz, s-a Înțeles cu doctorul asupra unei sume de bani - „A cerut mai mult decât mă așteptam“ - și În aceeași după-amiază, a Început să măture pe acolo. — N-ai regretat niciodată? Dora Își aprinse țigara pe care o pusese deoparte, apoi Începu să studieze Întunericul de afară. Trecu mult timp până să se Întoarcă spre mine și să-mi explice că fusese băiat. După ce au tăiat cordonul ombilical, l-au ridicat. Țipa, țipa, În continuu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Mulți oaspeți de-ai mei procedează așa. Nu Înțeleg de ce. Nu e ca și când aș dori să-i cunosc, serios. Foarte bine că-ți folosești numele adevărat. Nu suport oamenii care nu-și asumă propria identitate. Anton... Zâmbind, pipăi caseta de țigări. Da, așa e bine. Vei fi Anton al meu din Viena. Nu mai exista cale de Întoarcere. Capitolul șapte Trecuse deja de ora două Într-o după-amiază de sâmbătă, când mi-am dezlegat bicicleta. Frau Britz părea de neînduplecat, astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
știam că Dora era atât de preocupată de problema sexuală și că Încerca să clarifice cum stau lucrurile cu „profesorii amorului“. Fără să-mi răspundă, pipăi după tabachera pe care o ținea În sertarul noptierei. După ce-și aprinse o țigară și Își strânse cordonul chimonoului, Dora se pieptănă În fața oglinzilor șifonierului. La final, scoțând firele de păr din perie, răspunse cu țigara tremurându-i Între buze: — Anton, cred că ar fi timpul să iei În serios chestiunea sexuală. Băgând de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
să-mi răspundă, pipăi după tabachera pe care o ținea În sertarul noptierei. După ce-și aprinse o țigară și Își strânse cordonul chimonoului, Dora se pieptănă În fața oglinzilor șifonierului. La final, scoțând firele de păr din perie, răspunse cu țigara tremurându-i Între buze: — Anton, cred că ar fi timpul să iei În serios chestiunea sexuală. Băgând de seamă că sunt Încurcat, Își domoli vocea și continuă strâmbându-se ca un gangster: Fii atent, amice, cum stau lucrurile. Dacă ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
mai apropiată stație de Stadtbahn, respirația noastră fumegând În aerul Înghețat. — La cine te referi? — La Felix, desigur. — La cine? Râzând, Dora Își eliberă brațul de al meu. — Nu ți-ai dat seama că e o ea? Am scotocit după țigările din buzunarul hainei, fiind conștient că erau undeva sub hârtia și chestionarul pe care le-am Îndesat În el. — Normal că mi-am dat seama. De cum a intrat. Comportamentul acela politicos. Masculinitatea aceea rafinată. I-am zis-o. Cu degetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
tu, poate că mi-l pot imagina ca femeie. Când am ajuns și vă roteați prim cameră, mi-era greu să vă deosebesc. Dar mai târziu - vocea și gesturile alea? Nici o șansă. — Mă rog, nu contează, nu? Dora Îmi luă țigara. Vreau să spun, ce ai Între picoare. Felix se consideră bărbat. Și mai mult de atât, n-am ce spune. Susține că nu-l deranjează dacă Îi lipsește ceea ce oamenii consideră singurul lucru care l-ar face fratele lui Adam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
l-ar face fratele lui Adam. De parcă zece centimetri de țesut muscular ar Însemna ceva. — Zece centimetri? — Zece, opt, douăzeci: mărimea chiar nu contează. Iar restul e doar de decor, ești de acord cu mine? Dora Își reîndreptă atenția asupra țigării. Apoi Îmi spuse că dacă ar avea vreodată motive să devină bărbat, ar vrea să fie asemenea lui Karp: calm, demn de Încredere, realist. — Crede-mă, aș fi un medic excelent. — Nu vrei să-ți demonstrezi talentul pe mine? Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
deranjează decât sânii. Nu că nu i-ar plăcea, dar preferă să Îi admire la alte persoane. Încearcă să scape de ai lui cu bandaje. Și invidia femeilor pentru penis? Doar voi, vienezii, mai credeți În așa ceva. Dora Îmi sustrase țigara din nou. Structura oaselor e singurul lucru care poate fi modificat. Uită-te la umeri, șolduri sau Încheieturi. Astea sunt părțile care trădează. Scoase un nor de fum. Bine, hai să vedem. Ce-i În neregulă cu tine? Capitolul nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
minute, ca și când m-aș fi rugat, apoi deschideam larg ușile șifonierului. — În capul meu, gustul de rubarbă și lapte rece va fi Întotdeauna legat de bucuria pe care o simțeam la văzul comorilor ascunse. Dora răsuci cheița și scoase o țigară din tabacheră. Am aprins un chibrit, apoi dădu din cap: puteam să continui. La Început am probat doar rochii de seară, fiindcă Îmi plăcea felul confident În care foșneau. Dar hainele acestea erau de obicei prea mari și nu arătau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Dora. Pantalonii de la costumul de rezervă erau Înghesuiți sub saltea. Îmbrăcat În haine noi, mi se părea treptat posibil să redevin uman. M-am Întors În bucătărie unde apa pentru cafea Începuse să fiarbă zgomotos dar statornic. Mi-am pescuit țigările din haina sfâșiată, am constatat că Îmi rămăseseră doar trei și m-am târât Înapoi În Încăperea care servea În același timp pentru dormit, lucrat și unde Îmi rezolvam treburile de orice fel. Am pus pachetul de țigări pe pervaz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
am pescuit țigările din haina sfâșiată, am constatat că Îmi rămăseseră doar trei și m-am târât Înapoi În Încăperea care servea În același timp pentru dormit, lucrat și unde Îmi rezolvam treburile de orice fel. Am pus pachetul de țigări pe pervaz și am privit pe geam. Anton avea dreptate: Într-o parte locuiau morții, În cealaltă, vii. Șchiopătând spre masa de scris ca să-mi torn niște șnaps În cafea, mi-a trecut prin cap că astăzi, mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
am explicat, șchiopătând până la pervaz. Corpul mă durea la fel, de parcă ar fi fost fabricat din membre asamblate la nimereală. Am aruncat pachetul de Moslem pe masă. — Chibritul e dincolo. Am arătat cu degetul, târându-mă Înapoi. După ce Își aprinse țigara, Anton Îmi povesti că cercetase tot apartamentul. Într-un final, În hol a dat peste clamele cu care Îmi strângeam pantalonii când mergeam cu bicicleta, sub ziarul de pe masa din fața oglinzii. Nu-mi aminteam să le fi lăsat acolo, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
am cotit-o spre Bursă și am continuat să mergem pe partea cu umbră. Prietenul meu și-a suflecat mânecile - și s-a oprit brusc. Fir-ar să fie, Sascha! Cred că mi-am uitat haina la tine. N-am țigări, nici bani. La dracu’. Iritat, se bătu ușor peste piept și șolduri. Hai. Să ne Întoarcem. — Nu te ambala. Mi-am aruncat geaca peste umeri. Într-un buzunar vârâsem niște bani din cei Împrumutați de la Ludmila. Plătesc eu - ca dovadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
prietenă, zise Anton, dar Între timp observase că s-a Înșelat și nu se mai obosi să răspundă. Se Întinse zâmbind după pachetul de Moslem nedesfăcut. Poate ar fi bine să-mi uit haina mai des. Scoțând ambalajul, smulse o țigară și adăugă: Și acum? La naiba, fă ce făceai și pân-acum și pe mine scutește-mă. Îți dau un singur sfat: să nu faci confidențe inutile nimănui. Am urmărit vasul până când acesta dispăru În spatele muzeelor, gândindu-mă că a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Doriți să dați o declarație? Manetti părea mulțumită de superioritatea sa afișată ostentativ. Acum era rândul meu să demonstrez că am situația sub control. Ciupind cu grijă ce mai rămăsese din pliul pantalonilor și Încrucișându-mi picioarele, mi-am ridicat țigara cu o privire Întrebătoare. Doamna inspector mă așteptă să aprind, apoi adăugă: — S-a Întâmplat ceva? Am tras aer În piept și, Încercând să-mi Înving inima disperată, m-am Întrebat dacă era cazul să menționez bătaia de aseară. Soarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]