12,690 matches
-
Fața lui la lumina lumînării e parcă Îmbrăcată În celofan. Cuptorul aragazului arde. Din amintire sau din reflex vine un miros de cozonac. Copilul chinuit, terorizat de frică În așteptarea moșului care vine cu o sanie trasă de reni din ținuturi polare. Primul rol, prima apariție pe scenă. Să nu uit poezia, să nu mă fac de rîs! Orgoliul lui funcționează ca orice organ de care nu are Încă știință, așa cum nu-și simte ficatul sau splina. Altădată aveam mîinile moi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
în care am dormit acolo. A dormit pe canapea în noaptea aceea și-apoi și-a aruncat toată pudra pe pat a doua zi. Înăuntrul casei nu mai erau prea multe de văzut, dar mai că puteai să vezi întreg ținutul de la intrare. Se vedea orașul nostru jos, la poalele dealului, și de pe marginea verandei se vedea destul de bine capitala districtului când cerul era senin, și puteai să-ți dai seama întotdeauna unde e dacă te uitai după furnalul de la fabrică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
ia pe rahații ăștia bogați. Ei au sărăcit toată valea asta, ei și nenorociții de politicieni pe care-i pun să ne conducă“. Nu prea avea un loc de muncă stabil, așa că stătea pe verandă mai tot timpul și privea ținutul. Curtea noastră era plină de cenușă și de câteva buruieni care crescuseră în jurul scărilor și al verandei. Era greu să te joci în curte fiindcă nu prea aveai ce să faci, iar dacă se întâmpla să cad, cenușa îmi intra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
noastră, și pe el nu-l plăceam. O chema doamna Watkins. Îl știam și pe soțul ei pentru că era diacon la biserică. Nu știu cum își câștiga el pâinea, dar numele lui apărea tot timpul în ziar, milita pentru interzicerea băuturii în ținut, încerca să-i împiedice pe negri să voteze, încerca să scoată din biblioteci Pe aripile vântului din cauză că o citea atâta lume și el știa pur și simplu că e „licențioasă“. Cineva a trimis o scrisoare ziarului întrebând dacă domnul Watkins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
vrut să facă nimic în privința asta pentru că ar fi avut necazuri cu oamenii din oraș și, oricum, alegerile veneau peste o lună. Doamna Watkins știa cum îl vede lumea pe soțul ei după tot ce a făcut pentru protejarea moravurilor ținutului, și de fiecare dată când cineva se juca în clasă, zicea că o să aibă o discuție cu domnul Watkins să vadă cum ar pedepsi el un asemenea comportament. În felul acesta, nimeni nu se mai juca în clasă, fiindcă ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
celor doi prieteni scurgându-se prin crunta și incredibila melasă, moarte. Căzând lin, pe lângă mirabile clepsidre din carne albă, netedă, ale căror baze, titanice fiind, se aflau pe chiar tărâmul curții lui Aquarelin, stăpânul nuanțelor și servitorul morții, principele unui ținut pe care tinerii nu aveau să-l mai vadă niciodată. Dar ce-ar fi fost de văzut acolo? Lacul de Parfum, cea mai teribilă invenție din ultima decadă a istoriei, un vulcan din piatră și pământ, în care Aquarelin însuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
Danilo Kiš la Subotica, oraș În NE Serbiei, la granița cu Ungaria. 1939 - este botezat În stil ortodox la biserica Uspenia (Adormirea Maicii Domnului) din Novi Sad. 1942 - după pogromul de la Novi Sad familia se refugiază În Ungaria la Kerkabarabas-Zalabaska, ținutul natal al tatălui său. Aici Danilo Kiš va urma școala primară și primele clase de liceu În limba maghiară. 1944 - familia lui Danilo Kiš trece prin momente grele. Tatăl său este trimis la Auschwitz, de unde nu se va mai Întoarce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
vîrsta de patru ani (1939), pe vremea proliferării legilor antisemite În Ungaria, am fost botezat de părinți la Biserica Uspenia din Novi Sad, și asta mi-a salvat viața. PÎnă la vîrsta de treisprezece ani am locuit În Ungaria, În ținutul de baștină al tatălui meu, unde ne-am refugiat În 1942, În urma pogromului de la Novi Sad. Am lucrat pe la țăranii bogați ca slugă, iar la școală Îmi Însușeam Catehismul și exegeza catolică a Sfintei Scripturi. Tăinuitele neliniști familiale sau ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
crepidele prăfuite, ce-și țineau brațele Încrucișate pe piept, glăsuind cu o voce feciorelnică și cu ochii Înălțați la cer. Le dădeau apă rece și un coltuc de pîine, iar ei le mulțumeau, promițîndu-le, În schimb, viață veșnică, Înfățișîndu-le un ținut binecuvîntat unde aveau să ajungă după moarte: nu mai era pustiul nisipos, cu șerpi și păianjeni, ci cu palmieri cu coroana bogată, cu izvoare la tot pasul, cu iarbă pînă la genunchi, cu un soare ce strălucea blînd, căci ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
ucenici o porni În fugă pînă la cel mai apropiat cătun și se Întoarse cu niște lucrători care tocmai isprăviseră o fîntînă. Duceau În spate cazmale, lopeți, toporiști. În urma lor mergea tot satul, tot ce era suflare, căci În tot ținutul se dusese vestea apariției unui mag egiptean care avea să facă o minune. „La șase coți adîncime“, stărui Simon. Lucrătorii se puseră pe treabă și primul strat nisipos fu curînd urmat de pietriș, apoi de pămînt roșiatic. Lopețile izbeau În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
abundență de detalii din care e făcută viața unui om. De pildă, amănuntul legat de locul nașterii, consemnat corect și precis (Kraljevčani, comuna Glina, județul Banja) era Însoțit de date istorice și geografice, fiindcă acolo se Înregistrează tot. Absolut tot. Ținutul natal fusese descris cu atîta Însuflețire Încît, urmărind cu privirea rîndurile și paragrafele, mă simțeam acolo, În inima acelor ținuturi: zăpezile de pe piscurile munților Îndepărtați, arborii golași, apele Înghețate pe care, ca În peisajele breugheliene, copiii se dădeau cu săniuța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
precis (Kraljevčani, comuna Glina, județul Banja) era Însoțit de date istorice și geografice, fiindcă acolo se Înregistrează tot. Absolut tot. Ținutul natal fusese descris cu atîta Însuflețire Încît, urmărind cu privirea rîndurile și paragrafele, mă simțeam acolo, În inima acelor ținuturi: zăpezile de pe piscurile munților Îndepărtați, arborii golași, apele Înghețate pe care, ca În peisajele breugheliene, copiii se dădeau cu săniuța, printre ei l-am zărit cît se poate de clar și pe el, pe tata, deși pe atunci n-avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
înregistrată geografic sau demografic, multe așezări nu au fost consemnate. Chiar în harta Moldovei, întocmită de Dimitrie Cantemir și tipărită în Olanda în 1737, în Colinele Tutovei au putut fi identificate 25 de așezări; mai bine apar în hartă limitele ținuturilor, a inutului Tecuci din care au făcut parte și satele de pe valea Dunavățului. Deși „Condica liuzilor”, din 1803, nu conține toate așezările, tot înregistrează 166 de localități, iar în harta lui Bawr, tipărită în 1873, în Colinele Tutovei sunt atestate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unde se odihnesc vitele sau oile în timpul pășunatului, care a luat locul stânei (stâna cu toate dependințele ei), nu a putut evolua spre așezare stabilă a satului. Târlele se găsesc în toate regiunile țării „și mai cu seam în toate ținuturile Moldovei” și, cu siguranță, au „funcționat” și pe moșia care cuprindea Valea Berheciului și Dunavățului. Ca formă superioară de organizare a vieții sociale, satul de pe Valea Dunavățului are o vechime apreciabilă. Până la Ștefan cel Mare, în documentele de cancelarie sunt
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sociale, satul de pe Valea Dunavățului are o vechime apreciabilă. Până la Ștefan cel Mare, în documentele de cancelarie sunt menționate 91 de așezări, între care satul Filipeni și satul Fruntești din actuala comună Filipeni. Ca număr de locuitori, pentru satele din ținutul Tecuci, ocolul Berheciului, se apreciază o medie de 269 în anul 1912, 291 în 1930 și 316 în 1966. Hotarele satelor erau fixate anterior întemeierii statului Moldova, 80,3% din așezările consemnate de documente preexistau cu hotarele lor fixate. Din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care Mihăilă din Obârșia Berheciului (astăzi satul Obârșia din comuna Izvoarele Berheciului) care dăruiește la 4 septembrie 1660, pentru binele făcut, lui Pătrașcu logofăt „a mea dreaptă ocină și moșieîce se va alege din Runcu, din pădure ce iaște la ținutul Tecuciului” Un Mihail din Obârșia (Brheciului) dăruiește lui Pătrașcu Logăfăt al III-lea „pentru multe treburi ce i-au făcut la domnie” (funcționau și atunci pilele și traficul de influență!) partea sa de moșie din Runcu (Filipeni - n.a.) la 22
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la vecinicie (dependența personală față de proprietar), foști răzeși care și-au pierdut proprietatea, clăcașii secolului al XVIII-lea, declarați prin Așezământul lui Constantin Mavrocordat, liberi ca persoană, dar fără „de moșie”. O Slobozie, zisă a Domniței (Slobozia Domniței), din fostul ținut al Tecuciului, a fost colonizată cu bejenari bucovineni, la fel ca satul Lunca. Toți cei care se așezau pe moșie boierească sau mănăstirească, uneori chiar răzășească, ca să se hrănească de pe acea moșie, erau datori proprietarilor cu zeciuiala, claca, alte dări
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satul siliștea Dobromir; și să arătăm cu oameni buni și bătrâni, un drum care duce la Dunavăț, peste Dunavicior, la Răchiți (în textul slav Rachetova), între cele mai sus scrise sate. Noi am strâns oameni buni și bătrâni din acel ținut al Tecuciului și din Răchiți din ținutul Adjudului, și i-am întrebat pe ei despre acel drum, iar ei ne-au arătat între acele sate, un drum vechi ce merge la Dunavăț peste Dunavicior la Răchiți. Pe dreptate, milostive pan
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
oameni buni și bătrâni, un drum care duce la Dunavăț, peste Dunavicior, la Răchiți (în textul slav Rachetova), între cele mai sus scrise sate. Noi am strâns oameni buni și bătrâni din acel ținut al Tecuciului și din Răchiți din ținutul Adjudului, și i-am întrebat pe ei despre acel drum, iar ei ne-au arătat între acele sate, un drum vechi ce merge la Dunavăț peste Dunavicior la Răchiți. Pe dreptate, milostive pan logofete, am văzut că este un drum
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ești și di la noi, di urică și cumpărătură, cu tot vinitul și alții nime să nu să amestice. ]Pe verso] Frunteștii Academia R.P.R., CCXIII/2 * 1765 (7273) martie 18 Lista (perelipsis) de ispisoace și zapise privitoare la moșia Filipeni, ținutul Tecuciului (1655-16719, întocmită de diacul Ioniță Baiș pentru medelnicerul Dumitrache, moșie luată de zestre de la socrul său Ioniță Ruset medelnicer. Perelipsis 7168 [1666] iul[ie] 16, un zapis de la Mălana, fata lui Brașeu Lazor au dat danie a patra parte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lei bătuți”, printre marii boieri martori fiind și Miron Costin mare comis. „Adică noi Cîrstina Platoneasa și cu ficiorii miei Sîrghie și Macasin și Aftodor din satul dumisale lui Pătrașcu logofătul al treilea din sat, din Hilipeni ce ieste la ținutul Tecuciului, scriem și mărturisim cu acestu adevărat zapis al nostru, cum noi de nime nevoiți, nici asupriți, ce de a noastră bunăvoie, am vîndut a noastră dreaptă ocină și moșie ce avem în sat, la Hilipeani usăbita de alte vii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pătrașcu al treilea logofăt partea lor din moșia Filipeni pentru 13 ughi, bani buni. „Adică eu Cîrstina Platoneasa și cu ficiorii mii Sîrghie și Macasin și Aftodor din satul dumisale lui Pătrașco logofătul al treilea din Hilipeani, ce iaște în ținutul Tecuciului, scriem și mărturisim cu acestu zapis al nostru, cum noi de nime nevoiți, nici asupriți, ce de a noastră bunăvoie, am vîndut a noastră dreaptă ocină și moșie, toată partea ce avem la sat la Hilipeani, den cîmpu și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Filipenii, moșia Orasa unde și-a clădit casă și biserică și parte de Versăști (Bacău). Dintr-o scrisoare aflăm că moșia Filipeni, aparținând la 5 frați, unul dintre ei vinde lui Grigore partea sa, acesta rămânând stăpân. „Moșia Filipenilor din ținutul Tecuciului, dreaptă părintească, care la împărțeala ce s-au făcut între noi frații cu bună primire tuturor și a maicii noastre, față fiind și moșul nostru, banul Iordache Krupenski, întărită și de înalt Preasfințitul Mitropolit Veniamin și de cinstit Divan
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Filipenilor s-au venit iarăși dreaptă parte de chironomii părintească a fratelui nostru Grigore Roset căminar cu așezare părintească casa ce au fost pe dânsa făcută de mâna comis Iordache Roset date așezări pentru așezare părintească de pe moșia Orașa din ținutul Bacăului și fiindcă de pe săvârșirea din viață a fratelui nostru Ștefan Roset căminar, nerămânându-i mai de aproape chironomi ai săi din trup, fiind neînsurat, afară de noi frați, parte răposatului, în cinci părți pe cinci frați ni s-au venit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lor, de aceea vrând a mă liniști în totul pentru viitor spre acest sfârșit după împreună înțelegere avută cu soția mea, dumneaei Savastița Roset, născută Luca, am regulat pentru averea ce avem astăzi atât în inutul Bacăului, cât și în ținutul Tecuciului și târgul Bacăului, casele cu locul lor din acest târg după stăpânirea de față, asemenea și celelalte locuri atât cu bezmăn, cât și pe locă gospod, precum și via de la Barați, acestea fiind toată averea din care cea mai mare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]