3,981 matches
-
afectată a gingiei, cu un pansament, timp de 5-10 minute. Aburirea danturii cu vaporii degajați de fiertură din fructe de măselariță, fără a se inspira, sau de cimbru de câmp. Pe măselele dureroase se mai aplică ceară frământată cu piper, țuică tare pe vată, suc de hrean. Se ține În gură și se fac clătiri repetate cu ceai de măselariță, de urzică, de rădăcină de cașul dracului, iarba porcului sau cu sare și oțet. Gargară cu ceai de jaleș, cu flori
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
se adaugă apoi pâine, ca să se facă un aluat. Legătoare pe stomac cu oțet fiert și miez de pâine, peste care se presară frunze zdronite de mentă creață. În caz de grețuri și dureri de stomac, În Muntenia se bea țuică sau se consumă miere de albine cu frunze, flori și/sau semințe de busuioc. Se bea rachiu În care s-a macerat rădăcină de osul iepurelui, de pătlagină sau mentă, 12 păhărele, dimineața, pe nemâncate. Fiertură de pelin cu miere
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
grâu. Ceai de urzică, o lingură la cană. Se beau 2 4 căni pe zi. Ceai de coada șoricelului, cu mușețel, chimion, mentă, iarba marinarului, potroacă, de păstârnac sălbatic, coajă de soc, iarba ursului, podbal, frunze de tei. Se bea țuică cu usturoi pisat, țuică cu mentă, potroacă, rădăcină de ghințură. Frunze și flori de păpădie, consumate primăvara, În salate. Un panaceu universal În afecțiunile gastro intestinale: mierea de albine. Un leac minunat: extract din obligeană, preparat din macerarea de rădăcini
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
o lingură la cană. Se beau 2 4 căni pe zi. Ceai de coada șoricelului, cu mușețel, chimion, mentă, iarba marinarului, potroacă, de păstârnac sălbatic, coajă de soc, iarba ursului, podbal, frunze de tei. Se bea țuică cu usturoi pisat, țuică cu mentă, potroacă, rădăcină de ghințură. Frunze și flori de păpădie, consumate primăvara, În salate. Un panaceu universal În afecțiunile gastro intestinale: mierea de albine. Un leac minunat: extract din obligeană, preparat din macerarea de rădăcini În rachiu de tescovină
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
spini albi, floare și rădăcină de ștevie, cârcei de viță de vie, răchitan, tătăneasă, urzică, din planta colțuni, de secară arsă, de orz sau ovăz, de sânge de nouă frați, pisați, cu rășină de plopi sau de duzi. Consum de țuică cu mentă. Cataplasme pe burtă cu mentă, cu pâine arsă și rachiu de drojdie, cu oțet sau rachiu. Legători cu ceapă, mere pădurețe, cu ou și oțet cu pelin, huce și spuză, cu flori de trandafir și oțet, cu sfeclă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pisat și i se dă bolnavului să mănânce dimineața, pe stomacul gol, pâine unsă cu usturoi. Se bea saramură (apă În care s-a dizolvat sare de bucătărie) și se freacă burta bolnavului cu usturoi pisat. Se bea mujdei cu țuică, amestecat cu coajă verde de nucă pisată. Se bea oțet din vin, pe stomacul gol și se Înfășoară burta cu balegă de vițel, presărată cu piatră acră. TENII (cordele) Rădăcină de ferigă macerată În miere de albine, din care se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
rădăcină de leuștean, din flori de liliac, de nasul curcanului, de flori și frunze de mușcată, muguri de plop, rădăcini de pătrunjel, pelin, coajă de stejar, trandafir roșu, troscot, floarea ursului. Consum de drojdie de bere, amestecată cu vin sau țuică, chinină, cârmâz, plămădeală din rachiu și miere de albine, cu gândaci de frasin, oțet cu ceară roșie sau cu sare, ceai din frunze de oleandru cu funingine. Băi fierbinți la picioare și șezut În care s au pus zeamă de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Se bea plămădeală de rachiu de drojdie cu scorpat, fiertură din scuturătură de fân și puțin untdelemn, câte o ceașcă, dimineața, pe stomacul gol. Spălături vaginale cu ceai din frunze de nuc. Se bea ceai din flori de urzică moartă, țuică cu coji de ouă pisate, potroacă fiartă În vin sau sulfină fiartă În vin. SUFERINȚE DIVERSE ÎN ZONA ABDOMINALĂ ȘI CEA PELVINĂ Ceai de crețișoară, o lingură la cană. Se beau 4-5 căni pe zi. Ceai de mușețel, o linguriță
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
oii, vetrice. Iarbă mare plămădită cu miere de albine, rachiu În care s-au plămădit bureți arși, buruiană de sub fag; cu camfor, drăcoaică, lumânărică, tătăneasă, rădăcini de iarbă mare, de mutătoare, papură roșie, piper negru măcinat, cu secărică sau spânz, țuică sau vin alb În care s-au fiert lemnie, ridicătoare, surioară cu frățior. În medicina populară, denumirea de vătămătură era dată și unor colici intestinale, hepatice sau renale, precum și umflăturilor cauzate de ieșirea intestinului subțire prin peritoneu. Vătămătura se confundă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
mai sus, sub formă de ceai concentrat (2-3 linguri din amestec la o cană), se aplicau și cataplasme de 2 ori pe zi, din care, una seara, la culcare, menținându-se până a doua zi. Fiertură de vin roșu sau țuică cu rădăcină de cimbru, leuștean, de mentă, cu măduvă de soc, un bob de tămâie, la care se adaugă apoi o lingură de aghiazmă. Se bea câte un pahar pe zi. Legători pe burtă și pe testicule cu ceapă prăjită
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
rădăcină de cimbru, leuștean, de mentă, cu măduvă de soc, un bob de tămâie, la care se adaugă apoi o lingură de aghiazmă. Se bea câte un pahar pe zi. Legători pe burtă și pe testicule cu ceapă prăjită și țuică cu camfor. Masaj ușor pe "surpătură", care se leagă apoi cu un brâu lat. Se bea zeamă de iarbă de vătămătură, 2-3 păhărele pe zi. Rachiu de drojdie, suc de sfeclă roșie, iască uscată, frunze și flori de turta lupului
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Viena bea cam 215 litri de lapte pe an; unul de la Paris, 122 litri, iar unul de la Berlin 160 litri pe an. Bucureșteanul bea cam 22 litri pe an 367 pentru că...locuitorii din România folosesc mai mult băuturile spirtoase, îndeosebi țuica. Orașele cele mai populate din România erau: București cu 631.299 locuitori, Chișinău:117.016, Cernăuți: 111.147; Iași:102.595; Galați:101.148; Cluj:98.569; Timișoara:91.866; Oradea: 82.355; Arad:77.255; Brăila:68.310; Craiova
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a dat seama că era manipulat și și-a asumat rolul deși dădea impresia de un tip puternic în plan social. NICOLAE V|C|ROIU " Nea Nicu" era o figură (antipatică, la vedere) cu legenda că-i place "Săniuța", o țuică ieftină. Nu era șiret, dar cred că mulțimii și presei nu prea avea ce spune. Om de cifre, mare finanțist, știa că tăcerea e de aur și-și masca bine pornirile la vorbă. Era gat vre icicum am răspunde rau
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
2004). Omogenizarea în sens pozitiv înseamnă dezvoltare, înseamnă bunăstare înseamnă schimbarea modurilor de producție și a produselor. În sens negativ, așa cum o indică și "apelativele" de mai sus, omogenizarea este percepută ca un efect al răspândirii imperialismului occidental. Omogenizarea înlocuiește țuica cu whiskiy-ul și mititeii cu hamburgerii; ea e un dezastru pentru micul întreprinzător din industria laptelui, dar o binefacere pentru copilul ce nu mai bea lapte comercializat în pet-uri la colț de stradă. Hibridizarea înseamnă melanj. Hibridizarea înseamnă amestec
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Eu voi prezenta câteva informații despre o plantă și elevii trebuie să o recunoască . Exemplu: Crește la câmpie,seamănă cu soarele și din semințele ei se face ulei. Crește În livadă,fructul lui este albastru și din el se face țuică(rachiu). Crește În apă,are floarea albă și plutește deasupra apei. Crește În pădure,este un copac Înalt și face ghinda. Este o legumă ,are multe foi ,se murează și se fac sarmale. Crește la munte și tot timpul are
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
azi ești, mâine nu te mai alegi, ba te mai pot unii trimite și la pușcărie după ce ieși de la Cotroceni, pe motiv de flotă furată. Sunt sigur că o să mă întrebați, de ce și eu, ca om serios, devotat patriei și țuicii de Cursești, ținând din toată inima la cei care au ajuns muritori de foame, mă uit la cum se dau regii cu trăsura pe ulița mare de pe malul Tamisei? Păi, să vedeți că m-a luat și pe mine cumva
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de ani... Tăcu iar uitându-se cu mare atenție la flăcările jucăușe care mistuiau cu spor ramurile subțiri ce trosneau parcă veselindu- se. Omul zăpezii căută după capătul patului și veni spre masă cu o sticlă și un pahar. - E țuică făcută acasă de părinții mei, țuică trasă de două ori cum se face pe la noi, bea, o să-ți priască după frigul pe care lai tras. Dar scoate- ți cizmele celea, sau stai, mai bine ți le trag eu, că
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cu mare atenție la flăcările jucăușe care mistuiau cu spor ramurile subțiri ce trosneau parcă veselindu- se. Omul zăpezii căută după capătul patului și veni spre masă cu o sticlă și un pahar. - E țuică făcută acasă de părinții mei, țuică trasă de două ori cum se face pe la noi, bea, o să-ți priască după frigul pe care lai tras. Dar scoate- ți cizmele celea, sau stai, mai bine ți le trag eu, că te văd încă înțepenit puțin. Îi
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
la pădure dar și aceștia au țâșnit care încotro, spre marginea pădurii când m-au văzut. Degeaba i-am chemat, nici unul nu s-a întors. Atunci de mâhnire am băut eu toată sticla și nu m-am mai atins de țuică două luni de zile. Vrei să mănânci ceva? Am mâncare de ciuperci uscate de astă vară și friptură de iepure. Nu mai așteptă răspunsul. Aduse două străchini de lut pe care le puse pe masă. Străinul dădu paharul de țuică
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
țuică două luni de zile. Vrei să mănânci ceva? Am mâncare de ciuperci uscate de astă vară și friptură de iepure. Nu mai așteptă răspunsul. Aduse două străchini de lut pe care le puse pe masă. Străinul dădu paharul de țuică pe gât dintro mișcare apoi mâncă un timp în tăcere. Întrebă într-un târziu... - Dumneata stai singur aici? - Singur. Dacă nu m-am însurat când trebuia, cred că nu am să fac lucrul acesta niciodată. M-am obișnuit de unul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de pe deal, în crâșma lui Murgoci, de pe ulița mare a satului. Eram și eu acolo, nu că aș fi fost un obișnuit al cârciumii, ci fiindcă îmi plăceau glumele bătrânului Murgoci, un tip foarte ager la minte și la măsurat țuica. Avea pentru mine un respect deosebit, pentru el eu eram „domnu’ învățător”, adică un om cu multă carte și de aceea când mă vedea se grăbea să aranjeze cum se cuvine masa din colț de aproape de fereastra îngălbenită de tutunul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
din colț de aproape de fereastra îngălbenită de tutunul de proastă calitate fumat de oamenii de prin partea locului, dar unde era mai multă lumină. Spăla un pahar special pentru mine, un pahar cu picior șil umplea apoi pe îndelete cu țuica ceea bună, trasă de două ori, pe înveliș de mentă și îndulcită cu miere de salcâm. Și acum îmi amintesc de gustul grozav pe care-l avea. Ușa a scârțâit încet parcă îngânând a trudă, s-a deschis cât era
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Vaslui. Mai completa ea din rațiile care ar fi trebuit să le dea la femei, fiindcă în mod normal ar fi trebuit să facă și mâncare acolo dar oamenii din sat aduceau ei ce era nevoie și în primul rând țuica, acel produs nelipsit de la orice naștere. Când am văzut-o ultima dată, era deja pensionară după ce aproape toți cei tineri din sat fuseseră moșiți de ea. Vremuri demult apuse încerc să le rememorez aici, pentru a mai colora cenușiul timpurilor
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
aveau nici măcar o lună de zile lucrată zi de zi pe cartea de muncă, multe rebuturi umane care au trecut din cârciumă direct în barca revoluționarilor. Și dacă înainte de 1989 aceștia te acostau pe stradă ca să le dai de o țuică, acum statul român le dă bani destui ca să aibă pentru toată luna de stat la cârciumă. Românul care nu face parte dintre „aleșii, aleșilor”, muncește pe rupte și trage barca pe uscat cu șase, șapte milioane de lei vechi pe
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
sineală, cel puțin odată pe an la Paști sau la Crăciun; cu oameni săraci dar primitori, gata să servească din puținul lor pe orice pământean care, chiar și întâmplător, ar fi trecut pragul vreo unei gospodării, cu un păhărel de țuică de prună păstrată în butoiaș de dud pentru zile mari sau toamna, cu o cană de lut plină ochi cu vin-ravac de producție proprie, natural sută la sută, turnat din urcior înflorat, însoțit de o plăcintă din făină neagră cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]