3,743 matches
-
abordări eterogene. Această reflexivitate necesară îi constrânge pe antropologi să nu rețină din societățile "moderne" din centrul sau de la periferia capitalismului după termenii în uz la acea dată decât unele scheme abstracte și generale ale sistemelor lor socioeconomice, contrastând cu abundența de detalii ce caracterizează monografiile societăților și economiilor "tradiționale". Opoziția tradițional / modern este, în concluzie, reluată sub diferite avataruri și reprodusă la infinit chiar în interiorul diverselor obiecte și terenuri ale disciplinei. Contextele precoloniale care furnizează esențialul terenurilor etnologice sunt astfel
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de aceasta s-au preocupat Mihai Viteazul, Cantacuzinii, Constantin Brâncoveanu. Domnitorul Sturza s-a îngrijit de ridicarea Odobeștilor. În epoca modernă și în perioada de după Unire, proprietățile viticole sau extins considerabil, ajungând în 1884 la 300 000 de pogoane. Prin abundența și calitățile lor deosebite, vinurile noastre au devenit un articol extrem de solicitat atât pe piața internă cât și în străinătate. Convoaie de care și căruțe - notează N.Iorga - făceau săptămâni și luni întregi de drum ca să poată transporta vinul din
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
structură a genului. De această dată, însă, ceremonialul grav și naiv imprimat ,,zicerii’’ este în mod direct și fără probleme,,desacralizat’’. Aglomerând cu erudită și comică plăcere fel de fel de nume recrutate din tezaurul mitic-folcloric autohton, înmagazinat cu știuta abundență în cărțile populare, autorul adoptă din capul locului un ton de bufonadă. Caragiale vizează astfel circumscrierea elementului anecdotic într-un cadru narativ-fantastic caracteristic prin enormitatea lui bufă. Așa se face că imaginea de pișicher a unchiașului pus pe crailâcuri, mare
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
deplin, cu atât elementul realist face cumpănă dreaptă cu fantasticitatea; în special limbajul cerșetoarei este de-o oralitate atât de autentică, la începutul, ca și la sfârșitul povestirii; oamenii care îi dau de pomană, vorbele lor, priveliștea sunt mai din abundență, decât rustic-românești, numai că implicând infailibila știință a scriitorului de a evita orice ostentație neaoșist semănătoristă ori de alt gen. Motivația artistică a alternării planului ,,real’’ cu cel ,,fantastic’’ este concretizată pe o tranziție naturală ca și la Creangă, dacă
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
dominație: orice imagine a puterii se întemeiază pe o putere a imaginii. Nu-și însușește statul imaginea "creatoare" a culturii tocmai fiindcă arta (contemporană), cu toată evanescența semnificațiilor ei și cu absența limbajului articulat, reprezintă unul dintre ultimele centre de abundență, de "plusvaloare a sensului" (după expresia lui Claude Lévi-Strauss)? Nu este arta unul dintre ultimele locuri unde imaginea dezinteresării capătă formă și servește scopurilor politice? Dacă nu, de ce ar exista un paralelism între puterea tot mai mare a dublei imagini
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Nu le va fi oare permis, cu condiția să nu se îndepărteze de justiție, să formeze combinații infinite, asociații de orice natură, religioase, caritabile, industriale, agricole, intelectuale și chiar falansteriene și icariene? Nu este sigură, pe de altă parte, că abundența capitalurilor favorizează toate aceste întreprinderi? Doar că fiecare se va asocia în mod voluntar la acestea, suportând pericolele și riscurile. Ceea ce se dorește prin intervenția statului este asocierea la astfel de întreprinderi pe riscul și pe cheltuiala publică. Se va
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
pâine; dacă sunt goi, le trebuie veșminte; dacă sunt bolnavi, doctorii; dacă le este frig, un adăpost și combustibil; dacă aspiră să învețe, cărți; dacă doresc să se deplaseze, vehicule, și așa mai departe. Bogăția unei țări se vede în abundența și buna distribuție a tuturor acestor lucruri. De unde trebuie să recunoașteți plin de fericire cât de falsă este această tristă maximă a lui Bacon: Ceea ce un popor câștigă, celălalt pierde în mod necesar; maximă exprimată într-o manieră și mai
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
umple decât dacă un alt portofel se golește. Și dacă se profesează că aurul este bogăția, concluzia este că între oameni există deplasări de avere și niciodată progres general. Exact ceea ce spuneam la început. Dacă, dimpotrivă, vedeți adevărata bogăție în abundența lucrurilor utile capabile să ne satisfacă nevoile și gusturile, veți înțelege cum este posibilă prosperitatea simultană. Numerarul nu servește decât la a facilita transmiterea dintr-o mână într-alta a acestor lucruri utile, fapt care se îndeplinește la fel de bine cu
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de muncă; cereale, fructe, legume, carne, lână, bumbac, piele, lemn etc. Interesul ei evident este ca piața unde se vând astfel de lucruri să fie cât mai întinsă posibil. Cu cât ea se va găsi în prezența unei mai mari abundențe de astfel de produse agricole, cu atât va primi mai multe pentru fiecare cantitate dată din propria muncă. Sub un regim liber, se vor vedea o grămadă de ambarcațiuni mergând să caute alimente și materiale în insulele și continentele vecine
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
vom fi reduși la mizerie, și ce se va întâmpla cu voi? Insula ar fi inundată de mijloace de subzistență și de material de lucru venite din afară, bărcile voastre vor fi mereu pe mare; ce calamitate națională! Este adevărat, abundența va domni în jurul vostru, dar veți lua voi parte? Nu spuneți că salariile s-ar menține și s-ar ridica deoarece străinii nu vor face decât să mărească numărul celor care vă comandă de lucru. Cine vă asigură că îi
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
vor face decât să mărească numărul celor care vă comandă de lucru. Cine vă asigură că îi va apuca fantezia de a vă livra produsele lor degeaba? În acest caz, neavând nici muncă nici salariu, veți pieri de inaniție în mijlocul abundenței. Credeți-ne, acceptați legea noastră cu recunoștință. Creșteți și vă înmulțiți; ceea ce va rămâne de-ale traiului în insulă peste consumul nostru vă va fi livrat în schimbul muncii voastre, care, pe această cale, va fi mereu asigurată. Mai ales feriți
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
aceste bogății ar fi exploatate eficient și distribuite echitabil. Economia liberală credea că natura este darnică și posedă mijloacele de a îndestula pe toți. Suspendarea consumului nu mai este de mult o condiție de progres economic și social. Producția și abundența sunt elementele progresului. Uneori, ne referim la muncă numind-o "ocupație", cuvânt ce însemnă "a lua în stăpânire"; ne place să credem că noi ne-am ales munca, dar ar fi mai aproape de adevăr dacă am spune că munca ne-
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
a corespunde cu comuna și privații în limba lor. Asta, și chiar de n-ar fi o lege, o pretinde mintea sănătoasă și este cel mai esențial tribut al bunei administrațiuni. Oameni de aceștia în toate municipiile se află în abundență, dar chiar pentru această însușire nu se aplică. În toată țara nu mai este nici un vicecomite (subprefect român, și de cei mai mici diregători încă abia ici-cole câte unul ex peculiari gratia, care și aceia numai ei știu bieții cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe care le-am avut la îndemână, inclusiv urmele arheologice pentru perioadele îndepărtate, dar care îngăduie observații pertinente în materie. Căci suprafața destul de întinsă, pe care se înșiruie străvechi și vechi vetre de locuințe omenești, grosimea straturilor de cultură materială, abundența obiectelor și calitatea lor foarte diversă, atât din așezarea neolitică de la Tămășeni, precum și din toate celelalte locuri cu urme arheologice, constituie prin el însele dovada incontestabilă cu privire la intensa și continua locuire a teritoriului comunei Umbrărești de astăzi. Multitudinea și specificitatea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mari de miere, o încărcau în poloboace puse pe care, o transportau și o vindeau în orașele Bacău și Roman, deoarece prin orașele din preajma Umbrăreștilor, respectiv Tecuci, Focșani, Galați, produsul nu se putea vinde la preț bun ca urmare a abundenței lui aici. Știrea e credibilă fiindcă informatorul era om cu pregătire intelectuală și avea bune cunoștințe despre trecutul și oamenii localității noastre. El a lucrat o vreme alături de inginerul agronom Eugen Podoabă, la Casa Rurală umbrăreșteană, participând atât la înființarea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
așa cum scrie cercetătoarea și buna cunoscătoare a domeniului, Corina Nicolescu, „teritoriul românesc, se constituie dintr-o vastă întindere de păduri”, iar în cazul satelor noastre însuși numele derivat din latinescul umbră reprezintă cea mai elocventă rezonanță a acestei realități. Așadar, abundența lemnului chiar în interiorul așezării, cât și în împrejurimi, a făcut ușoară și posibilă deprinderea prelucrării lemnului și înjghebarea locuințelor de către fiecare familie cu rudele apropiate, din rândul cărora nu putea să nu fie careva mai înzestrat în meseria respectivă. Dar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
servi la punerea în paralel a unui anumit număr de critici puternice făcute de sociologi cu privire la finalitățile și utilizările acestor cercetări. O istorie din Brazilia Dacă mai există o țară marcată de imaginea violenței, aceea e Brazilia. Reportajele difuzate din abundență, mai ales în "anul Braziliei" în Franța (anul 2005), oscilează adesea între un exotism ludic, ultraviolență și mizerabilism, pe scurt: carnaval, samba, maghernițe și trafic de narcotice. Istoria contemporană a acestei țări este de multe ori redusă la tragedia criminalității
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
-ți gura, Kovac. Uită, măcar în prezența mea, că nu ești decât o bestie gălăgioasă, care din nefericire a apucat să se prăsească. DOMNUL KOVACIC: Dar așa ceva... dar eu nu trebuie să... așa ceva. DOAMNA GROLLFEUER (ridicându-și bastonul): Înghite-ți abundența, Kovac! Ca missing link2, care ar trebui să fii, ar trebui de fapt să grohăi, dacă ați fi siliți să scoateți la iveală adevărul despre persoana veritabilă, care ar fi în stare să judece acest adevăr. Ăsta e principiul unei
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
cu un cuțit potrivit, astfel încât să capete forma unei bărcuțe; miezul se colectează într-un vas separat. La sfârșitul operațiunii se vor obține 12 bărcuțe. Cartofii fierți se pasează, se adaugă brânza tăiată cubulețe, sparanghelul tocat, sare, piper (măcinat) din abundență și se amestecă totul bine. Se umplu bărcuțele cu această compoziție, se așază într-o tavă tapetată cu hârtie pentru copt și se lasă 12-15 minute în cuptorul încins la 200°C, până când devin aurii. Se servesc calde. Știați că
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
să se rumenească, se sărează, se adaugă o jumătate de pahar de vin, se acoperă și se înăbușă 20-25 de minute la foc potrivit, apoi se pasează cu mixerul și se condimentează piureul obținut cu piper și oregano verde din abundență. Se prepară sosul: roșiile se curăță de pieliță și de semințe, se toacă, se sărează, se stropesc cu ulei de măsline și se presară deasupra o jumătate de linguriță de coriandru măcinat. Se taie calota verzelor, se umplu cu piureul
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
se scot înainte de a se înmuia. Ceapa curățată de coajă și țelina tăiată cubulețe se fierb în apă cu o lingură de oțet. Legumele calde se amestecă într-o salatieră, se condimentează cu ulei de nuci, sare, piper alb din abundență și 6 linguri de oțet. Se amestecă bine și se servește. Știați că... Mic și rotund, arpagicul este acoperit cu o foiță subțire de culoare maro-deschis și are un gust plăcut, deloc înțepător. Se consumă gătită, de obicei fiartă, alteori
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
roșu • ulei de măsline extravirgin • sare • piper Timp de preparare: 20 min. Conținut caloric: 162 kcal/porție Fără ouă Mod de preparare: Se taie o jumătate de pâine în felii groase de un deget, care se ung cu unt din abundență și se presară cu boia de arde iute. Se dau la cuptor să se rumenească, apoi se taie cubulețe (crutoane). Salata se curăță, se spală și se scurge bine. Andivele se taie fin, lăptucile și cicoarea creață se rup în
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
se păstrează câteva bobițe pentru a decora salata, iar restul se stoarce în robotul de bucătărie. Din 60 ml de ulei de măsline, 20 ml de suc de rodie și sare se prepară un sos cu care se stropește din abundență salata, se amestecă bine, se ornează cu bobițe de rodie și se servește. Un sfat în plus Rodia se poate stoarce și manual: se taie fructul în jumătate, se desprind bobițele de pe coajă, se colectează într-un vas adânc și
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
cu câteva polonice de supă vegetală caldă. Când începe din nou să fiarbă, se adaugă găluștele de cartofi și se lasă ciorba pe foc până când acestea se ridică la suprafață. La sfârșit, se condimentează cu ulei de măsline și, din abundență, cu piper proaspăt măcinat. Se servește fierbinte. Ciorbă de verdețuri Ingrediente pentru 4 persoane • 500 g sfeclă (cu frunze) • o legătură de limba-mielui • o legătură de măcrișul iepurelui • o legătură de mărar • 4 bucăți de anghinare • un fir de praz
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
Între timp, se prepară găluștele: făina se amestecă într-un vas adânc cu un ou, sare și piper, apoi se adaugă laptele rece și se omogenizează bine totul. Într-o cratiță se pune apă la fiert și se sărează din abundență. Când apa începe să fiarbă, se lasă să cadă înăuntru găluștele, modelate cu ajutorul dispozitivului pentru prepararea pastelor făinoase. După ce se ridică la suprafața apei, găluștele se mai fierb un minut, apoi se scot, se transferă în strecurătoarea pentru paste și
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]