11,260 matches
-
lac, Vrând turma să-și adape, La umbră de bătrân copac Se cufundă sub pleoape... Cu luna-n apa de cleștar, Pe pat de flori și iarbă, Dormea adânc cu suflul rar Și un surâs pe barbă. Dar ca un abur alb, întins, În vis și-aievea parcă, Din munte-o ceață s-a prelins Pe-al nopții ochi cu cearcăn, Învăluind chipul senin Al fragedei fecioare, Pe buze a atins-o lin Cu dulce sărutare. Și parcă-aievea s-a simțit
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
o mașină peste pod. Peste podul de peste rîu, pe care se hurducăie de două ori pe zi o Dacie albastră antideluviană, un fel de dinozaur carpato-danubian, care scoate fum cît trei termocentrale și gîfîie urcînd panta ca o locomotivă cu aburi. În acele clipe noi, văgăunenii, ne putem corecta ceasurile biologice, vacile, care pasc libere prin tot satul, mugesc amuzate, cocoșii, chiar și ăia de tablă de pe case, dau alarma angoasați, de parcă s-ar fi abătut uliul peste orătăniile din curte
CAP 4 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356356_a_357685]
-
s-ar putea spune, dar totul e cu mult mai subtil, mai anevoie de sesizat dintr-o privire, ori, dacă ne gîndim bine, a doua privire este mai tulbure deja decît prima, după ce începe să fiarbă cazanul și să țîșnească aburi moi din serpentina miraculoasă. Ce alchimie s-o fi petrecînd în acel alambic măreț, nimeni nu știe, dar nici nu are importanță, atîta timp cît fiecare picătură ne face tot mai buni și mai simțitori. Cînd tace cazanul, ne luăm
CAP 4 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356356_a_357685]
-
pe cer se șterge ori nu se șterge. Atâta mirare și atâta cenușe destăinuie gândul pe fața apei, blazați de chinga neîmplinirilor oamenii alungă timpul din orologii. Femeile părăsite de puritate, de îndoială și de golul din simțuri, înoată în aburii de alcool și adorm narcotizate epave pe dezamăgiri. Clipele se înghesuie pe muchii de cuțit să-și taie prin noapte venele, tu stai la geam și privești cum se împarte nefericirea. Degeaba te aștept la masa tăcerii faci porți sărutului
MEDITAŢIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356376_a_357705]
-
permiteam de toate, un copil reușit, si cu toate astea, nu eram mulțumiți deloc, deloc, n-aveam liniște sufletească.” “Noi nu am venit la întâmplare pe lume și nu la întâmplare plecăm din această lume. Viața noastră este ca un abur pe pământ. Trebuie să ne întâlnim într-o zi cu Creatorul nostru, cu Făcătorul nostru.“ Dacă am avut o viață zbuciumata, nemulțumită sufletește, acum îi mulțumesc Domnului Isus, ca după ce L-am cunoscut, mi-a adus liniște sufletească și liniște
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356497_a_357826]
-
un mormânt. Aș vrea să întreb pe fiecare, dacă la noapte moare, se gândește unde-și va petrece veșnicia? Noi nu am venit la întâmplare pe lume și nu la întâmplare plecăm din această lume. Viața noastră este ca un abur pe pământ. Trebuie să ne întâlnim într-o zi cu Creatorul nostru, cu Făcătorul nostru.
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356497_a_357826]
-
ei și dădu cu sfială la o parte perdeluța firavă, de tifon din ușă, pășind gravă spre patul pe care o aștepta măsuța ei. Mămăliga trona în mijlocul masuței și femeia o tăie în felii cu o ață albă de macrame. Aburi îmbietori se ridicau din ea și fetița deveni nerăbdătoare. Aici, pe masuța de lemn, galbenă ca lămâia era strachina ei cu flori pe care o primise de moși de la țața Leana. În curând laptele se revărsă din ceaunul mare în
DARURILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356504_a_357833]
-
auz ziua de mâine îi sună. Dimineața, obosit se culcă cu-o metaforă, Amiaza îl trezește foarte greu, Sorbind elixir dintr-o amforă Conștientizez că acesta sunt eu. Cineva SUS mă iubește Sus, norii au așezat fotoliu pentru mine din aburi de vise și culori astrale, m-așteaptă să-mi urc gândul ce vine pe aripa de timp,îndrăzneț și agale... Mașinile scoteau pe nări smog, Eu mă simțeam în vis pe fotoliu din nori , Verbele de bine îmi erau drog
CONŞTIENTIZARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355796_a_357125]
-
umflați de nesomn, așteptam răsăritul sau măcar geana zilei să-și tremure clipele în fereastră. Aștept și acum... doar gândul sau, frântura din visul din vis, să mi-l dărui. Iubesc Doamne! Iubesc azurul în care, din când în când, aburul desenează palmele Tale. Știi Doamne? Sunt atât de fericită că le întrezăresc acolo, sus,... Nu mai sunt singură! Suntem doi: Tu, prin palmele Tale și eu, mărunta făptură iubind Să fie Doamne adevărat că iubind, devenim munte de flori? Atunci
CARTEA CU PRIETENI XV- ANNE MARIE BEJLIU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355925_a_357254]
-
dimineața brusc colțul străzii-nflorit - trecători grăbiți Mențiune - Dan Norea noapte de april - în balta încrețită tremură luna Etapa 65 - 16 II 2009 Locul I - Virginia Popescu seară de vară - adunate-n căpițe raze de soare Locul II - Valeria Tamaș aburii calzi - în ochiul de geam copil topind luna Locul III - Daniel Iordan Dorobanțu Un rest de iarnă în curtea înverzită - părul bunicii Mențiune - Mahmoud Djamal foșnet în pustiu - încolăcite pe nisip razele lunii Mențiune - Cornel Beldiman Oameni în piață - pe
ROMANIANHAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355989_a_357318]
-
noțiuni conducea la erezie. Eroarea principală, estimează Sfântul Grigorie din Nazianz, a fost aceea de a construi speculații înalte pe baza câtorva termeni. Într-adevar, Sfânta Scriptură îl desemnează pe Cel Unul-Născut sub multiple nume: "Fiu al lui Dumnezeu, Chip, Abur, Revărsare, Strălucire, Creator, Împărat, Cap, Lege, Cale, Ușă, Temelie, Piatră, Mărgăritar, Pace, Dreptate, Sfințire, Mântuitor, Om, Slujitor, Păstor, Miel, Arhiereu, Ofrandă, Întâi-Născut dintre toate cele făcute, Întâi-Născut din morți". Dacă trebuie reținută o preferință, trebuie să punem în frunte numele
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
-
speranță în Olimp rămâne nucului din margine de veac. Măduva zilei Coloana vertebrală a zilei încovoiată spre trotuarul de vis-à-vis Sprijinită de bastonul unei raze de soare ruptă din apusuri târzii Încearcă să se îndrepte când femeia trece ca un abur pe acolo Să ascultre guguștucul într-un concert pe post de solo. Eu stau și pun umărul să-ndrept ziua, mai pun măduvă în coloană de lumină și beau mustul din via ce-și fierbe seva în cană. Privesc la
ZIUA LUI DUMNEZEU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356047_a_357376]
-
ei negație, poezia evoluează spre o dominantă plină de virtuozitatea imaginației ce o creează: ,, Mă uit în sus și nu-l zăresc decât/ Pe Dumnezeu cu lacrimile-n gât/ Și-n colțul gurii cu un tremur des/ Plimbându-se pe aburi de eres.// Mă uit în jos și tot pe el îl văd/ Plimbându-se pe aburi de prăpăd;/ Înmărmurind de ce-i e dat să vadă,/ S-ar lepăda de propria-i plămadă.// Mă uit în ochii lui făcându-mi cruce
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
în sus și nu-l zăresc decât/ Pe Dumnezeu cu lacrimile-n gât/ Și-n colțul gurii cu un tremur des/ Plimbându-se pe aburi de eres.// Mă uit în jos și tot pe el îl văd/ Plimbându-se pe aburi de prăpăd;/ Înmărmurind de ce-i e dat să vadă,/ S-ar lepăda de propria-i plămadă.// Mă uit în ochii lui făcându-mi cruce./ Îi văd pe zare umbra cum se duce..”. Poziția tragică a omului în raport cu universul cosmic, viața
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
cu femeile la plimbare când le întâmpină florăresele pe străzi cu bucuria din ochii ghioceilor. Cred că iarna a fugit din casele lor; a rămas soarele, atârnat de ferestre, să-și amintească de lumină și apă; se dezgheață pământul și aburii se ridică-n cer... Noaptea-și mai încearcă puterile cu minus, doar atunci când o cuprinde ceața și i se văluresc marginile de vânt peste șipotul deslușit al pâraielor. Dimineața, pe sub cerul decolorat, când orizontul își mărește distanțele, apari ca o
POVESTE DE IARNĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354817_a_356146]
-
gazda sa este un bărbat sensibil și iubitor de frumos, în ciuda robusteții sale fizice. Parcă era atlet, nu profesor de matematică. Condurache veni cu o altă tavă, metalică argintie, pe care trona ibricul de aramă plin cu cafeaua ai cărei aburi, ce se împrăștiau în toată casa, îți îmbătau simțul olfactiv ce împrăștia în casă o aromă ce-ți îmbăta toate simțurile olfactive (sunt mai multe simțuri, dar olfactiv este numai unul. Restul pot fi vizual, auditiv, senzitiv etc). Turnă cafeaua
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354739_a_356068]
-
de milenii contrafăcut, al omenirii... Omul?!... Pentru numele lui Dumnezeu, dar ce mai poate însemna Omul în ziua de azi și cine mai are nevoie de el ca entitate superioară și nu doar ca sclav mârâindu-și animalic soarta în aburii ignoranței ucigașe și ai propriei sale nevolnicii cadaverice?!... Cu lațul bine strâns în jurul gâtului costeliv și mut, ca și cum singura lui religie de apartenență nu ar fi alta decât acest aspru și cu facies amenințător virus al pauperismului dominant (ce îndrăznește
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A NEMUNCII ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354885_a_356214]
-
fundele albastre, aceasta fiind o cochetărie de-a mea, la care țineam enorm. Dulceața de cireșe amare și șerbetul de trandafiri, un răsfăț boieresc pe care îl păstrase de la bunica. Ori de câte ori fructele cedau sub căldura aragazului, bucătăria se umplea de aburi roz. Eu așa îi vedeam. Roz și parfumați, pe lângă care mă târcoleam în așteptarea primei lingurițe dintr-un dulce de care mi-e dor! Învățasem să folosesc corect chiseaua, învârteam delicat și lingurița și-i zâmbeam ghiduș paharului aburit, plin
DICHISURI DULCI ŞI TAIFASURI BOIEREŞTI de MAURA ANGHEL în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355280_a_356609]
-
pregătește în decursul unei ceremonii foarte îndelungate. Se sapă niște gropi în pământ, în care se pun pietre încinse, iar mâncarea se pune acolo în tăvi, acoperită cu prosoape de bumbac îmbibate în apă, lăsându-se să se prepare în aburi și căldura emanată de pietre. Se gătesc diferite sortimente de carne, îndeosebi porc, pui, miel și legume, cum ar fi dovleac, kumara (un fel de cartof dulce), morcovi, ceapă, varză și cartofi. Se pot adăuga, pentru aromă, rozmarin, usturoi și
AM INVATAT DE LA NOUZEELANDEZI VALOAREA RELATIILOR UMANE BAZATE PE INCREDERE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356780_a_358109]
-
de pe buze cu dosul palmei; m-a trăznit gîndul că, din clonările astea, nu se vor naște decît catîri, evoluția va încremeni, peste două secole vom fi eterni, ne vom naște în eprubete și fiecare generație va reinventa locomotiva cu aburi și masturbarea intelectuală ... Thomas avea un fel de răutate, cînd îl apuca, dar era frumos în furia lui rece și inutilă. Scotea din adîncul memoriei mlaștini licențioase pentru auditoriul de circumstanță, pentru că ținea discursuri pentru el însuși, cei din jur
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) CAP 2 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356805_a_358134]
-
tras de mînecă și mi-a spus: Mă, ce ai, ești paranoic? Tu nu vezi că aici se face literatură? Ai răbdare, că vor ajunge și la politică. Ce fel de politică, m-am întrebat eu; de cafenea, îmbibată de aburii alcoolului sau politica struțului?! Dar Licurișca nu mai avea chef de vorbe, vorbe, vorbe ... și m-a lăsat să-mi contemplu scena în care lucrurile tac, întîmplările sînt alese aleatoriu, iar oamenii sînt mistici. 72 CHIMIA AMORULUI fără trimitere la
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
va afla de succesul lor, madam Marea Marmara va turba de ciudă, pentru că nici unul dintre visurile ei nu s-a realizat, n-a ajuns nici actriță pe scenă, nici nemuritoare în Pantheon, nici nevastă, nici amantă, nici bunică, pentru că, prin aburii alcoolului, ea și-a creat o lume paralelă și suficientă cu ea însăși și s-a străduit toată viața să păstreze această aparență de paralelism cronic! Și gata cu ea. Iese definitiv din memoria computerului, din paginile acestei cărți și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
aer și urlau a deznădejde, ca și stăpînii lor, cînd se gîndeau că, orice-ar face, nu mai pot ieși la lumină, ba lipsea una, ba alta, niciodată sătui cu adevărat, și poate din motivul ăsta se scufundau ei în aburii moi ai alcoolului, ca să mai uite de necazuri și să poată povesti că s-au distrat ca toți dracii și au scos ofuri de inimă acrită, pentru că izbugnea crunt din cînd în cînd acel țipăt bolnav de disperare: Of, viața
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
planetă ce mergea pe Calea Lactee aiurea pe bicicletă. Luna spunea povești printer crengi încremenite de gheață ca un scut istoria ca vitraliile din catedrale pe fereastra dinspre secolul trecut. II Tragi penmele din aripile păsării, îmi arăți un zbor de aburi nedefinit ridicându-se din aripile ei, sângele ne curge printer degete, precum jertfele pe mâini de zei, aripi risipite pe cărările ce duc spre cer, planează infinite ferestre sub urechile jeluirilor, ne trebuie o planetă a noastră curată căreia să
ORAŞUL TRISTELOR RUINE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356893_a_358222]
-
gata. Ardeam cu ea și mă topeam, intram odată cu tata-n pământ ... Murise aproape zâmbind. Omul care se înfricoșase o Viață de Moarte era gata împăcat cu toți și cu toate. A plecat în Cer printr-o respirație, într-un abur aproape palpabil și frunzele mărului se clătinară întruna în ziua aceea, apoi ... toate cele trei zile de priveghi s-au scurs ca și cum ar fi trecut prin curtea noastră furtuna. Sufletul tatei a plecat în Cer cu Iisus al nostru cu
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]