145,175 matches
-
spartul tîrgului să aibă la ce spera pînă deseară! Și o întoarce, rece, dumneaei, să mă amuțească: „Îi prefer pe cei care se duc la coadă în Ghencea, la mormîntul lui Ceaușescu!” Pelerinajele oamenilor simpli în Ghencea, cîți se duc acolo, nu mi se mai par o sfidare. Dacă în mintea lor, Ceaușescu merită comemorat de ziua lui, n-au decît să-l comemoreze. Asta e modesta lor contribuție la democrația autohtonă. Sub Ceaușescu n-ar fi zburdat ei prin cimitire
Ceaușescu și premiul cel mare la Loto by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13251_a_14576]
-
de persoane și printre răcnetele gardienilor: „Passez, s’îl vous plait!”, „Pas des photos!”; * la Atelierul Brâncuși, de lângă Centrul Pompidou, nu este specificat niciunde originea sculptorului; * pe panoul de la intrarea în Cimitirul Père Lachaise, unde sunt enumerate toate celebritățile îngropate acolo, de la Abelard și Héloïse până la Merleau-Ponty, numele lui Enesco și al Bibeștilor nu apar; de altfel, nici al lui Miguel Asturias; mormintele cele mai încărcate de flori sunt ale muzicienilor: Chopin, Edith Piaf și Jim Morrison; cel mai umil al
Parisul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13243_a_14568]
-
Nu mai vorbesc că omenia elementară te obligă să sari în ajutorul celui accidentat. Demnitarii noștri l-au lăsat pe colegul lor rănit în grija șoferului și s-au topit, să nu se afle că au fost și ei pe acolo. Dacă n-ar fi fost un moment mai secetos în subiecte de presă, probabil că accidentul lui Ilie Sîrbu ar fi trecut fără a stîrni mare agitație, ci mai probabil, comentarii despre organul în care s-a rănit ghinionistul ministru
Vînătoarea penală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13273_a_14598]
-
să dispară în inima ei pentru a deveni anonim și fecund. Cînd eram tînăr, mi s-a spus că rîul Merl care-și are izvorul în Munții Hindukus curge pînă cînd ajunge în deșert unde, la un moment dat, dispare. Acolo apare o oază” povestește Grotowski. Parabola fundamentală. Cercul e încă o formă de afirmație, fluviul una de dispariție. Această complementaritate explică, poate, de ce Brook și Grotowski au constituit “marea prietenie” a acestui sfîrșit de secol. Ei sunt indisociabili. Pentru mine
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]
-
preopinenților mei tinde să devină patologică!, n.m., M.M.ț nu ar fi marcat de ideea fixă de a lansa injurii grobiene șcare sunt acelea în textul incriminat?, n.m., M.M.ț, ar fi putut accesa site-ul nostru www.antisemitism.ro. Acolo se află, de destul timp și Raportul Antisemitism în România 2002. Oricine citește acest raport își va da lesne seama că fraza despre C.V. Tudor, pusă în ghilimele de scutierul dumneavoastră, ca și cum ar cita din textul raportului, nu există”. Bățoasă
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
retrăiește parțial biografia autorului însuși. Povestea ne spune că, la aproape douăzeci de ani de la evadarea lui din Krochmalna, celebrul cartier al sărăcimii evreiești din capitala Poloniei, Aaron Greidinger (pe care prietenii îl alintă cu apelativul „Țuțik”, băiețandrul) se întoarce acolo, dar numai cu intenția unei descinderi turistice. Însoțește o actriță a teatrului idiș, Betty Slonim, sosită din America și dornică să se scalde, pe parcursul unei promenade, în „pitorescul” mizeriei acelui furnicar de oameni. Acest capriciu îi rezervă însă tânărului condeier
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
că-l vor câștiga democrațiile. - Democrațiile sunt pe cale să se sinucidă. - Bine, nu-ți lăsa cafeaua să se răcească. Dacă nu te-ai hotărât s-o cari în spinare pe nătânga asta de Șoșa, ai putea ajunge ușor în America. Acolo, evreul se mai descurcă. Eu mă pot întoarce, dar gândul ăsta mă-nfioară. Sam nu poate rămâne nici o seară acasă. Trebuie să se ducă întotdeauna undeva - de obicei la Café Royal, unde se întâlnește cu scriitorii pe care-i finanțează și
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
și cu actrițele care i-au fost cândva amante. E singurul loc unde el este cineva. E de râs, dar există un singur locșor în întreaga lume - un restaurant de clasa a treia - unde se simte acasă la el. Mănâncă acolo plăcintele pe care doctorii i le-au interzis. Își umple burta în fiecare seară cu douăzeci de cești de cafea. Fumează trabuc după trabuc, știind bine că sunt o otravă pentru dânsul. Îmi cere să merg cu el, dar pentru
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
burta în fiecare seară cu douăzeci de cești de cafea. Fumează trabuc după trabuc, știind bine că sunt o otravă pentru dânsul. Îmi cere să merg cu el, dar pentru mine localul acela e un cuib de șerpi. Cei de acolo m-au urât întotdeauna, iar acum m-ar mânca de vie. Teatrul evreiesc, la care Sam mă duce de două ori pe săptămână, a ajuns într-un hal fără de hal. Este un chin pentru mine să ascult glume răsuflate și
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
a asigurat că a luat micul dejun, dar, când Betty a comandat pentru el chifle, omletă și cafea, el zâmbi și spuse: - Cel care trăiește câțiva ani în America devine american. Ce-ar face lumea fără America? Cât am trăit acolo, mă arătam întruna nemulțumit de unchiul Sam, vorbeam numai despre cusururile lui. Acum, însă, când sunt aici, America îmi lipsește. Dacă aș vrea, m-aș putea întoarce acolo cu o viză de turist. Probabil că aș putea obține chiar o
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
America devine american. Ce-ar face lumea fără America? Cât am trăit acolo, mă arătam întruna nemulțumit de unchiul Sam, vorbeam numai despre cusururile lui. Acum, însă, când sunt aici, America îmi lipsește. Dacă aș vrea, m-aș putea întoarce acolo cu o viză de turist. Probabil că aș putea obține chiar o viză de profesor. Dar, la New York sau la Boston, nici o universitate nu mi-ar asigura un angajament permanent. Și aș pieri de lehamite dacă aș fi nevoit să
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
un angajament permanent. Și aș pieri de lehamite dacă aș fi nevoit să predau într-unul dintre micile colegii din Vestul Mijlociu. Nu sunt în stare să stau și să citesc toată ziua ca un șoarece de bibliotecă. Studenții de acolo sunt mai copilăroși decât băiețașii noștri de la heider. Vorbesc numai despre fotbal, iar profesorii lor nu sunt cu mult mai luminați. America e o țară de copii. Newyorkezii sunt ceva mai copți la minte, dar nu foarte mult. Odată, unul
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
e o țară de copii. Newyorkezii sunt ceva mai copți la minte, dar nu foarte mult. Odată, unul dintre prietenii mei m-a urcat pe un feribot spre Coney Island. Ar fi trebuit să vezi și tu acel loc. Țuțik. Acolo totul e făcut pentru joacă: se trage cu pușca în rațe de tablă, se merge la un muzeu unde este expusă o fată cu două capete, se comandă unui astrolog horoscopul personal, se cere unui medium să aducă sufletul bunicului
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
convingerile sale. - Își râde de mine, am spus. O cunosc pe Șoșa din copilărie. Ne jucam împreună înainte ca eu să fi mers la heider. Eram vecini în clădirea de la nr. 10 de pe strada Krochmalna. Mai târziu, au plecat de acolo și timp de mulți ani... Feitelzohn luă iar în mână furculița. - Oricum, nu trebuia să fugi de prietenii tăi. Nu poți ține secret faptul că te însori. Dacă o iubești, vrem s-o cunoaștem și s-o primim printre noi
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
pentru a-și salva gâtul —, dacă pentru anihilarea presei scrise s-a lovit în puterea de cumpărare a „gulerelor albastre”, asupra puținilor nealiniați au fost asmuțite „gulerele roșii”. Adică mardeiașii, caftangiii și — să sperăm că nu se va ajunge până acolo! — asasinii cu plată. În clipa de față, nu e nici o problemă să angajezi un bătăuș profesionist cu doar câteva sute de parai — adică mărunțișul găsibil în orice moment în buzunarele celui mai jerpelit baron de provincie. Potențialul de violență al
Gulerele roșii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13293_a_14618]
-
de față, nu e nici o problemă să angajezi un bătăuș profesionist cu doar câteva sute de parai — adică mărunțișul găsibil în orice moment în buzunarele celui mai jerpelit baron de provincie. Potențialul de violență al românului nu trebuie subestimat. Iar acolo unde dau greș ai noștri, chemăm ucrainenii! Criminalitatea scăpată de sub orice control, dezvoltarea inimaginabilă a lumii interlope, transformarea a zone întregi ale marilor orașe în spații de înflorire luxuriantă a infracțiunii sunt un excelent humus din care forțele politice își
Gulerele roșii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13293_a_14618]
-
și la dovada abilității lui de a se descurca de unul singur. Dar cînd a ajuns pe podiș, a dat peste un chiolhan în toată regula. Vreo doisprezece oameni din Catalooch își făcuseră tabără în vîrful muntelui și se găseau acolo de o săptămînă și mai bine, huzurind în aerul pur al înălțimilor și gustînd libertatea de a fi departe de casă și de cămin. Inman s-a alăturat grupului și, timp de cîteva zile, au copt turte imense de mălai
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
împletit fîșii subțiri de piele și șireturi de ghete. Jucau aproape toată ziua, după care petreceau jumătate din noapte bînd și stînd la taclale în jurul focului, și înfulecînd mormane de păstrăvi pestriți, cu crusta crocantă și cu oase cu tot. Acolo sus, în tăriile munților, vremea bună se prelungește mult. Aerul era cristalin, fără o scamă de ceață, și în fața ochilor se ondulau coame după coame de munți albaștri, fiecare dintre ele tot mai estompată, pînă cînd cele mai îndepărtate se
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
la dispoziția unui arhitect de forme libere de orice sumisiune “naturalistă”. “Vorbele descojite de simbol, capătă adevărata vitalitate. În afară de asta, cuvintele sunt intraductibile. Există, pentru noi, o savoare aproape senzuală a îmbrățișării, în ciuda sensului, a cuvintelor” - mai nota el, tot acolo. Și continua: “Cuvântul în literatură, ca și culoarea în pictură, are un rost abstract, mai presus de înțelesul gramatical sau logic. Există o chimie a cuvintelor cu interesante rezultate ale acțiunilor dintre ele. Verbul întrebuințat pur, asemeni materialelor din construcțiile
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
fie chiar infatuat. Și deodată descoperim un tînăr (are 35 de ani și pare cu vreo 10 mai puțin) simplu, emoționant și emoționat, aproape patetic, care ne vorbește de tatăl lui ieșind din închisoare și nespunîndu-i nimic din cele petrecute acolo. Aduce o sticlă de Murfatlar s-o bem împreună în amintirea acestui tată mort fără a-i fi spus fiului suferințele prin care a trecut” (p. 291). Monica Lovinescu vine în contact cu multă lume și notează cu scrupulozitate tot
Cronica marii bălmăjeli by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13296_a_14621]
-
am devenit idiot de pe o zi pe alta, ori între noua putere și conducerile televiziunilor a intervenit o înțelegere privitoare la tipurile de discurs neagreate. Contactul meu cu lumea publică s-a limitat de atunci la emisiunile culturale”. Dar și acolo cu multă parcimonie ar adăuga Cronicarul. Fiindcă de același tratament s-au “bucurat” și alte personalități care după 2000 nu se mai bucură de atenția televiziunilor de toate felurile. Și, slavă Domnului, nu sînt puține! * Un titlu îngrijorător în ADEV
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13315_a_14640]
-
Dumnezeu vă susține (vous sustante s.n.), fără ca voi să semănați și să secerați; El vă dă izvoare și gârle ca să beți din ele când sunteți însetate, coline și munți ca să vă găsiți adăpost în ele arbori, înalți ca să vă faceți acolo cuiburile; și fiindcă nu știți nici să coaseți nici să toarceți, tot El vă procură vestmintele trebuincioase atât vouă cât și odraslelor voastre. Creatorul v-o fi iubind pe voi mult de tot, dacă vă face atâtea favoruri! Astfel, dragele
Franciscanii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13305_a_14630]
-
o ușă interioară a bisericii Saint Germain des Prés, în prima zi când am vizitat-o... Text afișat pe ușă, special, fiind ziua catolică a tuturor sfinților, cum e la noi a morților... A doua zi, când m-am dus acolo să văd dacă nu făcusem vreo greșeală de transcriere, textul nu mai era. Erau alte afișe cu alți sfinți mai mici, dar sfinți și ei și mi-a fost necaz că textul Sfântului Francisc, dispăruse. Așa faceți și cu Descartes
Franciscanii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13305_a_14630]
-
întreaga dramă și bogăție a unei incompatibilități. Orientalul Brâncuși, aforisticul și nonvizualul (cel care a făcut sculptură pentru orbi), avea toată îndreptățirea, fără a fi cîtuși de puțin insolent, să-l califice pe Michelangello drept fabricant de biftecuri, pentru că, de acolo de unde privea Brâncuși, din spațiul de seducție și din rafinamentul art nouveau-lui, de acolo de unde cobora el, din subteranele preistoriei, din inima Vechiului Testament și a Ierusalimului, acolo unde Dumnezeu este unic, invizibil și noncorporal, discursivitatea și frămîntările lui Michelangello
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
a făcut sculptură pentru orbi), avea toată îndreptățirea, fără a fi cîtuși de puțin insolent, să-l califice pe Michelangello drept fabricant de biftecuri, pentru că, de acolo de unde privea Brâncuși, din spațiul de seducție și din rafinamentul art nouveau-lui, de acolo de unde cobora el, din subteranele preistoriei, din inima Vechiului Testament și a Ierusalimului, acolo unde Dumnezeu este unic, invizibil și noncorporal, discursivitatea și frămîntările lui Michelangello, cel din vintrele Romei pline de zeități lascive, de spectacole sîngeroase și de ordine
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]