7,862 matches
-
de pericole. Bolborosind cuvintele, tărăgănând ultimele silabe, Noriko Încerca să treacă drept o fată oarecare, deși era mai mult decât atât. Era de neimaginat Însuși conceptul de oarecare asociat cu numele ei. Avea ceva deosebit, un eu profund, izvorând din adâncul ființei ei, ceva ce nu putea fi transpus În cuvinte. Vagabondul se prefăcea că muncea bătând la tastele computerului, cu documentele Întinse În fața lui, dar de fapt trăgea cu urechea la discuția celor două femei. Omul acesta se pricepe așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Încercă să scape de acest freamăt care o cuprindea. Însă Îi era cu neputință să se elibereze de el. Freamătul, pe care-l resimțea ca pe un zgomot de pași, nu făcea decât să sporească vidul ce se căsca În adâncul său. Cuvântul „vânător“ și imaginea pe care o crea acesta În mintea ei Începeau să se suprapună cu imaginea unui falus. — Dar, În momentul cel mai important, vânătorul e capabil să renunțe la tot, la imaginea despre sine, la gesturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Își fixase ca reper În viață imaginea sa din momentele În care nu era obosit, ceea ce era de Înțeles, și se folosea de ea ca etalon pentru a analiza calitatea experințelor pe care le trăia. Eul care se adăpostește În adâncul trupurilor noastre nu este unul singur, Înțelegeți asta, sper. Nimic nu rămâne neschimbat pe veșnicie, totul se transformă, Începând cu celulele corpului nostru, care, pe zi ce trece, nu rămân aceleași. Am Întâlnit mulți masochiști și pe fiecare am Încercat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
după ce luaserăm ecstasy. Akemi reprezenta ceva căruia mă Împotriveam fără să-mi dau seama. Era exact opusul lui Keiko Kataoka, aș putea spune că reprezenta pentru mine ceva ce mă trăgea Înapoi, acea lașitate născută din sărăcie. O voce din adâncul meu mă avertiza Însă să uit de Keiko Kataoka și să mă Întorc la serviciu. Nu e Încă prea târziu, poți să o suni acum și să-i dai Înapoi banii și biletele de avion... Însă vocea aceea era din ce În ce mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Apropo, câți ani ai? Bărbatul avea un talent special de a-i face pe oameni să se simtă În largul lor, așa cum putea să-i facă să se simtă stânjeniți. Pentru el era același lucru. O forță care izvora din adâncul privirii. — N-ai Încă treizeci de ani, nu-i așa? La vârsta ta, aveam deja bani cât să-mi fac o casă din platină, conduceam un Jaguar și un Ferrari. Era doar un Ferrari model 308, dar agățam cu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
ne-am sărutat. Nu am putut nici să le ating mâinile. Și totuși, În cameră plutea vârtejul dorințelor noastre. Am fi putut face orice. Eu eram gata să le Înghit excrementele, cred că și ele la fel. Le iubeam din adâncul sufletului, cu fiecare fibră a trupului meu. Trebuia să preiau eu inițiativa, altfel ele nu ar fi mișcat un deget, dar nu am făcut-o pentru că mi-am dat seama că le respectam prea mult. Dacă aș fi fost un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
stîng: Sânt în sân la moșul Iene Din poiene; Cornul drept, Cornul stâng... Iarna coarnele se frâng Melc nătâng, Melc nătîng!" JOC SECUND (1930) ... ne fût-ce que pour vous en donner l'idée.1 Stéphane Mallarmé (Villiers) * * * Din ceas, dedus adâncul acestei calme creste, Intrată prin oglindă în mântuit azur, Tăind pe înecarea cirezilor agreste, În grupurile apei, un joc secund, mai pur. Nadir latent! Poetul ridică însumarea De harfe resfirate ce-n zbor invers le pierzi Și cântec istovește: ascuns
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
viziunii aprinsul Kohinor Și vom lăsa ca ochiul de foc să ne orbească; Un somn năuc ne-o duce pe drumul mort, îngust, Dar ființa noastră pură desprinsă de gândire Va asculta cum sparge a orei îngrădire, Cum urcă din adâncuri un mare imn august. Și-ntregi în trâmbițarea de dincolo de vreme Și năzuind înalte și albe biruinți Ne vom zvârli prin larma asaltelor fierbinți Mai sus de noi... în largul destinelor supreme... LUNTREA Teorbele sonore și cântecele toate Au adormit
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
să se instaleze, este totuși o poezie impură: că dacă pe atunci ar fi făcut matematice Liniștitul pârâu pătruns de lumină/ Oglindește păsările și cerurile primăverii/ O, Liră! dar mai puternică e frumusețea apei/ Ce se duce săpând piatra în adâncul altui întuneric! (Fr.) (cum face acum) poezia lui ar fi câștigat în curăție; că și-ar fi pus invențiunea în teoreme și perfecțiunea în versuri; că, în sfârșit (cum s-a mai spus), Byron neexilat, membru al Camerei Lorzilor, ne-
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Poezie leneșă, iarăși: jalnica, cerșetoarea cantilenă a nomazilor ultimi-simboliști. Palidă ca un altoi neprins; oribilă, tremurătoare ca un plămân expectorat - fie buretele răcoritor pentru fruntea (enormă) a vreunui critic, congestionat până la urmă, nedumerit, nefericit de viforul și săbiile albastre și adâncul de rai în care vrea să fie văzut Spiritul. Poezie leneșă: poezia sinceră, inepta insistență de a scrie versuri cum vorbești, banalul reabilitat, curcit cu sensibilitatea; sărăcia poeților provinciali de a prefera o predică protestantă unui text august și revelat
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
al doilea, iar lectura devenea o instruire de lucrurile fundamentale, o inițiere prin imagini esențiale și practici muzicale. Cu toate acestea, în aplicare, ermetismul lui Barbu este adesea numai o formă de dificultate filologică. Astfel aceste strofe: Din ceas, dedus adâncul acestei calme creste,/ Intrară prin oglindă în mântuit azur,/ Tăind pe înecarea cirezilor agreste,/ În grupurile apei, un joc secund, mai pur.// Nadir latent! Poetul ridică însumarea/ De harfe resfirate ce-n zbor invers le pierzi./ Și cântec istovește: ascuns
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
căruia ne închinăm se dovedește a fi o dificilă libertate: lumea purificată până a nu mai ogindi decât figura spiritului nostru. Act clar de narcisism". Poezia, citim în versurile liminare ale volumului Joc secund din 1930, realitate neptunică și uranică ("adîncul acestei calme creste") scoasă din durată (ceas) nu mai este imagine a lumii, ci un "mîntuit azur", o pură direcție, un "semn al minții", un univers aparte, ieșit din transfigurarea celui material printr-un "joc secund", capabil să pună în
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
înțelege și Bucureștii. Alexandru PIRU CUPRINS Notă asupra ediției ............................................................... 3 Tabel cronologic ................................................................... 4 VERSURI DUPĂ MELCI (1921) SECOL ............................. 27 DUPĂ MELCI ................... 10 MARGINI DE SEARĂ ...... 28 STEAUA IMNULUI .......... 28 JOC SECUND (1930) SUFLET PETRECUT ......... 29 DIOPTRIE ........................ 29 ăDin ceas, dedus adâncul ...î21 DESEN PENTRU CORT .... 30 TIMBRU .......................... 21 EDICT ............................. 30 GRUP .............................. 22 ÎNECATUL ....................... 22 UVEDENRODE ORBITE ........................... 23 31 31 IZBĂVITĂ ARDERE ......... 24 32 37 LEGENDĂ ........................26 39 42 STATURĂ ........................23 PĂUNUL ......................... INCREAT .........................24 PARALEL ROMANTIC...... POARTĂ .......................... 25 LAPONA ENIGEL ............. LEMN SFÎNT
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
părul tău și-n mine cresc părerile de rău și singur stau sub bolta nopții sfântă. De peste stradă, la un magazin de vechituri tot hârâie-o flașnetă și noaptea mea devine violetă ca un peisaj lunatec de marin, Iar din adâncul meu răsar fantomele din primăveri uitate cu haine zdrențuite și pătate și trec pe sub salcâmi cu pasul rar. Leonid IACOB Referință Bibliografică: pe strada cu salcâmi / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 947, Anul III, 04 august 2013
PE STRADA CU SALCÂMI de LEONID IACOB în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364273_a_365602]
-
dimensiunile și multitudinea coloristicăcomplectează opera naturii. Astfel, natura din aceste locuri basmicedevine ,,marea operă, geniala creație, inemitabila artă a unor genii nemuritoare''. Și toate aceste superbe, unice tablouri trăiesc în noi, dându-ne reale puteride viață.Viață care clocotește în adâncul apelor, la suprafața lor și nu mai puțin înatmosfera calmă, tăcută.Oare așa a început lumea?Am pășit și uneori m-am abătut în pădurile de sălci și de plopi, desișurilorde trestii și papură...am atins uneori, doar cu privirea
DELTA DUNĂRII de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364295_a_365624]
-
Nu au vreme de cuvânt! „ Noroc bun!” ce vorbe sfinte Le-auzeam printre ortaci! Cum să stai atunci cuminte Când vezi răul și să taci? Scriu să îmi astâmpăr focul, Când eram în Munți miner Căutam cu ei norocul În adâncul fără cer! Toată Țara-i o ruină De la nord până la sud! Ofilite flori de mină: Baia, Roșia, Abrud... Le-am privatizat pe toate, De ce văd mi-atâta silă! Peste amintiri uitate Crește iarba fără milă... Frunză verde, frunză arsă, Toamnă
DOINĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364364_a_365693]
-
perioada de instrucție, cu un inamic imaginar la fel de rapace precum cel real. Exigența extremă a gradaților, uneori inumană, rigorile iernii și alte conjuncturi, necunoscute investigatorului grăbit, l-au împiedicat fatal pe Grigore Niță să-și împlinească acea datorie pornită din adâncul ființei sale. El a căzut însă cu demnitatea eroului, luptând până la sacrificiul suprem, pe câmpul de instructie,cu himera cotropitorului, disimulat în zmeul văzduhului, celcare răspunde de anotimpul iarnă. Pe cotropitorul nedisimulat, în carne și oase, avea să-l înfrunte
ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944 ŞI...VOLUNTARII DIN CIOHORĂNI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364350_a_365679]
-
limba moldoveneasca, așa cum le-ar plăcea unora să se zică) încă din 31 august, 1989. Poemul „Limba noastră” de Alexe Mateevici (27 martie 1888-24 august, 1917) a devenit Imn Național încă din anul 1994; “Limba noastră-i o comoară/ Din adâncuri înfundata/ Un șirag de piatră rară/Pe moșie revărsata ... Ce frumos poem a creat tânărul poet Alexe Mateevici, care a trăit numai 29 de ani! Așa este - limba este o „comoara” - cel mai important element al existenței unei națiuni. „Mult
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
noastre neistovit surâs lăuntric, traversat de păsări, ce poartă în plisc veșnicia în mijlocul neofiților, adoratorilor salvându-se de rătăcire, îi învață Omenia Mila renunțarea ruga invocarea ruperea de neorânduială, de zgomote de repetabilitatea stupidă a nimicului de tropote cufundarea în adâncul ființei căutarea, cercetarea, trecând pin neaflare Aflarea Unei căi de înălțare lângă zeu Comunicarea cu astrele, cu cerul mereu, Sacrificiu Sacrificați și preoți preamăritori Beție, transă, potire,libație Revelație Tetrada și octogonul devenit apoi stelara cristelniță pentru noi Jurământ ritual
MEMORIA STATUILOR (POEME) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364394_a_365723]
-
ca Miorița. Când îmi aplec urechea de sânul pământului aud lucrînd Meșterul Manole ce, încă, modelează țara pe care o numim Limba Română. De bat la porțile cerului și iau o cană de lut cu apă simt sufletul izvoarelor din adâncurile munților acolo unde inimile rămân pe oale de Horez. De iau în palme un bulgăre din marginea câmpului unde zarea a îngenunchiat lutul îmi seamănă. Poate-s oasele străbunilor mei ceva din înțeleptul suflet respirând în conturul măsurat. Mă simt
ÎNŢELEPCIUNEA LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364396_a_365725]
-
semnată de Ion Lazu , gândul m-a dus fulgerător spre serialul Memorialul durerii - realizat de curajoasă, talentata, demnă de respect realizatoare de televiziune Lucia Hossu Longin. Acest serial de televiziune foarte documentat și cu un efluviu de comentarii izvorât din adâncul unei conștiințe nealterate de infuziile propagandistice din perioada comunistă, pe lângă faptul că au emoționat acea parte a populației provenită din victimele regimului (ori pe urmașii acestora) și pe cei cu sufletul nevândut, a reprezentat totodată un act de rescriere a
ION LAZU ŞI ODISEEA PLĂCILOR MEMORIALE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364406_a_365735]
-
Editura PIM, Iași, cartea „Sfidează timpul”, scrisă de Maria Cozma și Vasile Popovici, cu o prefață de N.N.Negulescu, este interesantă prin conținut și prin stilul celor doi coautori, invitând la meditație, la „frământare”, la găsirea unor răspunsuri scormonite în adâncul inimii sau al cugetului Și, în același timp, o invitație la răsfoirea multor altor pagini, căutând dizertații și argumente despre astfel de provocări intelectuale, pagini care, deși îngălbenite, au „sfidat” timpul măsurabil. Referință Bibliografică: Maria Apetroaiei - cronică la „Sfidează timpul
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
de a cuprinde necuprinsul sau de a depăși propriile limite, dar și speranța de a fi de folos atunci când va veni timpul ca această ladă să se deschidă. Trăind în Canada, țara pe care o iubesc și o respect din adâncul inimii, am scris nenumărate pagini despre aceste locuri binecuvântate, dar niciodată nu m-au părăsit nostalgia și dorul de țara mea natală, România, și de Țigăneștiul copilăriei mele, iar prin osârdia condeiului scrierile mele s-au așternut între aceste două
TESTAMENTUL UNEI SCRIITOARE CARE A ZAMBIT VIETII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364402_a_365731]
-
complex de împrejurări ce mi-au permis a mă apleca asupra scrisului aducător de picuri de lumină din izvorul bucuriei curate și înălțătoare. Zâmbind vieții, am încercat să mă înalț prin scrieri dincolo de clipă, să explorez cu sufletul și mintea adâncuri de nepătruns și să-mi potrivesc pașii pentru a pătrunde în viitor. Zâmbetul meu o învăluie cu multă căldură și pe draga mea nepoată, Mara-Elena, mângâierea sufletului meu, dar se îndreaptă cu gratitudine și sinceritate și spre cei ce vor
TESTAMENTUL UNEI SCRIITOARE CARE A ZAMBIT VIETII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364402_a_365731]
-
de necesare momentului, unde obstinentul rulaj financiar desfășurat la fluierul scurt al conducătorilor lumii își realizează fără pic de moralitate hazardantul joc economic global (indiferent de numele importante doar din punct de vedete statistic al managerilor politici efemeri, stăpâniți până în adâncul rărunchilor, din nefericire, de duhul inexpresiv și închis la culoare al lipsei de bune intenții și al minciunii). În acest nou lagăr terestru cu gust amar de perfidie postmodernă, trebuie spus că se moare, la fel ca și în anii
DIN LAGĂRUL SIBERIEI ÎNGHEŢATE ÎN AZILUL DE NOAPTE AL UE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364404_a_365733]