1,817 matches
-
din șatră prin asprimea ei îi formase un caracter puternic. Învăța foarte bine. De fapt era cu un an mai mare decât colegii ei care aveau șapte ani. În toți anii, a fost premiantă ceea ce îi bucura nespus pe părinții adoptivi care se lăudau cu ea. — Vezi, Sebi, te-ndoiai s-o înfiem pe Prințesa, zicând este țigancă și ea este o fată atât de cuminte și de silitoare. Nu m-așteptam la asta, Zina dragă. Mă gândeam că fiind țigancă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
ospătarul, a plătit toată consumația pregătindu-se să plece, că a doua zi avea un program încărcat. S-au îmbrățișat cu toții sărutându-se în nedumerirea celor care nu-și explicau ce caută Prințesa printre țigani. Când au ajuns acasă, părinții adoptivi erau îngrijorați. Atât de mult a ținut concertul? — Nu! Am mai întârziat eu. — Ai cântat frumos ca și data trecută când am fost și noi? — Publicul a fost mulțumit, i-a plăcut, m-a aplaudat, m-a răsplătit cu flori
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
pură, prietenească. Deci ne-am înțeles. Gata cu trecutul! Viitorul contează, o încurajează Cezar. — Vreau să te rog ceva. — Spune. Ceea ce am discutat să rămână între noi, fiindcă ești prima și ultima persoană căreia m-am destăinuit. Nici părinții mei adoptivi nu-mi știu trecutul decât în parte. — Teofana dragă, chiar dacă nu m-ai fi atenționat, eu tot n-aș fi spus nimănui. Îmi dau seama că sunt lucruri care nu se pot spune. Cum aș putea să te trădez. Și
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
flori în grădina noastră și cu atât mai multă frumusețe de care să ne bucurăm. Nu, pe bune Cezar, mă gândeam la familia mea în care eu am apărut târziu. Poate că tu îi știi mai dinainte pe părinții mei adoptivi. — Eu m-am mutat în cartier după venirea ta. — Da! Ai dreptate. C-ai fost singurul care te-ai simțit deranjat de cântecele mele. — Iarăși îmi strigi? Nu înțelegi că atunci când nu-ți place să faci ceva cu drag, cum
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
părțile vor conveni în acest sens. Din cele știute de către completul de judecată, Mihăiță nu voia cu nici un chip să părăsească o casă în care văzuse lumina zilei și nici pe părinții săi, chiar dacă acum se spunea că sunt doar adoptivi. Băiatul refuza orice discuție în legătură cu plecarea lui într-o lume pe care nu o cunoștea și în care își vedea viața ca imposibilă. Situația lui Vișinel era similară, numai că înțelepciunea lui Iorgu Stănescu o luase înaintea legii... Pentru familia
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
armata britanică, cel care devine parte din sângele acestei Argentine neîmblânzite - ironic, metamorfoza este completă atunci când, peste aproape un secol, el este confundat de soldații argentinieni cu un araucan de sânge. Europeanul a sfârșit prin a se contopi cu America adoptivă. Ceea ce domină este amestecul de incomunicabilitate, disperare și păcate. Violența desfigurează destinele - de la marina britanică până la plantațiile creole, toate sunt marcate de prezența corupătoare a arbitrariului și a sclaviei. Englezii sunt departe de a fi arhanghelii sosiți spre a oferi
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
începe drumul către gloria de mai târziu. Confruntarea colonială este preludiul indepedenței din 1776. Transportat în Lumea Nouă ca datornic, asemenea unui erou din ficțiunile lui Daniel Defoe, tânărul descoperă, traumatizat și fascinat, regulile crude și teribile ale patriei sale adoptive. Vândut unui pionier al frontierei, Nightly se desparte de tihna urbană spre a se deschide universului tenebros al pădurilor impenetrabile și al râurilor străbătute de canoe. Acesta este un pământ care mustește de taine și de sânge. Condiția supraviețuirii este
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
două taine ce marchează destinul principatului. Ca într-o variantă a legendei lui Kaspar Hauser (acea legendă obsedantă pentru Georg Trakl în poemele sale), un tânăr din pădurea germană, amnezic, ascunde secretul de care depinde viitorul țării înseși. Căci fiul adoptiv al pădurarului este însuși prințul dispărut, Helmut, iar revenirea memoriei lui este primul semn că parcursul lui Molly este destinat să restaureze ordinea naturală, în contra răului ubicuu. Și tot din pântecele principatului se ivește și comoara abandonată în vremea războaielor
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
cuprinde, ca într-un final de piesă iacobită a răzbunării. Răul este pedepsit, iar pacea se coboară asupra ținutului Mecklenburg. Din acest tablou ce evocă cromatica unui final hollywoodian, este absentă doar Molly. Femeia medic care a dat patriei sale adoptive atâta din energia ei nu poate accepta perspectiva unei vieți tihnite și mediocre, prin abandonarea carierei ei. Chiar dacă dragostea se ivește sub înfățișarea lui Conrad von Conrad cu promisiunile ei. În acest punct, viața lui Molly se clădește, în termeni
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
de complicații al anchetei desfășurate de Mma Makutsi în problemele domnului Letsenyane Badule, domnul J.L.B. Matekoni, proprietarul service-ului Tlokweng Road Speedy Motors și, fără îndoială, unul dintre cei mai buni mecanici din Botswana, se hotărî să-și ducă copii adoptivi proaspăt dobândiți în oraș, la cumpărături. Sosirea lor acasă la el o pusese pe gânduri pe temperamentala lui menajeră, Mma Florence Peko, iar pe el îl aruncase într-o stare de nesiguranță și neliniște care adesea friza panica. Nu în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Potokwane. Probabil își închipuie, presupuse el, că domnul J.L.B. Matekoni a luat doi dintre copii orfani să-i fotografieze. În nici un caz nu și-ar imagina că-i are în față pe domnul J.L.B. Matekoni și pe cei doi copii adoptivi ai lui, în curând și copii ei adoptivi. Mma Ramotswe rupse tăcerea. — Ce mai faci? întrebă ea simplu. Era o întrebare cu totul rezonabilă - soiul de întrebare pe care ți-o poate pune orice prietenă sau logodnică. Domnul J.L.B. Matekoni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
J.L.B. Matekoni a luat doi dintre copii orfani să-i fotografieze. În nici un caz nu și-ar imagina că-i are în față pe domnul J.L.B. Matekoni și pe cei doi copii adoptivi ai lui, în curând și copii ei adoptivi. Mma Ramotswe rupse tăcerea. — Ce mai faci? întrebă ea simplu. Era o întrebare cu totul rezonabilă - soiul de întrebare pe care ți-o poate pune orice prietenă sau logodnică. Domnul J.L.B. Matekoni se uită la copii. Fetița își pusese fotografia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
vorba, chiar dacă era pentru o cauză bună; iată o nouă problemă morală pe care va trebui s-o dezbată cu Mma Makutsi la timpul potrivit -, domnul J.L.B. Matekoni, garajistul Excelenței Sale, înaltul comisar britanic în Botswana, își luă cei doi copii adoptivi la garaj, să petreacă după-amiaza acolo. Fetița, Motholeli, îl implorase să-i ia și pe ei, ca să-l vadă la lucru, iar el, uimit, acceptase. Un service auto nu e un loc potrivit pentru copii, cu toate mașinăriile acelea complicate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
că o frământă ceva. Într-o căsnicie, considera el, e important să nu ascunzi nimic de soț, și nu vedea de ce nu ar aplica regula asta de pe acum. În plus, își aminti el, tocmai îi tăinuise prezența celor doi copii adoptivi, ceea ce nu era tocmai un fleac, dar asta era deja de domeniul trecutului și puteau aplica de-acum noua regulă. — Mma Ramotswe, se încumetă el, nu ești în apele tale în seara asta. E cumva din vina mea? Ea puse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
altă parte, se simțea complice cu el la incest. Toate 40 erau femeile lui; el, câteva ore, la lumina lunii, la lumina brichetei, la lumina candelei, se înfrupta pe furate, câte puțin, din fiecare. Un sentiment ciudat, 40 de mame adoptive în pielea goală, la lumina blițului aparatului foto: La dracu cu toate sclifoselile! Să le fută el pe toate, Eva este numai a mea. Cu Eva își finaliza visele. Șatena avea ochi verzi, păr cârlionțat, buze cărnoase, obraji rumeni, gene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
să vezi minune! Puii de veveriță încep să sugă pe loc. Corpul cald al pisicii li se pare ceva nemaipomenit ca și laptele ei, dealtfel. Mâncând, prind puteri și parcă n-ar mai vrea să se despartă de mama lor adoptivă. Dar somnul, dovedinduse mai puternic, îi trimite în lumea viselor pe neobservate. Și de acum încolo încă o lună de zile, n-au grija mâncării. Doamna cea bună îi duce zilnic pe balcon să ia o porție zdravănă de soare
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
îmi convine, eu însumi fiind cam taciturn), dar băutura îl făcea întotdeauna mai vorbăreț decât un chelner italian. — Ce e ciudat e că părinții nu bagă de seamă. Cucul îi tot aruncă pe ceilalți pui din cuib, dar părinții săi adoptivi continuă să-l hrănească. — Poate speră și ei că o să tacă și o să plece, am zis cu subînțeles, dar aluzia fu prea fină pentru obrazul gros al lui Bruno ca s-o priceapă. Mi-am aruncat ochii pe cuprinsul uneia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
mai bine de două ceasuri, un kalyan pregătit de „surorile” mele și ațipisem acolo, cu muștiucul În gură, cu capul sprijinit de perete, când o tuse slabă m-a făcut să mă trezesc dintr-un salt. XXXI Pentru mama mea adoptivă, care sosi cu câteva clipe prea târziu, prezența unui european de sex bărbătesc În inima apartamentelor ei trebuia explicată degrabă. Ca să nu-și păteze propria reputație sau pe aceea a fiicelor ei, preferă să spună adevărul, pe un ton pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Ceea ce îmi cam dă de gândit. Poate ar trebui să fac turul ăsta cu ghid, și să bifez povestea cu vizitatul. Sună bine turul ăsta, zic. O să fie un mod foarte plăcut de a face cunoștință cu viitorul meu oraș adoptiv. Îmi arunc privirea prin restaurant, la oamenii de afaceri eleganți și la femeile extrem de îngrijite, la chelnerii care mișună discret și eficient. Dumnezeule, gândește‑te, în câteva săptămâni o să fim de‑ai locului. Adevărați newyorkezi! — Becky, spune Luke. Își lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
am dat din nou dreptate, Căminul Asociației, așa modest cum este, asigură ordine, subordonare strictă, modestie, apatie, știu asta. Dar primejdia unei explozii, la unul ca el, nu e total eliminată, știu asta. Doar un fiu poate înțelege, un fiu adoptiv, ca mine. Imi respect promisinueaaa, angajamentele, v-ați convins. Perseverent, perspicace, știu asta, sint constiincios si asa voi fi. Raportul în cazul Narcis, altă dată. Sunt încă tulburat de Azilul Asociației, nu pot reveni așa repede la rutină. Ferestrele mohorâte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Îl luă în brațe și intră cu el în casă. Îi dădu un nume, apoi îl duse la medic unde se asigură că micuțul era sănătos. Trecură câțiva ani. Copilul își iubea mama nespus de mult. Într-o zi mama adoptivă duse copilul la grădiniță. Acolo erau mulți copii. Deodată, la poarta grădiniței apăru o femeie necunoscută. Se uita cu o 7 tristețe de nedescris la copil. Acesta întoarse capul o clipă dar femeia dispăruse. Într-o noapte la ușa casei
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
tristețe de nedescris la copil. Acesta întoarse capul o clipă dar femeia dispăruse. Într-o noapte la ușa casei bătu o necunoscută, care spuse: Tu ai copilul meu! Vreau să mi-l dai înapoi! Dă-mi-l! Nu! răspunse mama adoptivă. L-ai abandonat în acea noapte groaznică, acum copilul este al meu. Cu ochii în lacrimi femeia plecă. Nimeni nu o mai văzu pe acolo, niciodată. Copiii au dreptul la iubire, 1a învățătură și la o viață frumoasă alături de familie
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
a dat totuși roade: adolescentul și fiica au plecat primii, pe furiș, Îndesându-și În buzunare sandvișuri și Într-un rucsac cărțile și caietele de școală, iar eu m-am strecurat pe ușă cu cei doi gemeni, când tatăl lor adoptiv vorbea la telefon. Ne-am reunit ca două armate Învingătoare pe o alee plină cu frunze uscate din Parcul Icoanei. Eram descomplectați, lipsea un membru important al familiei, dar fericiți. Am cumpărat de la un Supermarket din apropiere brânză, șuncă, pâine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
În timpul bombardamentelor, fratele Înrolat ca voluntar În Waffen-SS, tatăl dispărut În prizonierat În Siberia), cetățenie germană. 3. Daniel Izvoranu, fiul lui Cornel și al Clementinei, nepotul lui Buni, iubita din tinerețe a lui Traian Manu. 4. Clementina Izvoranu, profesoară, fiica adoptivă a Anei Maria Bădulescu („Buni”), fosta iubită din tinerețe a lui Traian Manu. 5. Cornel Izvoranu, inginer silvicultor, soțul Clementinei și tatăl lui Daniel. 6. Alexandru Stan, fost coleg de facultate al lui Traian Manu, academician, directorul Institutului de Cercetări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Grachilor. Și, profilându-se tot mai departe, silueta omului călare pe un măgar, cu două imense coșuri de nuiele de o parte și de cealaltă a lui: pentru el atât de familiară, pentru că vine din trecutul său aici. În țara adoptivă. Ce făcea el În anii despre care povestește ea? Cum a ajuns el, omul fără cetățenie, omul fără țară, profesorul respectat, onorat de azi? Și ce spune Christa? De ce, de la dezastrul Germaniei, a ajuns iar la el? — ...Nu neg greutățile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]