2,458 matches
-
nu etc.) vs. adverbe emfatice (care transmit exclusiv informație stilistică: doar, numai, și, chiar, tocmai etc.) vs. adverbe-flectiv (mărci ale categoriei gramaticale a gradelor de comparație: mai, foarte etc.); în clasa adverbelor care transmit informație semantică se diferențiază, după sens: adverbe de mod (bine, încet, cum, așa etc.) vs. adverbe de loc (departe, aici, acolo, unde, oriunde etc.) vs. adverbe de timp (când, acum, ieri, azi, mâine, devreme, oricând, cândva, niciodată etc.) vs. adverbe de cauză (De aceea a greșit, pentru că
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
stilistică: doar, numai, și, chiar, tocmai etc.) vs. adverbe-flectiv (mărci ale categoriei gramaticale a gradelor de comparație: mai, foarte etc.); în clasa adverbelor care transmit informație semantică se diferențiază, după sens: adverbe de mod (bine, încet, cum, așa etc.) vs. adverbe de loc (departe, aici, acolo, unde, oriunde etc.) vs. adverbe de timp (când, acum, ieri, azi, mâine, devreme, oricând, cândva, niciodată etc.) vs. adverbe de cauză (De aceea a greșit, pentru că s-a grăbit.) vs. adverbe de scop/ finale ( De
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ale categoriei gramaticale a gradelor de comparație: mai, foarte etc.); în clasa adverbelor care transmit informație semantică se diferențiază, după sens: adverbe de mod (bine, încet, cum, așa etc.) vs. adverbe de loc (departe, aici, acolo, unde, oriunde etc.) vs. adverbe de timp (când, acum, ieri, azi, mâine, devreme, oricând, cândva, niciodată etc.) vs. adverbe de cauză (De aceea a greșit, pentru că s-a grăbit.) vs. adverbe de scop/ finale ( De aceea muncește, pentru a reuși ce și-a propus.) vs.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
transmit informație semantică se diferențiază, după sens: adverbe de mod (bine, încet, cum, așa etc.) vs. adverbe de loc (departe, aici, acolo, unde, oriunde etc.) vs. adverbe de timp (când, acum, ieri, azi, mâine, devreme, oricând, cândva, niciodată etc.) vs. adverbe de cauză (De aceea a greșit, pentru că s-a grăbit.) vs. adverbe de scop/ finale ( De aceea muncește, pentru a reuși ce și-a propus.) vs. adverbe condiționale (altfel, altminteri) vs. adverbe concesive (tot, totuși); acestora li se adaugă, în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cum, așa etc.) vs. adverbe de loc (departe, aici, acolo, unde, oriunde etc.) vs. adverbe de timp (când, acum, ieri, azi, mâine, devreme, oricând, cândva, niciodată etc.) vs. adverbe de cauză (De aceea a greșit, pentru că s-a grăbit.) vs. adverbe de scop/ finale ( De aceea muncește, pentru a reuși ce și-a propus.) vs. adverbe condiționale (altfel, altminteri) vs. adverbe concesive (tot, totuși); acestora li se adaugă, în literatura de specialitate, tipuri de adverbe care aduc, pe lângă înformațiile exemplificate mai
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de timp (când, acum, ieri, azi, mâine, devreme, oricând, cândva, niciodată etc.) vs. adverbe de cauză (De aceea a greșit, pentru că s-a grăbit.) vs. adverbe de scop/ finale ( De aceea muncește, pentru a reuși ce și-a propus.) vs. adverbe condiționale (altfel, altminteri) vs. adverbe concesive (tot, totuși); acestora li se adaugă, în literatura de specialitate, tipuri de adverbe care aduc, pe lângă înformațiile exemplificate mai sus, un plus semantic sau funcțional: adverbe interogative (cum, unde când, cum, cât, încotro în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
azi, mâine, devreme, oricând, cândva, niciodată etc.) vs. adverbe de cauză (De aceea a greșit, pentru că s-a grăbit.) vs. adverbe de scop/ finale ( De aceea muncește, pentru a reuși ce și-a propus.) vs. adverbe condiționale (altfel, altminteri) vs. adverbe concesive (tot, totuși); acestora li se adaugă, în literatura de specialitate, tipuri de adverbe care aduc, pe lângă înformațiile exemplificate mai sus, un plus semantic sau funcțional: adverbe interogative (cum, unde când, cum, cât, încotro în construcții interogative) vs. adverbe relative
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
greșit, pentru că s-a grăbit.) vs. adverbe de scop/ finale ( De aceea muncește, pentru a reuși ce și-a propus.) vs. adverbe condiționale (altfel, altminteri) vs. adverbe concesive (tot, totuși); acestora li se adaugă, în literatura de specialitate, tipuri de adverbe care aduc, pe lângă înformațiile exemplificate mai sus, un plus semantic sau funcțional: adverbe interogative (cum, unde când, cum, cât, încotro în construcții interogative) vs. adverbe relative (cum, unde, când, cât, încotro având și rol de element de relație în frază
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pentru a reuși ce și-a propus.) vs. adverbe condiționale (altfel, altminteri) vs. adverbe concesive (tot, totuși); acestora li se adaugă, în literatura de specialitate, tipuri de adverbe care aduc, pe lângă înformațiile exemplificate mai sus, un plus semantic sau funcțional: adverbe interogative (cum, unde când, cum, cât, încotro în construcții interogative) vs. adverbe relative (cum, unde, când, cât, încotro având și rol de element de relație în frază) vs. adverbe nehotărâte (oricum, oriunde, oricând, oricât, orișicum, cumva, undeva, cândva, câtva, fiecum
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vs. adverbe concesive (tot, totuși); acestora li se adaugă, în literatura de specialitate, tipuri de adverbe care aduc, pe lângă înformațiile exemplificate mai sus, un plus semantic sau funcțional: adverbe interogative (cum, unde când, cum, cât, încotro în construcții interogative) vs. adverbe relative (cum, unde, când, cât, încotro având și rol de element de relație în frază) vs. adverbe nehotărâte (oricum, oriunde, oricând, oricât, orișicum, cumva, undeva, cândva, câtva, fiecum, fieunde, altundeva, altcândva, altcumva, altfel etc. unele având, de asemenea, rol de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
aduc, pe lângă înformațiile exemplificate mai sus, un plus semantic sau funcțional: adverbe interogative (cum, unde când, cum, cât, încotro în construcții interogative) vs. adverbe relative (cum, unde, când, cât, încotro având și rol de element de relație în frază) vs. adverbe nehotărâte (oricum, oriunde, oricând, oricât, orișicum, cumva, undeva, cândva, câtva, fiecum, fieunde, altundeva, altcândva, altcumva, altfel etc. unele având, de asemenea, rol de element de relație în frază) vs. adverbe negative (niciodată, nicicând, nicăieri, niciunde, nicicum etc.) vs. adverbe predicative
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
având și rol de element de relație în frază) vs. adverbe nehotărâte (oricum, oriunde, oricând, oricât, orișicum, cumva, undeva, cândva, câtva, fiecum, fieunde, altundeva, altcândva, altcumva, altfel etc. unele având, de asemenea, rol de element de relație în frază) vs. adverbe negative (niciodată, nicicând, nicăieri, niciunde, nicicum etc.) vs. adverbe predicative (probabil, bineînțeles, desigur, poate, fără îndoială, fără doar și poate) etc.; practic, aceste ultime subclase de adverbe le actualizează și pe cele de mai sus de exemplu, în Știu unde
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vs. adverbe nehotărâte (oricum, oriunde, oricând, oricât, orișicum, cumva, undeva, cândva, câtva, fiecum, fieunde, altundeva, altcândva, altcumva, altfel etc. unele având, de asemenea, rol de element de relație în frază) vs. adverbe negative (niciodată, nicicând, nicăieri, niciunde, nicicum etc.) vs. adverbe predicative (probabil, bineînțeles, desigur, poate, fără îndoială, fără doar și poate) etc.; practic, aceste ultime subclase de adverbe le actualizează și pe cele de mai sus de exemplu, în Știu unde pleci., unde = adverb relativ de loc. Din punct de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
etc. unele având, de asemenea, rol de element de relație în frază) vs. adverbe negative (niciodată, nicicând, nicăieri, niciunde, nicicum etc.) vs. adverbe predicative (probabil, bineînțeles, desigur, poate, fără îndoială, fără doar și poate) etc.; practic, aceste ultime subclase de adverbe le actualizează și pe cele de mai sus de exemplu, în Știu unde pleci., unde = adverb relativ de loc. Din punct de vedere morfologic, clasa adverbelor se caracterizează, de asemenea, prin eterogenitate, subsumându-și atât adverbe neflexibile (care nu-și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nicicând, nicăieri, niciunde, nicicum etc.) vs. adverbe predicative (probabil, bineînțeles, desigur, poate, fără îndoială, fără doar și poate) etc.; practic, aceste ultime subclase de adverbe le actualizează și pe cele de mai sus de exemplu, în Știu unde pleci., unde = adverb relativ de loc. Din punct de vedere morfologic, clasa adverbelor se caracterizează, de asemenea, prin eterogenitate, subsumându-și atât adverbe neflexibile (care nu-și modifică forma prin raportare la categorii gramaticale: aici, astăzi, niciodată, undeva, unde, când, cum etc.), cât
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
desigur, poate, fără îndoială, fără doar și poate) etc.; practic, aceste ultime subclase de adverbe le actualizează și pe cele de mai sus de exemplu, în Știu unde pleci., unde = adverb relativ de loc. Din punct de vedere morfologic, clasa adverbelor se caracterizează, de asemenea, prin eterogenitate, subsumându-și atât adverbe neflexibile (care nu-și modifică forma prin raportare la categorii gramaticale: aici, astăzi, niciodată, undeva, unde, când, cum etc.), cât și adverbele care au categoria gramaticală a gradelor de comparație
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
aceste ultime subclase de adverbe le actualizează și pe cele de mai sus de exemplu, în Știu unde pleci., unde = adverb relativ de loc. Din punct de vedere morfologic, clasa adverbelor se caracterizează, de asemenea, prin eterogenitate, subsumându-și atât adverbe neflexibile (care nu-și modifică forma prin raportare la categorii gramaticale: aici, astăzi, niciodată, undeva, unde, când, cum etc.), cât și adverbele care au categoria gramaticală a gradelor de comparație mai ales adverbe de mod, unele provenite din adjective prin
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de loc. Din punct de vedere morfologic, clasa adverbelor se caracterizează, de asemenea, prin eterogenitate, subsumându-și atât adverbe neflexibile (care nu-și modifică forma prin raportare la categorii gramaticale: aici, astăzi, niciodată, undeva, unde, când, cum etc.), cât și adverbele care au categoria gramaticală a gradelor de comparație mai ales adverbe de mod, unele provenite din adjective prin conversiune: repede, încet (adverbe primare); frumos, calm, clar (adverbe formate prin conversiune intermorfologică) etc. și unele adverbe de loc și de timp
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de asemenea, prin eterogenitate, subsumându-și atât adverbe neflexibile (care nu-și modifică forma prin raportare la categorii gramaticale: aici, astăzi, niciodată, undeva, unde, când, cum etc.), cât și adverbele care au categoria gramaticală a gradelor de comparație mai ales adverbe de mod, unele provenite din adjective prin conversiune: repede, încet (adverbe primare); frumos, calm, clar (adverbe formate prin conversiune intermorfologică) etc. și unele adverbe de loc și de timp: departe, aproape, devreme, târziu etc. Ca și în cazul adjectivului, adverbul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-și modifică forma prin raportare la categorii gramaticale: aici, astăzi, niciodată, undeva, unde, când, cum etc.), cât și adverbele care au categoria gramaticală a gradelor de comparație mai ales adverbe de mod, unele provenite din adjective prin conversiune: repede, încet (adverbe primare); frumos, calm, clar (adverbe formate prin conversiune intermorfologică) etc. și unele adverbe de loc și de timp: departe, aproape, devreme, târziu etc. Ca și în cazul adjectivului, adverbul prezintă, prin raportare la categoria gramaticală a gradelor de comparație, aceleași
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la categorii gramaticale: aici, astăzi, niciodată, undeva, unde, când, cum etc.), cât și adverbele care au categoria gramaticală a gradelor de comparație mai ales adverbe de mod, unele provenite din adjective prin conversiune: repede, încet (adverbe primare); frumos, calm, clar (adverbe formate prin conversiune intermorfologică) etc. și unele adverbe de loc și de timp: departe, aproape, devreme, târziu etc. Ca și în cazul adjectivului, adverbul prezintă, prin raportare la categoria gramaticală a gradelor de comparație, aceleași variabile: * gradul pozitiv: departe; * gradul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
când, cum etc.), cât și adverbele care au categoria gramaticală a gradelor de comparație mai ales adverbe de mod, unele provenite din adjective prin conversiune: repede, încet (adverbe primare); frumos, calm, clar (adverbe formate prin conversiune intermorfologică) etc. și unele adverbe de loc și de timp: departe, aproape, devreme, târziu etc. Ca și în cazul adjectivului, adverbul prezintă, prin raportare la categoria gramaticală a gradelor de comparație, aceleași variabile: * gradul pozitiv: departe; * gradul comparativ de superioritate: mai departe; de egalitate: la fel de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
adverbe de mod, unele provenite din adjective prin conversiune: repede, încet (adverbe primare); frumos, calm, clar (adverbe formate prin conversiune intermorfologică) etc. și unele adverbe de loc și de timp: departe, aproape, devreme, târziu etc. Ca și în cazul adjectivului, adverbul prezintă, prin raportare la categoria gramaticală a gradelor de comparație, aceleași variabile: * gradul pozitiv: departe; * gradul comparativ de superioritate: mai departe; de egalitate: la fel de departe, tot atât de departe; de inferioritate: mai puțin departe; * gradul superlativ relativ de superioritate: cel mai departe
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la fel de departe, tot atât de departe; de inferioritate: mai puțin departe; * gradul superlativ relativ de superioritate: cel mai departe; de inferioritate: cel mai puțin departe; * gradul superlativ absolut foarte departe, extraordinar de departe, îngrozitor de departe, depaaarte, ce departe!, departe-departe etc. Funcțional 117, adverbele care transmit direct sau indirect informație semantică îndeplinesc funcția sintactică-tip de complement circumstanțial: * complement circumstanțial de loc: Pleacă undeva., * complement circumstanțial de timp: Când te întorci?; * complement circumstanțial de mod: A procedat corect.; * complement circumstanțial de cauză: De aceea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Luase cartea de acolo, de sus.; * nume predicativ: Cum este vremea?; * predicat verbal (adverbial): Desigur că va reuși. Adverbele-flectiv nu îndeplinesc funcție sintatcică, ci au rol de marcă pentru categoria gramaticală a gradelor de comparație: mai atent, foarte bine. Unele adverbe (relative/ nehotărâte) au dublu rol într-un enunț: îndeplinesc o anumită funcție sintactică în propoziția din care fac parte și rol de element de relație în frază, fiind astfel mărci de tip raportual: (Ori)unde ar pleca/, se vor simți
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]