583,813 matches
-
apărut fotocopia raportului în Ziua, Vadim Tudor a emis un comunicat de presă, cătrănit, anunțînd că-l va da în judecată pentru fals pe Sorin Roșca Stănescu. A doua zi însă Colegiul CNSAS anunță că va începe cercetări pentru a afla mai multe despre cariera lui CVT de informator benevol al Securității. Acesta nu se lasă, nevenindu-i probabil să creadă că și-a făcut-o cu mîna lui. Dă un alt comunicat, mai paraponisit decît primul: îi amenință pe Pleșu
Delațiune, patologie și clovnerie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13391_a_14716]
-
atras atenția asupra potențialului exploziv pe care îl conține exacerbarea sentimentului religios și o serie întreagă de crize cu implicații multiconfesionale (conflictul cecen, războaiele din fostul spațiu iugoslav, acțiunile teroriste din Israel și cumplitele atentate de la World Trade Center New York) aflate în derulare sau apărute ulterior au părut să îi confirme, cu asupra de măsură, teoria. Care este cu adevărat locul și rostul religiei în epoca de pragmatism extrem a postmodernității? Este Biserica o frînă sau un imbold în goana continuă
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
religioasă? Este insurmontabilă falia dintre catolicism și ortodoxie? Fiecare dintre noi a meditat, într-un moment sau altul, la astfel de chestiuni. Mai important însă decît răspunsurile pe care le putem da noi înșine la astfel de întrebări este să aflăm cum se văd aceste chestiuni din interiorul sau din imediata apropiere a Bisericii. Un critic literar cu importante resurse de ludic, Alexandru Cistelecan, autodefinit ca „un creștin absolut mediocru”, a realizat pentru revista „Vatra” din Tîrgu-Mureș o suită de unsprezece
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
Un critic literar cu importante resurse de ludic, Alexandru Cistelecan, autodefinit ca „un creștin absolut mediocru”, a realizat pentru revista „Vatra” din Tîrgu-Mureș o suită de unsprezece interviuri cu înalți prelați (majoritatea catolici) și teologi cu scopul declarat de a afla răspunsurile Bisericii la marile provocări ale lumii contemporane. Strînse laolaltă, cele unsprezece convorbiri alcătuiesc o carte, 11 Dialoguri (aproape teologice) cu o problematică gravă, aptă să producă revelații chiar și celor care își imaginează că știu totul despre relația dintre
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
Tenace, Pr. Tomáš Špidlik, Pr. Marko Ivan Rupnik, Jakov Jukiæ, Olivier Gillet, IPSS Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului ÎPSS Lucian Mureșan, Mitropolitul Bisericii Române Unite Greco-Catolice, Mons. Cosmo Francesco Ruppi, Arhiepiscop de Lecce) care, cu deplină responsabilitate, încearcă să elucideze punctele aflate în dezbatere fără dorința vizibilă de a face prozeliți pentru confesiunea pe care o reprezintă. Cu excepția ÎPSS Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului (ortodox), toți ceilalți intervievați aparțin spațiului spiritual al catolicismului. Acest detaliu - de care, firește, trebuie să se țină cont
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
spațiu de manifestare tinerelor generații” (p. 157). Sînt idei la care ar putea subscrie fără probleme orice preot sau gînditor ortodox. Firește, nu toate intervențiile din volum sînt la fel de generoase și inocente. Pus să comenteze conflictul din fostul spațiu iugoslav, aflat la vremea înregistrării discuției, în plină derulare, teologul croat Jakov Jukiæ trage, cu inocență, spuza pe turta croaților. Argumentele sale ar putea stîrni zîmbete celor aflați, cît de cît, în cunoștință de cauză. Profesorul croat face o distincție între naționalism
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
urmărit e același Băsescu. Pentru asta a fost inventat Parchetul lui Ion Amărie? Ca să-l transforme pe Traian Băsescu în infractorul nr. 1 al României? Dar ca să se prefacă același Parchet, turbat împotriva lui Băsescu, într-o instituție inocentă care află și ea că guvernul are probleme de imagine e chiar prea de tot! Și culmea, acest circ se întîmplă în timp ce Justiția de la noi vrea, chipurile, să scape de faima ei internațională că amestecă nepermis legea cu politica. Cînd, mîine, poimîine
Turnați aici! în varianta PNA by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13428_a_14753]
-
elucideze o tînără doctorandă care îl „reînvie” pe Janacek pentru a-l interoga: viața și pasiunea au determinat muzica genială? În fotoliu, așteptînd ridicarea cortinei, îmi amintesc de Seine et Danube, revistă editată la Paris de Dumitru Țepeneag. Acolo am aflat ca Cioran, și el, a avut un schimb scandalos de scrisori cu o tînără nemțoaică decepționată să descopere nu „geniul”, ci „normalitatea” marelui moralist. Motivul femeii tinere ce se constitue în metaforă a vieții la ora crepusculului e frecvent. Thomas
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
un moment dat, să comunice. Ele își sunt în mod reciproc necesare. Cortina se ridică, Ion Caramitru, cărunt, în costum din anii ’30, de nerecunoscut, intră pe scenă. Relația spectatorului ce sunt cu actorul de pe platou mă izolează de sală (aflu după aceea că Andrei, fiul său, era și el acolo. Nu eram, deci, singur.). Comunicare personalizată. Caramitru, distrat și lejer, fluieră din vîrful buzelor, încearcă pianul, se plimbă într-o cameră-muzeu. Un artist dezinvolt. După cîteva minute pătrunde în acest
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
Cronicar Condamnat să citească Din Ziua (24 oct.) aflăm că un tînăr turc a primit din partea unui judecător o sentință mai puțin obișnuită. În loc să-și ispășească fapta (tulburarea ordinii publice) în închisoare, el și-a ispășit-o într-o bibliotecă. Alternativa fiind așadar pușcărie-bibliotecă, tînărul ar fi preferat pușcăria
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
Și artistic nr. 688, dl Daniel Cristea-Enache semnează un pamflet contra celor care întrețin un pretins conflict între generații. Intitulat Rogozanii, pamflet care se referă la redactorul „Evenimentului zilei”, dl C. Rogozanu. Între păcatele fostului nostru colaborator se va fi aflînd și o părere prea bună despre tineri, dar nu credem că dl C. R. este capul de serie în alimentarea falsului conflict cu pricina. Mi se pare că dl D. C-E. îl putea găsi singur și chiar în paginile A
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
ar fi și altele mai importante. De care scriitorii români n-au auzit. Sau care nu-i interesează. l Și dacă tot am început cu o informație din Ziua, să sfîrșim la fel: din numărul din 27 oct. al cotidianului aflăm despre un mod original de a ieși din închisoare. Nu la noi, ci în Rusia: se organizează concursuri de poezie și de muzică vocală, cîștigătorii fiind premiați cu bani sau diverse obiecte, iar locul întîi fiind grațiat. Din 1000 de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
Doina Jela În Senováûne námìstí nr. 2, nu departe de faimosul turn cu orologiu și de Piața Franz Kafka, se află sediul uneia din atracțiile mai puțin obișnuite ale Pragăi. Locul are la prima vedere aparența unui club de cartier, cu vrafuri de dosare depozitate peste tot și cu inscripții și citate ironice, comentînd semnificația deloc evidentă a obiectelor de artă
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
are la prima vedere aparența unui club de cartier, cu vrafuri de dosare depozitate peste tot și cu inscripții și citate ironice, comentînd semnificația deloc evidentă a obiectelor de artă pop ce împodobesc pereții și rafturile. Unul din aceste obiecte, aflat aproape de intrarea în holul strîmt, poate servi drept emblemă și comentariu global: este o Olivetti ușoară, cu claviatura intactă, dar cu suportul și ruloul pentru banda de scris „extirpate”. Poartă eticheta „Mașină de scris pentru disidenți”. Pe un perete, în
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
ale vieții intelectuale underground de după ocupația sovietică). În mijlocul volumului, nudul splendid al unei blonde avînd drept unic accesoriu o pisică. Fără explicațiile lui Jiøí Na ëinec însă, toate aceste mostre de „desidență ușuratică” ar risca să fie răstălmăcite. De la el aflu, de pildă, că frumoasa blondă este dactilografa care a bătut la mașină sute de mii de pagini de romane, povestiri, eseuri interzise, sute de petiții, scrisori deschise, rapoarte către comisii internaționale ale drepturilor omului și apeluri pentru eliberarea din închisori
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
subterană, limitată, în anii de dinaintea „revoluției de catifea” și care se numesc cu un termen generic samizdat, nefiind vorba însă în colecția noastră doar de acest tip special de scriere. Biblioteci de acest fel există în Rusia, una mare se află de pildă la Muzeul Saharov, din Moscova, în RDG, în Polonia. La Varșovia este cea mai bogată, dar acolo există cred mai multe asemenea biblioteci. În ce ne privește, imediat după 1990, am început demersurile pentru înființarea bibliotecii ca instituție
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
la început, aproximativ 2000 de volume și un fond reprezentativ de reviste, ziare, alte documente. În paralel, din 1991, am înființat Fundația LIBRI PROHIBITI, cu scopul de a asigura susținerea financiară pentru funcționarea și dezvoltarea bibliotecii. Printre membrii fondatori se află numeroși scriitori, artiști, politicieni, cehi și slovaci, iar activitatea lor este în întregime benevolă. Î. Citați-mi cîțiva din membrii fondatori ale căror nume ar putea spune ceva și în România... R. Václav Havel, Ivan Klíma, Hana Ponická, Zdenìk Urbánek
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
o carte devenea samidat? R. Diferite și variate. Unele cărți erau reproduse fiindcă nu se mai publicau deloc în Cehoslovacia, fără rațiuni politice aparente. De pildă, cărțile despre yoga, despre Tibet, despre religii orientale, în general. Tot ce nu se afla sub control marxist putea fi susceptibil de interdicție și în orice caz nu se tipărea oficial. Circula deci în samizdat. Circula astfel Lordul inelelor a lui Tolkien, pentru simplul motiv că țara imaginară de acolo amintea vag de Cehoslovacia sovietizată
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
cu parfum arzător. „O să mă facă să mor de căldură, dar e delicios”, spuse o dată sau de două ori. Delia, care vorbea puțin când era mulțumită, declară: „L-am făcut pentru tine”. Soții Mañara o priveau dornici parcă să-i afle rețeta, alchimia minuțioasă a cincisprezece zile de lucru. Lui Rolo îi plăcuseră lichiorurile Deliei. Mario aflase acest lucru din câteva cuvinte spuse în treacăt de Mañara când Delia nu era de față. „Ea i-a pregătit tot felul de băuturi
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
de două ori. Delia, care vorbea puțin când era mulțumită, declară: „L-am făcut pentru tine”. Soții Mañara o priveau dornici parcă să-i afle rețeta, alchimia minuțioasă a cincisprezece zile de lucru. Lui Rolo îi plăcuseră lichiorurile Deliei. Mario aflase acest lucru din câteva cuvinte spuse în treacăt de Mañara când Delia nu era de față. „Ea i-a pregătit tot felul de băuturi. Dar Rolo se temea din cauza inimii. Alcoolul face rău la inimă”. Să ai un logodnic atât
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
celor care trimit SMS-uri la canalele de televiziune ca să înebunești. Sigur că nu toți agramații care vor să-și vadă mesajul pe „burtiera” televizorului sunt studenți, dar cei care dau drumul aberațiilor sigur au trecut recent printr-o „facultate”. Aflați într-o continuă goană după recuperarea pierderilor cauzate de diversele examene și concursuri la care i-a silit sistemul, „universitarii” din această familie au extins în jos, spre studenți, sistemul practicat cu osârdie doar „în sus”. Din „donatori”, s-au
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
mea, îmi spun că dacă astfel de lucruri sunt percepute ca normale, înseamnă că ele au pătruns demult în măduva sistemului universitar românesc. „Omerta” instaurată cu prilejul diverselor examene nu e chiar atât de compactă, și cine are interes să afle cum stau lucrurile cu adevărat o poate face foarte ușor. În clipa când pactul normal dintre profesor și student a fost scurtcircuitat de astfel de procedee, s-a năruit întregul sistem de valori pe care, teoretic, școala ar trebui să
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
profesorul să fie profesor, și nu ciubucar, degeaba mai vrem în Europa. Ar fi mai bine să rămânem aici, la porțile Orientului, unde gugumani perplecși, plagiatori vicioși, imbecili patentați, ageamii abulici, rechini de bazar și știuci ale fițuicii nu-și află odihna până nu semnează „prof. dr.”, sau, dacă sunt ceva mai isteți, „conf. dr.”.
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
Nicolae Mareș Czeslaw Milosz ACESTA De-aș putea să spun o dată, ce-i în mine. Să urlu: oameni, v-am mințit spunându-vă ceea ce în mine nu era, În timp ce ACESTA se află acolo necontenit, zi și noapte. Că numai datorită lui am putut Descrie orașele voastre ușor inflamabile, Iubirile voastre scurte și distracțiile în nimicuri transformate, în cercei, oglinzi, umerașe pretutindeni purtate, găsite în scenele din dormitoare și de pe câmpurile de bătaie
Lirică poloneză contemporană by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13426_a_14751]
-
mai dau nici o speranță. Pentru că ACESTA înseamnă zidul din stâncă pe care l-am atins - Înțelegând că-i zidul ce nu se dă la o parte oricât l-aș implora. Ewa Lipska Testament După moartea lui Dumnezeu deschidem testamentul ca să aflăm a cui e lumea și captura aceasta mare de oameni. 1973 Confesiunea emigrantului Lui Waclaw Iwaniuk Mi-au furat țara. Mi-au scos-o din ghiozdanul de școlar. Și din fruntariile ei. Au răpit-o când a ieșit în stradă
Lirică poloneză contemporană by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13426_a_14751]