1,600 matches
-
perenității alegerilor lor. Această căutare a coerenței inspiră legea "Solidaritate și reînnoire urbană" din 12 decembrie 2000. Niciodată un guvern, ulterior Legii de orientare din 1967, nu mai propusese o reformă atât de ambițioasă a politicii urbane. Proiectul valorizează rolul aglomerației urbane și introduce în legislație noțiunea de proiect urban. Teoreticianul acestei ultime formule, arhitectul și urbanistul Christian Devillers, află aici "[...] instrumentele necesare pentru ca aleșii, primarii să poată schița o viziune concretă a orașului. Vizibile și comprehensibile, proiectele urbane pot alimenta
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
diferitele planuri sau programe locale de habitat (PLH). Scopul lor este acela de a incita comunele să nu lase câmp liber promotorilor privați, vânzătorilor de loturi sau case individuale. De vreme ce se înscriu în demersuri intercomunale și, dacă e posibil, ale aglomerațiilor urbane, comunele trebuie să exercite o putere de decizie în materie de urbanism. Se remarcă faptul că această lege de "solidaritate și reînnoire urbană" nu comportă dispoziții referitoare la fondul funciar, ceea ce lasă intactă problema de a afla terenuri la
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
orice preț să-ți iei o casă cu grădină?)2". În plus, orașele de care aparțin asemenea cartiere cu case făcute prin credite nu sunt nici ele bine integrate în formule intercomunale care ar putea să le sprijine în fața autorităților aglomerației urbane. Serviciile statului nu se preocupă îndeajuns de aceste comunități, care, în definitiv, încarnează propria incapacitate de a raționaliza un proces de dezvoltare urbană lăsat în seama manevrelor comercianților de case. "Aleșii apar ca niște țapi ispășitori care au un
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ar trebui deliberate. Ar trebui de asemenea regândite modalitățile și condițiile de punere în aplicare a acestora, renegociate și puse în act angajamentele reciproce considerate sustenabile, chiar sub spectrul aplicării de sancțiuni, evaluate efectele. Atâta timp cât perimetrele adecvate aplicării politicii locuințelor (aglomerații urbane, bazine de habitat) nu vor beneficia de autoritate politică suficientă, atâta timp cât autoritățile nu vor fi reprezentative pentru ansamblul indivizilor implicați, inclusiv pentru cei expulzați din locuințe, aceste măsuri nu vor fi însă decât prevederi de la care diferiții operatori ai
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
locuințe vacante și de importanța ofertei private?"398 În definitiv, punerea în practică a obligației de a realiza locuințe sociale pare să depindă, pe de o parte, de elaborarea de către orașe a unei veritabile politici a habitatului, definită la scara aglomerației urbane și coerentă cu orientările generale ale proiectului urban, iar pe de alta, de capacitatea serviciilor exterioare statului de a reformula în mod strategic și teritorializat exigențele enunțate la nivel național de către stat. În absența unei "strategii teritorializate" a administrațiilor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
planificarea urbană strategică tinde, din punct de vedere operațional, să invalideze actualul decupaj geografic al colectivităților locale și pune în discuție identificarea unor noi teritorii instituționale pertinente pentru a conduce orașul. Dezbaterile asupra intercomunalității și perspectiva constituirii unei puteri a aglomerației urbane pun în evidență transformările radicale care afectează ceea ce ne reprezentăm că ar fi "un oraș". Ele ilustrează acuitatea acestei probleme politice caracteristice democrațiilor moderne: găsirea acelor modalități de comunicare între guvernanți și guvernați care ar putea împăca eficiența deciziei
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fenomen. Dacă cedăm mitului democrației directe făcut accesibil prin mijlocirea noilor tehnologii, calificăm în mod abuziv drept "politice" practicile care confundă informarea și comunicarea 490, deliberarea 491 și exprimarea, dispare însăși conștiința subdezvoltării noastre politice. Iluzionarea republicană și orașul mondializat Aglomerația urbană: aporiile "optimizării teritoriale" și promisiunile unei mai bune căutări a echității O nouă figură instituțională pare din ce în ce mai plebiscitată pentru a pilota orașele în căutarea reușitei metropolitane: aglomerația urbană aleasă pe baza sufragiului universal direct. Până în prezent, încercările statului de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
exprimarea, dispare însăși conștiința subdezvoltării noastre politice. Iluzionarea republicană și orașul mondializat Aglomerația urbană: aporiile "optimizării teritoriale" și promisiunile unei mai bune căutări a echității O nouă figură instituțională pare din ce în ce mai plebiscitată pentru a pilota orașele în căutarea reușitei metropolitane: aglomerația urbană aleasă pe baza sufragiului universal direct. Până în prezent, încercările statului de a raționaliza decupajul politico-administrativ al societății franceze au întâmpinat rezistența notabililor locali, preocupați să mențină un sistem marcat de o supra-reprezentare rurală și de o strânsă complicitate între
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
curând să înlocuiască acțiunea statului, decât să incite la emergența unor veritabile contraputeri locale. Prizonieri ai unui cadru prea îngust pentru ambițiile lor, primarii marilor orașe au încercat, cu dificultate, încă din anii 1970, să joace un rol federator în cadrul aglomerației lor. Astăzi, în prelungirea unei "interco-munalități a proiectului", intens valorizată după douăzeci de ani, constituirea unei puteri politice a aglomerației urbane cu consilieri aleși prin sufragiu universal direct pare să constituie calea privilegiată de modernizare a peisajului instituțional. Rațiunile acestei
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pentru ambițiile lor, primarii marilor orașe au încercat, cu dificultate, încă din anii 1970, să joace un rol federator în cadrul aglomerației lor. Astăzi, în prelungirea unei "interco-munalități a proiectului", intens valorizată după douăzeci de ani, constituirea unei puteri politice a aglomerației urbane cu consilieri aleși prin sufragiu universal direct pare să constituie calea privilegiată de modernizare a peisajului instituțional. Rațiunile acestei orientări sunt în același timp de ordin urban, economic, social și politic. Pe plan urban, într-un număr de aglomerații
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
aglomerației urbane cu consilieri aleși prin sufragiu universal direct pare să constituie calea privilegiată de modernizare a peisajului instituțional. Rațiunile acestei orientări sunt în același timp de ordin urban, economic, social și politic. Pe plan urban, într-un număr de aglomerații, frontierele comunale sunt suspectate că paralizează elaborarea de proiecte urbane de anvergură. Cum să pui în act politici urbane coerente dacă deciziile luate cu privire la acestea sunt luate de aleși preocupați doar de interesul comunei lor și în concurență cu ce
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
anvergură. Cum să pui în act politici urbane coerente dacă deciziile luate cu privire la acestea sunt luate de aleși preocupați doar de interesul comunei lor și în concurență cu ce spun profesioniștii? Acest lucru e cu atât mai dăunător cu cât aglomerația constituie aria reală ale evoluțiilor actuale ale urbanului. Pe plan economic, această scară se speră să corespundă mai bine realităților socio-economice contemporane, constituindu-se în garanție a unei organizări mai raționale în materie de transport, implantare de echipamente și infrastructură
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ocupare. Este vorba de a ieși din concepția pur "reparatorie" a acțiunii îndreptate spre cartierele defavorizate, ceea ce le stigmatizează, pentru a înscrie "politica orașului" într-un proiect urban 495. Pe plan politic, obiectivul este de a crea veritabile guvernări ale aglomerațiilor care să cumuleze capacitățile politice și tehnice ale comunelor; miza este aceea de a simplifica un sistem politico-administrativ considerat de cele mai multe ori fărâmițat în mod inutil, și de aceea complicat, pentru a reduce distanța dintre "teritoriul funcțional" și "teritoriul democratic
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
municipal într-o funcție a unei structuri intercomunale de a vota netransparent, în contradicție cu promisiunile făcute alegătorilor. Ghidați de căutarea unui "optimum teritorial" în domeniul planificării urbane, recentele legi Voynet (1999), Chevenement (1999) și SRU (2000) încurajează constituirea de aglomerații supracomunale, în profitul cărora comunele par să renunțe la o parte din autonomia lor teritorială. O asemenea colectivitate locală ar întări sensibil autonomia marilor orașe, făcându-le să-și exercite asupra propriilor teritorii competențe care altădată cădeau în sarcina comunelor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Interlocutorii lor ar fi atât instituțiile europene, cât și statul, ale cărui servicii ar risca să pară diminuate în comparație cu serviciile tehnice ale acestei noi colectivități. Rămân însă fără răspuns mai multe întrebări cu privire la promisiunile legate de constituirea unei puteri a aglomerației urbane. Cea mai presantă dintre ele constă în pertinența instituirii unei singure scale a guvernării orașului. Putem să aflăm un "optimum teritorial" susceptibil să conjuge raționalitatea tehnică și raționalitatea politică la nivel local? Nu ne temem că aglomerația balcanizată de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
puteri a aglomerației urbane. Cea mai presantă dintre ele constă în pertinența instituirii unei singure scale a guvernării orașului. Putem să aflăm un "optimum teritorial" susceptibil să conjuge raționalitatea tehnică și raționalitatea politică la nivel local? Nu ne temem că aglomerația balcanizată de azi poate fi asimilată unei "aglomerații birocratice și centralizate"?496 Numeroase observații 497 dovedesc că excelența economică a unei aglomerații nu asigură în mod automat dezvoltarea tuturor cartierelor. "Optimizarea teritorială" nu trebuie considerată ca un absolut: ca și
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ele constă în pertinența instituirii unei singure scale a guvernării orașului. Putem să aflăm un "optimum teritorial" susceptibil să conjuge raționalitatea tehnică și raționalitatea politică la nivel local? Nu ne temem că aglomerația balcanizată de azi poate fi asimilată unei "aglomerații birocratice și centralizate"?496 Numeroase observații 497 dovedesc că excelența economică a unei aglomerații nu asigură în mod automat dezvoltarea tuturor cartierelor. "Optimizarea teritorială" nu trebuie considerată ca un absolut: ca și în cazul modelului one best way, și în
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
un "optimum teritorial" susceptibil să conjuge raționalitatea tehnică și raționalitatea politică la nivel local? Nu ne temem că aglomerația balcanizată de azi poate fi asimilată unei "aglomerații birocratice și centralizate"?496 Numeroase observații 497 dovedesc că excelența economică a unei aglomerații nu asigură în mod automat dezvoltarea tuturor cartierelor. "Optimizarea teritorială" nu trebuie considerată ca un absolut: ca și în cazul modelului one best way, și în acest caz este vorba de o iluzie tehnocratică. Dar plecând de la recunoașterea instituțională a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nu asigură în mod automat dezvoltarea tuturor cartierelor. "Optimizarea teritorială" nu trebuie considerată ca un absolut: ca și în cazul modelului one best way, și în acest caz este vorba de o iluzie tehnocratică. Dar plecând de la recunoașterea instituțională a aglomerației, cea mai mare greșeală ar fi să se confunde conducerea unui oraș cu cea a unui stat na-țional în miniatură, deci să i se evalueze strategiile pe baza experienței politicilor statului. Această omologie este contrazisă, în primul rând, din punctul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
clasică. Importanța fenomenelor non-comerciale (formele de economie externă, relațiile de solidaritate, nu numai de concurență) ne împiedică să aplicăm creșterii economice a orașelor raționamentele aplicate econo-miei naționale. De exemplu, Laurent Davezies subliniază faptul că o importantă parte a veniturilor unei aglomerații poate să nu se datoreze performanței sale productive, ci să rezulte pur și simplu din transferul veniturilor publice sau private efectuate în cadrul solidarității naționale 499 și consumului privat 500. Iată de ce, începând cu anii 1960, nivelul de viață al locuitorilor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
redistribuirea națională. Aceasta cu atât mai mult cu cât contribuabilii importanți dintr-un anumit teritoriu pot pleca spre locuri mai puțin exigente în termeni de solidaritate, fapt ce favorizează procesele de segregare spațială și compromite coeziunea socială. Nu numai că aglomerația nu apare ca dimensiunea de primă importanță în difuzarea solidarității, ci este o formulă care pare inadaptată complexității situațiilor locale. Nimic nu dovedește că instituirea prin aglomerație urbană a unui partaj al bazei impozitului unic ar asigura o mai bună
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ce favorizează procesele de segregare spațială și compromite coeziunea socială. Nu numai că aglomerația nu apare ca dimensiunea de primă importanță în difuzarea solidarității, ci este o formulă care pare inadaptată complexității situațiilor locale. Nimic nu dovedește că instituirea prin aglomerație urbană a unui partaj al bazei impozitului unic ar asigura o mai bună repartizare a bogățiilor între comunele bogate și cele sărace. Dimpotrivă, studiul făcut de Laurent Davezies în Île-de-France sugerează mai degrabă că un asemenea dispozitiv "se traduce printr-
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
faptul ca solidaritatea financiară efectivă în sprijinul comunelor mai sărace nu a împiedicat criza urbană. Solidaritatea nu înseamnă o simplă redistribuire contabilicească a bogățiilor, ci valorează ceva prin modalitățile în care este pusă în act. Din acest punct de vedere, aglomerația devine legitimă atunci când caută o mai bună producere a echității. Nu prin capacitatea sa de a organiza pe plan local un transfer al veniturilor dinspre cei mai înstăriți către cei mai săraci, ci întrucât reprezintă scala cea mai adecvată de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mai înstăriți către cei mai săraci, ci întrucât reprezintă scala cea mai adecvată de redistribuire, mai puțin oarbă, a resurselor generate prin solidaritate națională și ajută mai eficient populațiile ce trăiesc în spațiile cele mai sărace. Rămâne să alegem între aglomerația desemnată pe baza sufragiului universal și aglomerația de tip "federație de comune", pentru a permite aglomerației urbane, contrar a ceea ce se observă în comunitățile urbane actuale, să existe altfel decât sub forma unei agregări de interese datorită influenței politice a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
întrucât reprezintă scala cea mai adecvată de redistribuire, mai puțin oarbă, a resurselor generate prin solidaritate națională și ajută mai eficient populațiile ce trăiesc în spațiile cele mai sărace. Rămâne să alegem între aglomerația desemnată pe baza sufragiului universal și aglomerația de tip "federație de comune", pentru a permite aglomerației urbane, contrar a ceea ce se observă în comunitățile urbane actuale, să existe altfel decât sub forma unei agregări de interese datorită influenței politice a unora sau a altora 512. În loc să tranșăm
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]