KorAP: Find »[drukola/base=agresivitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...62 63 64 ...229 >

5,707 matches

Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464

INTRODUCERE Agresivitatea a devenit astăzi, o problemă socială fundamentală a omului și a umanității, pentru că Întreaga lume este amenințată de agresivitate. Deoarece În literatura de specialitate există o multitudine de accepțiuni ale noțiunii de „agresivitate”, definirea acesteia este oarecum dificilă. Freud definea agresivitatea ca fiind o manifestare inconștientă sau o proiecție a instinctului morții (thanatos). Adler interpreta agresivitatea ca o manifestare

AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
INTRODUCERE Agresivitatea a devenit astăzi, o problemă socială fundamentală a omului și a umanității, pentru că Întreaga lume este amenințată de agresivitate. Deoarece În literatura de specialitate există o multitudine de accepțiuni ale noțiunii de „agresivitate”, definirea acesteia este oarecum dificilă. Freud definea agresivitatea ca fiind o manifestare inconștientă sau o proiecție a instinctului morții (thanatos). Adler interpreta agresivitatea ca o manifestare a dorinței de a avea putere asupra altor persoane. Murray considera că agresivitatea constă

AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
a devenit astăzi, o problemă socială fundamentală a omului și a umanității, pentru că Întreaga lume este amenințată de agresivitate. Deoarece În literatura de specialitate există o multitudine de accepțiuni ale noțiunii de „agresivitate”, definirea acesteia este oarecum dificilă. Freud definea agresivitatea ca fiind o manifestare inconștientă sau o proiecție a instinctului morții (thanatos). Adler interpreta agresivitatea ca o manifestare a dorinței de a avea putere asupra altor persoane. Murray considera că agresivitatea constă În nevoia de a răni fizic și psihic

AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
este amenințată de agresivitate. Deoarece În literatura de specialitate există o multitudine de accepțiuni ale noțiunii de „agresivitate”, definirea acesteia este oarecum dificilă. Freud definea agresivitatea ca fiind o manifestare inconștientă sau o proiecție a instinctului morții (thanatos). Adler interpreta agresivitatea ca o manifestare a dorinței de a avea putere asupra altor persoane. Murray considera că agresivitatea constă În nevoia de a răni fizic și psihic o altă persoană. După Enăchescu (1996), agresivitatea trebuie considerată ca o stare psihologică de natură

AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
de „agresivitate”, definirea acesteia este oarecum dificilă. Freud definea agresivitatea ca fiind o manifestare inconștientă sau o proiecție a instinctului morții (thanatos). Adler interpreta agresivitatea ca o manifestare a dorinței de a avea putere asupra altor persoane. Murray considera că agresivitatea constă În nevoia de a răni fizic și psihic o altă persoană. După Enăchescu (1996), agresivitatea trebuie considerată ca o stare psihologică de natură potențială, putându-se oricând manifesta În conduitele sau actele individului, În funcție de circumstanțele vieții. Buss (1961), consideră

AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
o proiecție a instinctului morții (thanatos). Adler interpreta agresivitatea ca o manifestare a dorinței de a avea putere asupra altor persoane. Murray considera că agresivitatea constă În nevoia de a răni fizic și psihic o altă persoană. După Enăchescu (1996), agresivitatea trebuie considerată ca o stare psihologică de natură potențială, putându-se oricând manifesta În conduitele sau actele individului, În funcție de circumstanțele vieții. Buss (1961), consideră comportamentul agresiv ca fiind aplicarea de stimuli nocivi asupra altuia. Dicționarul de psihologie definește termenul de

AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
trebuie considerată ca o stare psihologică de natură potențială, putându-se oricând manifesta În conduitele sau actele individului, În funcție de circumstanțele vieții. Buss (1961), consideră comportamentul agresiv ca fiind aplicarea de stimuli nocivi asupra altuia. Dicționarul de psihologie definește termenul de agresivitate astfel: „un atac, o acțiune ostilă orientată Împotriva unei persoane sau obiect” . Deoarece În lucrarea de față s-a utilizat ca instrument de măsurare a agresivității chestionarul de agresivitate elaborat de Buss și Durkee, În continuare vom utiliza concepția acestor

AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
ca fiind aplicarea de stimuli nocivi asupra altuia. Dicționarul de psihologie definește termenul de agresivitate astfel: „un atac, o acțiune ostilă orientată Împotriva unei persoane sau obiect” . Deoarece În lucrarea de față s-a utilizat ca instrument de măsurare a agresivității chestionarul de agresivitate elaborat de Buss și Durkee, În continuare vom utiliza concepția acestor autori asupra agresivității. Conform acestora agresivitatea cuprinde următoarele dimensiuni: agresivitate fizică, agresivitate verbală, ostilitate, furie și agresivitate indirectă. Considerăm că termenii care necesită explicații suplimentare sunt

AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
de stimuli nocivi asupra altuia. Dicționarul de psihologie definește termenul de agresivitate astfel: „un atac, o acțiune ostilă orientată Împotriva unei persoane sau obiect” . Deoarece În lucrarea de față s-a utilizat ca instrument de măsurare a agresivității chestionarul de agresivitate elaborat de Buss și Durkee, În continuare vom utiliza concepția acestor autori asupra agresivității. Conform acestora agresivitatea cuprinde următoarele dimensiuni: agresivitate fizică, agresivitate verbală, ostilitate, furie și agresivitate indirectă. Considerăm că termenii care necesită explicații suplimentare sunt ostilitatea și furia

AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
atac, o acțiune ostilă orientată Împotriva unei persoane sau obiect” . Deoarece În lucrarea de față s-a utilizat ca instrument de măsurare a agresivității chestionarul de agresivitate elaborat de Buss și Durkee, În continuare vom utiliza concepția acestor autori asupra agresivității. Conform acestora agresivitatea cuprinde următoarele dimensiuni: agresivitate fizică, agresivitate verbală, ostilitate, furie și agresivitate indirectă. Considerăm că termenii care necesită explicații suplimentare sunt ostilitatea și furia. Ostilitatea reprezintă o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru apariția comportamentului agresiv. A

AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
ostilă orientată Împotriva unei persoane sau obiect” . Deoarece În lucrarea de față s-a utilizat ca instrument de măsurare a agresivității chestionarul de agresivitate elaborat de Buss și Durkee, În continuare vom utiliza concepția acestor autori asupra agresivității. Conform acestora agresivitatea cuprinde următoarele dimensiuni: agresivitate fizică, agresivitate verbală, ostilitate, furie și agresivitate indirectă. Considerăm că termenii care necesită explicații suplimentare sunt ostilitatea și furia. Ostilitatea reprezintă o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru apariția comportamentului agresiv. A fi ostil Înseamnă

AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
persoane sau obiect” . Deoarece În lucrarea de față s-a utilizat ca instrument de măsurare a agresivității chestionarul de agresivitate elaborat de Buss și Durkee, În continuare vom utiliza concepția acestor autori asupra agresivității. Conform acestora agresivitatea cuprinde următoarele dimensiuni: agresivitate fizică, agresivitate verbală, ostilitate, furie și agresivitate indirectă. Considerăm că termenii care necesită explicații suplimentare sunt ostilitatea și furia. Ostilitatea reprezintă o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru apariția comportamentului agresiv. A fi ostil Înseamnă a simți dușmănie față de

AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
obiect” . Deoarece În lucrarea de față s-a utilizat ca instrument de măsurare a agresivității chestionarul de agresivitate elaborat de Buss și Durkee, În continuare vom utiliza concepția acestor autori asupra agresivității. Conform acestora agresivitatea cuprinde următoarele dimensiuni: agresivitate fizică, agresivitate verbală, ostilitate, furie și agresivitate indirectă. Considerăm că termenii care necesită explicații suplimentare sunt ostilitatea și furia. Ostilitatea reprezintă o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru apariția comportamentului agresiv. A fi ostil Înseamnă a simți dușmănie față de cineva, dar

AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
față s-a utilizat ca instrument de măsurare a agresivității chestionarul de agresivitate elaborat de Buss și Durkee, În continuare vom utiliza concepția acestor autori asupra agresivității. Conform acestora agresivitatea cuprinde următoarele dimensiuni: agresivitate fizică, agresivitate verbală, ostilitate, furie și agresivitate indirectă. Considerăm că termenii care necesită explicații suplimentare sunt ostilitatea și furia. Ostilitatea reprezintă o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru apariția comportamentului agresiv. A fi ostil Înseamnă a simți dușmănie față de cineva, dar aceasta poate rămâne la nivelul

AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
a face rău instigatorului, ci de a corecta un „rău”, observat și de a preveni repetarea lui. În acest sens se ia hotărârea de a schimba ceva greșit, devenind o instanță informală justițiară care ajută reglementarea relațiilor interpersonale. La originea agresivității converg și se interferează factori genetici, psihologici și socioculturali, precum și o serie de influențe biologice și endocrine. Care dintre acești factori predomină sau reprezintă ponderea cea mai mare este greu de evidențiat, deoarece orice determinare este În funcție de individ și de

AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
este greu de evidențiat, deoarece orice determinare este În funcție de individ și de circumstanțele mediului. Mulvey (1992) susține că tulburarea psihică poate fi un factor de risc semnificativ În apariția violenței. Se pune problema existenței unei asocieri Între boală psihică și agresivitate În populația generală. Hanstoch consideră că una dintre principalele motive care Împing la actul agresiv este Întărirea/compensarea imaginii de sine, aceasta fiind componenta majoră a stimei de sine. Stima de sine se referă la aprecierile pozitive sau negative pe

AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
considerată foarte importantă pentru adaptarea psihică a persoanei la mediu. Cercetările de teren au scos În evidență că stima de sine se asociază cu dorința pentru control, speranță, motivație pentru realizări, singurătate (negativ), afecte pozitive, nevoie pentru aprobare, depresie (negativ), agresivitate (negativ). Pe parcursul cercetării s-au avut În vedere următoarele ipoteze: 1. Vor exista diferențe semnificative Între eșantionul clinic și cel non-clinic În ceea ce privește agresivitatea. 2. Va exista o relație semnificativă Între nivelul stimei de sine și agresivitate. MATERIALE ȘI METODĂ Subiecți

AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
cu dorința pentru control, speranță, motivație pentru realizări, singurătate (negativ), afecte pozitive, nevoie pentru aprobare, depresie (negativ), agresivitate (negativ). Pe parcursul cercetării s-au avut În vedere următoarele ipoteze: 1. Vor exista diferențe semnificative Între eșantionul clinic și cel non-clinic În ceea ce privește agresivitatea. 2. Va exista o relație semnificativă Între nivelul stimei de sine și agresivitate. MATERIALE ȘI METODĂ Subiecți Lotul de studiu a fost alcătuit din 56 bărbați. Acest eșantion a fost Împărțit În două subeșantioane. Primul subeșantion, cuprinzând 27 subiecți, a

AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
pentru aprobare, depresie (negativ), agresivitate (negativ). Pe parcursul cercetării s-au avut În vedere următoarele ipoteze: 1. Vor exista diferențe semnificative Între eșantionul clinic și cel non-clinic În ceea ce privește agresivitatea. 2. Va exista o relație semnificativă Între nivelul stimei de sine și agresivitate. MATERIALE ȘI METODĂ Subiecți Lotul de studiu a fost alcătuit din 56 bărbați. Acest eșantion a fost Împărțit În două subeșantioane. Primul subeșantion, cuprinzând 27 subiecți, a fost alcătuit din persoane care suferă de schizofrenie paranoidă. Al doilea subeșantion cuprinzând

AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
Chestionarele au fost administrate individual, fără limită de timp, În varianta creion hârtie. Subiecții au primit instrucțiunea de a răspunde cât mai sincer la afirmațiile prezentate În chestionar, specificându-se că nu există răspunsuri bune sau rele. Instrumente Pentru evaluarea agresivității s-a utilizat Chestionarul de agresivitate elaborat de A. Buss și W. L. Durkee. Acesta cuprinde 34 de itemi grupați În următoarele scale: agresivitate fizică, agresivitate verbală, ostilitate, furie și agresivitate indirectă. De asemenea se poate calcula un scor total

AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
limită de timp, În varianta creion hârtie. Subiecții au primit instrucțiunea de a răspunde cât mai sincer la afirmațiile prezentate În chestionar, specificându-se că nu există răspunsuri bune sau rele. Instrumente Pentru evaluarea agresivității s-a utilizat Chestionarul de agresivitate elaborat de A. Buss și W. L. Durkee. Acesta cuprinde 34 de itemi grupați În următoarele scale: agresivitate fizică, agresivitate verbală, ostilitate, furie și agresivitate indirectă. De asemenea se poate calcula un scor total care reprezintă nivelul de agresivitate general

AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
afirmațiile prezentate În chestionar, specificându-se că nu există răspunsuri bune sau rele. Instrumente Pentru evaluarea agresivității s-a utilizat Chestionarul de agresivitate elaborat de A. Buss și W. L. Durkee. Acesta cuprinde 34 de itemi grupați În următoarele scale: agresivitate fizică, agresivitate verbală, ostilitate, furie și agresivitate indirectă. De asemenea se poate calcula un scor total care reprezintă nivelul de agresivitate general al subiectului. Itemii sunt formulați sub formă de afirmații, subiectul trebuind să indice gradul În care fiecare dintre

AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
În chestionar, specificându-se că nu există răspunsuri bune sau rele. Instrumente Pentru evaluarea agresivității s-a utilizat Chestionarul de agresivitate elaborat de A. Buss și W. L. Durkee. Acesta cuprinde 34 de itemi grupați În următoarele scale: agresivitate fizică, agresivitate verbală, ostilitate, furie și agresivitate indirectă. De asemenea se poate calcula un scor total care reprezintă nivelul de agresivitate general al subiectului. Itemii sunt formulați sub formă de afirmații, subiectul trebuind să indice gradul În care fiecare dintre acestea este

AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
nu există răspunsuri bune sau rele. Instrumente Pentru evaluarea agresivității s-a utilizat Chestionarul de agresivitate elaborat de A. Buss și W. L. Durkee. Acesta cuprinde 34 de itemi grupați În următoarele scale: agresivitate fizică, agresivitate verbală, ostilitate, furie și agresivitate indirectă. De asemenea se poate calcula un scor total care reprezintă nivelul de agresivitate general al subiectului. Itemii sunt formulați sub formă de afirmații, subiectul trebuind să indice gradul În care fiecare dintre acestea este caracteristică pentru el, utilizând o

AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
de agresivitate elaborat de A. Buss și W. L. Durkee. Acesta cuprinde 34 de itemi grupați În următoarele scale: agresivitate fizică, agresivitate verbală, ostilitate, furie și agresivitate indirectă. De asemenea se poate calcula un scor total care reprezintă nivelul de agresivitate general al subiectului. Itemii sunt formulați sub formă de afirmații, subiectul trebuind să indice gradul În care fiecare dintre acestea este caracteristică pentru el, utilizând o scală Likert de 5 trepte. Vârsta subiecților care pot fi evaluați cu ajutorul acestui instrument

AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]