8,962 matches
-
0 20,7 2,00 lucrători în servicii și funcționari 7,5 7,8 23,0 22,4 14,9 15,0 3,00 muncitori neagricoli 19,6 19,9 40,6 40,1 29,7 29,8 4,00 agricultori calificați și necalificați 68,1 67,0 4,0 3,0 37,4 35,3 Total 100 100 100 100 100 100 Sursa: ACOVI 2001, 2002 Sondaj privind condițiile de viață în gospodării. INS Anexa 2: Predictori ai ocupării forței
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
rural Navetiști sat-oraș (în principal neagricol) Profesioniști și tehnicieni Lucrători în servicii și funcționari Muncitori neagricoli calificați și necalificați Sursa: ACOVI 2001 Sondaj privind condițiile de viață în gospodării, INS. N=5533. R pătrat Nagelkerke=0,50. Categorie de referință - agricultori rurali. Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 9. Predictori pentru categoriile de ocupare rurală 2002: regresie multinomială Neagricol, nemanual, mediu rural Neagricol, manual, mediu rural Navetiști sat-oraș (în principal neagricol) Profesioniști și tehnicieni Lucrători în servicii și funcționari Muncitori neagricoli calificați
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
rural Navetiști sat-oraș (în principal neagricol) Profesioniști și tehnicieni Lucrători în servicii și funcționari Muncitori neagricoli calificați și necalificați Sursa: ACOVI 2002 Sondaj privind condițiile de viață în gospodării, INS. N=4828. R pătrat Nagelkerke=0,52. Categorie de referință - agricultori rurali. Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 10. Predictori pentru venitul total *la nivelul gospodăriilor rurale Coeficienți standardizați Nivel de semnificație Beta Stoc de educație la nivel de gospodărie .124 .000 Vârsta medie a adulților din gospodărie .058 .034 Numărul de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Ponderea ocupării forței de muncă* RNp Profesioniști, manageri și tehnicieni 11,4 4,4 RNs Lucrători în servicii și funcționari 6,8 5,4 RNm Muncitori neagricoli 19,1 9,0 Ucom Navetiști neagricoli rural-urban 26,2 13,1 FARM Agricultori 36,5 68,1 Total 100,0 100,0 Sursa: ACOVI 2002 Sondaj privind condițiile de viață în gospodării, INS. Diferențele față de cifrele pentru ACVI din Tabelul 1 provin din faptul că acolo se lucrează cu total navetiști, indiferent de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
deși trecerea de la un sector la altul nu este atât de univocă. Pentru a evita șomajul, o mare parte a persoanelor și-au căutat de lucru în agricultură, preponderent pe proprietățile moștenite și redobândite. Majoritatea acestor persoane au avut părinți agricultori. Astfel, a avut loc un „proces de extindere a sectorului primar” deloc caracteristic procesului de modernizare. Acest fenomen a fost subliniat și de către Cărțână, (2000,122). Creșterea șomajului a creat tensiuni sociale considerabile. Ca urmare, s-a creat un cerc
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
persoanelor active este mai mare la oraș decât la sat, deoarece structura de vârstă a populației rurale este mai îmbătrânită decât cea a populației urbane. Aproape 70% a populației active lucrează ca angajați, o zecime sunt mici meseriași independenți, 13% agricultori particulari, alte 1,7% întreprinzători, respectiv 0,1% lucrători în colective agricole. 5,5% din populația activă sunt absolvenți relativ recenți aflați în căutarea primului loc de muncă. EMBED Excel.Sheet.8 Graficul 1. Distribuția populației active în funcție de principalele categorii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
principale În ceea ce privește structura ocupațională, există diferențe semnificative în funcție de tipuri de localități. Dacă în cazul orașelor este mai mare ponderea angajaților, iar ponderea angajaților din agricultură este de numai 0,9%. În mediul rural, însă, 32,4% din populația ocupată sunt agricultori, iar din analiza în funcție de sectoare reiese că și în celelalte categorii există lucrători agricoli (populația ocupată în agricultură). Ratele de ocupare, de activitate economică sunt foarte scăzute în România, neatingând separat valoarea de 50% nici în funcție de distribuția pe sexe, nici
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Conform rezultatelor ultimului recensământ rata șomajului în mediul urban a fost cu circa 15% mai ridicată decât în mediul rural, ceea ce în 1992 era încă invers. Între timp, mare parte a șomerilor din mediul rural a fost absorbită de categoria „agricultorilor particulari” sau au ieșit la pensie. Analizând aceste date se ivește întrebarea, dacă această rată foarte scăzută a populației active, respectiv a populației ocupate este specifică României sau nu. Încercând să răspundem la această întrebare, am comparat datele de activitate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Polonia în 1990 față de perioada anterioară (pe lângă România), iar în Ungaria în măsura cea mai nesemnificativă, deoarece, datorită îmbătrânirii populației, acolo fenomenul a început mai repede (idem 2000.126-127). O altă trăsătură a structurii ocupaționale din România este că ponderea agricultorilor particulari cu venituri mici depășește cu mult ponderea lucrătorilor din agricultură din alte țări est-europene. În vederea unei analize mai temeinice a acestei trăsături, în cele ce urmează vom analiza distribuția populației curent active din cadrul populației active în funcție de sectoarele economiei naționale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
vârf și legislatori 343 015 4,0 Ocupații intelectuale și științifice 725 730 8,2 Tehnicieni, maiștri și asimilați 861 546 9,7 Funcționari administrativi 415 190 4,7 Lucrători operativi în servicii, comerț și asimilați 757 628 8,6 Agricultori și lucrători calificați în agricultură silvicultură și pescuit 1 974 359 22,4 Lucrători calificați și meșteșugari 1 801 411 20,4 Operatori la instalații și mașini; 864 474 9,8 Asamblori de mașini, echipamente 659 587 7,5 și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
A scăzut, însă, considerabil ponderea diferitelor categorii de muncitori: numărul mecanicilor de la 15,3% la 9,8%, a muncitorilor calificați și a micilor meseriași de la 27% la 20%, deși în cadrul acestei categorii ponderea micilor meseriași a crescut. A crescut ponderea agricultorilor de la 18,5% la 22,4%, ceea ce este o consecință negativă a schimbării de regim, deoarece o parte dintre șomerii de durată proveniți din industrie s-au „ruralizat” și, întorcându-se la modul de viață al părinților, au revenit în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
menționat, totuși, că în România rata relativ scăzută a șomajului se datorează și unor manevre legate de evidența datelor, cum ar fi, de exemplu, includerea casnicelor în categoria inactivilor, populația numeroasă pensionată înainte de vârsta legală a pensionării, precum și înregistrarea ca agricultori particulari a lucrătorilor din agricultură care dispun de proprietăți foarte mici. În Polonia, de exemplu, unde ponderea lucrătorilor din agricultură este la fel de ridicată, persoanele care au proprietăți mici sunt înregistrate ca șomeri, adică este avută în vedere posibilitatea ca aceste
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de persoane pe gospodărie de 4,5 - peste media populației rurale a țării (4,4). Dintre aceștia, 95,8% erau români și 3,8%, țigani (Georgescu, 1945). În ceea ce privește ocupația, 91,3% din populația Drăgușului era reprezentată la acea dată de agricultori. 308 gospodării dispuneau de pământ propriu, cele mai multe (50,7%) fiind gospodării „mijlocașe”, cu o suprafață de teren agricol de 4 până la 8 hectare. Din cauza solului cu fertilitate scăzută, specific acestui sat de munte, mulți drăgușeni munceau pământul prin alte sate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
bază activitatea profesională. De exemplu, cadrele didactice de la Școala Generală Drăguș se întâlnesc destul de des în mediul privat, mai ales cu ocazia diverselor sărbători religioase, de 8 Martie, de revelion etc. Învățătoarele de la această școală au toate soții de profesie agricultori și, atunci când se întâlnesc, ei discută probleme legate de agricultură, se consultă și își dau sfaturi. În mod similar, fetele care lucrează la poștă și cele care sunt vânzătoare la magazinele din sat formează grupuri informale de petrecere a timpului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
strălucită, care învață în prezent într-o clasă pregătitoare pentru admiterea la universitate. Familia este foarte unită, fac sport împreună și plimbări pe jos în fiecare week-end. Mama este casnică, tatăl este funcționar superior. Familiile celor doi părinți erau de agricultori și locuiau în același sat. În mod evident familia este foarte unită. Această copilărie fără probleme a fost perturbată de un singur „eveniment”: Denise și părinții săi își amintesc de problemele pe care aceasta le-a avut atunci când a mers
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
produceau doar atât cât aveau nevoie pentru consumul propriu, nu exista o nevoie presantă de dezvoltare a relațiilor intercomunale. Așadar, într-o formă embrionară, relațiile internaționale au devenit necesare doar după realizarea primei diviziuni majore a muncii între păstori și agricultori, când a devenit disponibil un surplus de mărfuri ce puteau fi schimbate pentru alte produse sau puteau fi comercializate. Pe lângă schimbul de mărfuri, au generat relații intercomunale și amenințările din exterior, mai ales războaiele de pradă. În decursul secolelor și
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
dau pîine cerșetorilor” se referă, cu siguranță, la aleși, nu la auditori 130. La fel, etica maniheistă a muncii nu e probabil atît de revoluționară cum pare să implice același Augustin, afirmînd că e mai bine să fii cămătar decît agricultor, Întrucît „cel care dă bani cu Împrumut nu aduce suferințe Crucii de Lumină”. În realitate, după cum a remarcat P. Alfaric, deși e mai bună decît agricultura, cămătăria este socotită un fel de furt, contravenind În mod absolut „Peceții MÎinii”131
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
forțate de cereale, dar și de floarea-soarelui, cartofi, fân, lapte, carne, lână ș.a.m.d., rămase atât În amintirea oamenilor, cât și În cărțile de istorie sub numele de cote. Statul confisca pur și simplu o parte importantă din recolta agricultorilor. Metoda era de inspirație sovietică, experimentată Încă din timpul războiului civil care a măcinat Rusia la sfârșitul primei conflagrații mondiale. Cotele au fost aplicate pentru prima dată În România În 1946, asupra unei țărănimi sărăcite de anii de război, de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
colective și „limitarea chiaburilor”. Prin vocea liderului său, Gheorghe Gheorghiu-Dej, PCR Își expunea politica față de populația rurală: „Ne sprijinim pe țărănimea săracă, strângem alianța cu țărănimea mijlocașă și ducem o luptă neîntreruptă Împotriva chiaburimii”17. Erau identificate cinci categorii de agricultori În România: 1) țăranii lipsiți de pământ, proletariatul agricol, cuprinzând 2,5% din totalul populației; 2) țăranii săraci, 57%; 3) țăranii mijlocași, 34%; 4) chiaburii; 5) resturile moșierimii, ultimele două pături cuprinzînd 7%18. Practic, din perspectiva comasării terenurilor În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
numită „Iug”, din iunie 1949, cei care alcătuiau majoritatea populației locale - țăranii - și care erau cei mai refractari față de puterea sovietică sunt nevoiți să-și schimbe atitudinea. Frica de o nouă operațiune, poate de o mai mare amploare, a determinat agricultorii individuali să renunțe la gospodăriile lor și să accepte compromisul cu regimul sovietic, un regim care dăduse de Înțeles că nu va cruța nici un fel de protestatar ori rebel. Mai ales că cei deportați În iunie 1949 erau incluși În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
lupă (3); micuță (3); ploaie (3); albină (2); furnică (2); furnicuță (2); greiere (2); înțepătură (2); mărunt (2); ceva mic (2); mica (2); micuț (2); miniatură (2); mișcare (2); muscă (2); neagră (2); om (2); omidă (2); pitic (2); admirație; agricultor; albina; alergie; apreciere; aspră; baladă; balaur; balenă; buburuză; bucurie; cară; carte; cărătoare; chin; ciudată; colonie; cooperare; deranj; desene; diabolică; dibăcie; dispoziție; drăguț; drum; durere; elefant; făptură; ființă; firav; firimitură; formica; forță; frică; gingășie; gîndaci; glas; grabă; grăunte; grăunțe; grijă; hărnicuță
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
frate (2); frunte (2); gospodar (2); ins (2); liber (2); națiune (2); neam (2); nebunie (2); păcat (2); pămîntean (2); persoana (2); puternic (2); sclav (2); societate (2); specie (2); superioritate (2); tata (2); tîmpit (2); umanitate (2); zăpadă (2); agricultor; amabil; animală; antropologie; apropiat; armonie; avocat; bani; băiat; bătrîn; bestie; blînd; blîndețe; bun și rău; buni; bunicul; calitate; caracter; casă; căutare; celebritate; cerință; cetățean; chimie; cîine; complexitate; complicare; comunicare; conștiință; corp; creier; cuminte; cumsecade; cunoaștere; cunoscut; cunoștință; curaj; cuvîntătoare; darnic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); murdar (2); piatră (2); plai (2); planeta (2); putere (2); rădăcini (2); sacru (2); sferă (2); sfînt (2); sicriu (2); soare (2); străbun (2); strămoșesc (2); teluric (2); trudă (2); țărm (2); ud (2); vegetație (2); verdeață (2); acces; agricultor; arat; aspru; ceva astronomic; bătrînă; belșug; brumă; bun; bunăstare; călătorie; ceartă; cenușă; cerc; cereale; chirpic; civilizație; cînt; comoară; copac; cor; corp; crater; crăpat; creștere; cultivare; cultură; culturi; curat; datină; deal; decizii; domn; dragoste; foame; foc; fotbal; fragil; frumusețe; frunze; fundament
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
întocmi, aproba și executa cu deficit bugetar. B) Bugetul asigurărilor sociale de stat se află pe plan secund, ca importanță după bugetul de stat, având rolul constituirii resurselor bănești necesare finanțării de asigurările sociale de stat a: pensiilor; pensiilor pentru agricultori; concediilor de maternitate și de îngrijire a copiilor, până la vârsta de doi ani; ajutoarelor pentru tratament balnear; ajutoarelor pentru deces; indemnizațiilor pentru incapacitatea temporară de muncă, din cauză de boală sau accident. Prin intermediul bugetului asigurărilor sociale de stat se constituie
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
acum 6000 de ani, în paralel cu apariția filosofiei taoiste. Trei împărați au jucat un rol preponderent în istoria ei: • Fu Xi: împărat filosof și matematician, autorul lucrării Yi King și a legilor numerologice ale organizării Universului; • Shen Nong („Divinul Agricultor”): împărat pasionat de agricultură, este autorul primei farmacopei vegetale; • Huang Di („Împăratul galben”): cel mai cunoscut împărat medic care a scris cel mai vechi tratat de acupunctură, studiat încă în zilele noastre, Huang Di Nei King Sou Wen („Clasicul internistului
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]