179,567 matches
-
din patul său germinativ, Marcel Iancu negociază spațiul, volumul și ritmul din arhitectură, dar și tonul, tușa, forma și compoziția în pictură. De fapt, atît în pictură, cît și în arhitectură el este fundamental un desenator. Iar desenul nu este aici neapărat o tehnică, ci o calitate a privirii și o formă de construcție mentală care pot fi superioare - și de multe ori sînt - uneia sau alteia dintre expresiile finale. În acest context, arhitectura și pictura devin mai convingătoare în ceea ce privește orizontul
Destine europene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13577_a_14902]
-
nu mi se pare că “literatura mare, «adevărată» pierde prin evitarea pornografiei” (pag. 288), pentru simplul fapt că de Sade, D.H. Lawrence, Apollinaire și Philip Roth există an de an în syllabus-urile departamentelor de Litere. Dar lucrurile nu se opresc aici: din mijloc de delectare corporală, filmul porno devine și instrument de autoanaliză: “Cu eroii filmului erotic “compătimești”, te identifici, filmul porno te îndeamnă să te privești pe tine însuți din exterior, cu răceală critică și cu luciditate ironică” (pag. 293
Pe filiera pornografică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/13567_a_14892]
-
a dreptul plată, sau, cum ar spune Mateiu I. Caragiale, «lucie ca o baltă»... Orașul păstra amintirea portului levantin dintre cele două războaie; orașul vechi, lipsit de orice legătură cu noile cartiere stereotipe de blocuri. Patina provinciei se resimțea și aici, ca și inerția, însă marea te putea face să uiți de ele”. Sau, dimpotrivă, am putea adăogi, era în măsură a le aprofunda vizionar... Semnificativ, confortul scriitorului de stirpe meridională se exprimă uneori, ca la nenea Iancu cel paradigmatic, prin
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
interval de două mii de ani, de la eroismul antic și pînă la dizolvarea figurației, Paciurea, de pildă, dar în mod și mai convingător Brâncuși sau, astăzi, Vasile Gorduz, traversează în rezumat ca experiență personală. Enciclopedismul marilor naratori deja amintiți se regăsește aici în inepuizabilul inventar de forme, de sensibilități, de percepții și de filosofii ale lumii vizibile care acoperă cam totul, atît prin diversitatea stilisticii, cît și prin repetatele schimbări de perspectivă. Dar dacă enciclopedismul narativ are, în articulațiile sale principale, o
Mic inventar de comportamente culturale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13554_a_14879]
-
și profunzime, sunt inteligente fără a fi arogante, sentimentale fără a fi melodramatice. Apelul la profesioniști cu nume și renume pentru regie și decor (Alexandru Tocilescu și Dragoș Buhagiar la Oase pentru Oto și Alexandru Dabija și Dragoș Buhagiar la Aici nu se simte) scot reprezentațiile din sfera serbării școlare cu ifose care maculează atât de des exploziile adolescentine ale inovației teatrale. Două femei la margine de șosea îi pândesc pe eventualii clienți. Una e o profesionistă a traseului, cealaltă are
Ore verzi by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13576_a_14901]
-
golani, care asistă la spectacol din-afara barierelor, caută să bruieze spectacolul și să-și bată joc de teatrul călător, strigînd ostentativ :”Iisus trăiește”, fără să-și dea seama că ei ar fi cei dezavantajați. Socialismul în chip de schelet De-aici s-a sfîrșit cu tot RDG-ul”, acestea sunt primele cuvinte conspirative ale femeii care ne ghidează prin clădirea care a fost odată Palatul Republicii de la Berlin. Construit în anii ’70, a găzduit evenimente politice și culturale, restaurante și cafenele
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
înmormîntare clasa a treia, chiar dacă senatul ar dori o piatră de mormînt în stil clasicizant. Urcăm diferite nivele, apropiindu-ne de cerul înnourat, pînă ajungem în marea sală cu o capacitate de 5000 de locuri. “Ce spectacole formidabile am văzut aici”, se entuziasmează o bătrînică de proveniență estică. Este adevărat, dar epoca spectacolelor de varietăți, cum se prezentau în această sală, s-a cam terminat, chiar la televizor se preferă serialele, competițiile și pornografia. Presupun că și acesta ar fi fost
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
din domeniul tehnicii, al științelor, în care imaginația inventează noi îmbinări ale realității, precum în science-fiction sau în domeniul tradițiilor religioase în care imaginația vizionară permite conținuturi sensibile, vizuale a ceea ce se poate întîmpla după moarte ori la sfîrșitul lumii. Aici imaginația dezvăluie alte moduri de existență decît cele pe care lumea ni le permite să le observăm și constatăm. numeroase reviste și publicații sînt consacrate imaginarului; nu pomenesc aici decît Caietele Gaston Bachelard și Buletinul Centrelor de Cercetare a Imaginarului
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
a ceea ce se poate întîmpla după moarte ori la sfîrșitul lumii. Aici imaginația dezvăluie alte moduri de existență decît cele pe care lumea ni le permite să le observăm și constatăm. numeroase reviste și publicații sînt consacrate imaginarului; nu pomenesc aici decît Caietele Gaston Bachelard și Buletinul Centrelor de Cercetare a Imaginarului, pe care le coordonați. Ce ați putea să ne spuneți despre această înflorire a cercetării asupra imaginarului în a doua jumătate a secolului al XX-lea, a stării sale
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
of two villages. Căci sufletele noastre bune și ușoare se găsesc la Doi Mai și în Vama Veche, unde ne așteaptă sosirea văratecă a trupurilor. Și trupurile ne lasă în leneșă extază s’aicea fim, iubim și scrim. Ubi-s, cînd aici erau ? Tanti Aneta, a cărei casă fusese pictată de Marina Carafoli, grande dame (cum doar Ioana Crăciunescu acum și Bizi Cantacuzino jadis) a cărei siluetă îi dădea trestiei pascaliene stilul unui trup - tanti Aneta care, cu o vorbă, îți ghicea
Vama dintre doi mai by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/13587_a_14912]
-
alții revin mai rar, ori mai organizat (Tudor Brătescu a montat o reîntîlnire a doivamaioților occidentalizați într-un iunie de-acum cîțiva ani, deși de mulți mai ușor dau de ei la Toronto sau New York decît la Doi Mai). Dar aici sînt, sigur și neclintit, Dana și Liviu Papadima, negri în august și zvelți mereu, și Rodica Zafiu, deși ea s-ar ascunde pînă și în Sicilia ca să nu-i mai tundem noi unghiile, și Miki Gînju, a cărei voce dăruită
Vama dintre doi mai by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/13587_a_14912]
-
adoratorii cînepei? Ori blehătinzii de la „Ovidiu” molfăind castraveți murați dimineața? Ori jucătorii de bridge și diplomat (ba chiar și de whist și yums)? Ori căluții de mare, pe care cine să nu vrea să pună șeaua? Ori tu; și tu? Aici sîntem toți !Ca-ntr-un Macondo, cei plecați în alte lumi se întorc fără greș la vama dintre doi mai - unde totu-i à trois - ca într-o arcană ce-i știe cuprinde și dulce și-amar pe toți: who
Vama dintre doi mai by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/13587_a_14912]
-
în alte lumi se întorc fără greș la vama dintre doi mai - unde totu-i à trois - ca într-o arcană ce-i știe cuprinde și dulce și-amar pe toți: who’s who and with whom. În aristocrație doivamaiotă aici sîntem umbrele soarelui. Pe Nietzsche gîndul eternei reîntoarceri l-a întîlnit la munte, dar el era de sușă protestantă, nu plajnic ca noi, prin care timpul trece și doar așa rămîne; eu, pentru a putea reveni pe dată, voi să
Vama dintre doi mai by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/13587_a_14912]
-
acuma drumu’ la spermă. Fabrica de fete de lângă mine (...) Fabrica de fete face concurență cu mine și nu mă lasă să-mi scot p...” Și încă: „Ce p... mea e ăla? (...) Acuma chiar că miroase a excitație în jur. Stai aici și învață că p... rase le place la bărbați.” În orice caz, noua proză, care „va schimba fața romanului românesc”, n-a pătruns ușor până la dl I.B., ci a trecut pe la „Ștefan Agopian, care le-a citit fără să-și
Un debut... fulminant? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13599_a_14924]
-
între nori la New York” și evocarea târzie: „țintirim verde, pe care l-am văzut, de-atâtea ori în vis,/ la Blaj și la Brașov,/ la Arad și la Viena,/ la Sulmona și la Padova,/ la Roma și la Varșovia/ și aici, la Madrid,/ și pe care îl voi vedea, poate, într-o bună zi în țara mea descătușată.” Fascinat de traiectoria propriei vieți, vibrarea lui Aron Cotruș pe cunoscutele deja, noi spații, determinate geografic, congestionează febre în înțelesul numelor orașelor peste
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
bisericești ortodoxe române din comuna Hașag (tom, pagină, număr de înmatriculare) și certificatul de deces, eliberat de spitalul din Los Angeles, unde a fost internat, County Harbor Hospital, și unde i s-a curmat firul vieții, la 1 noiembrie 1961. Aici sunt înregistrate datele personale, motivul decesului, ocupația „poet, atașat de presă, domeniul de activitate, ziaristica.” Urmează precizarea cine a transmis informațiile. Este o angajată a spitalului, Paula Gibson, în calitate de prietenă, cu care Alexandru Ruja a purtat corespondență. Între aceste praguri
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
de Aron Cotruș, „Sfântul Vasile” din Blaj și „Șaguna” din Brașov; Arhivele Naționale. Filiala Arad, Primăria municipiului Arad; un Decret regal, dat în 11 mai 1932, prin care i se conferă lui Aron Cotruș, atunci sublocotenent, o medalie. Se menționează aici că a luptat în războiul pentru întregirea Neamului 1916-1918, în Legiuni și în Corpul voluntarilor ardeleni-bucovineni. Ecourile războiului își găsesc rezonanța în Sărbătoarea morții, volumul de poezii în al cărui fond liric se simte „o anume înfiorare în fața grandiosului sinistru
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
și’ar găsi Hristos./ Ai fi o umbră în noaptea lor,/ Pe care dimineața îi găsește îmbrățișați...// Ce’ar fi să mori toamna/ Odată cu merii. Vânzătorii?/ Ți s’ar face leagăn în carnea lor/ Și pe creanga lor ar scrie:/ Aici hodinești Tu, robul lui Dumnezeu./ Sau foc din lemnul lor/ Va aduce’n amintire pe cel ce ai fost...// Dar dacă te uiți pur și simplu/ Și vezi cum mor merii, Părinții.../ Blestemul lor va fi colindul/ Pe care îl
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13603_a_14928]
-
realizării sentimentale a Nataliei și îndepărtatul New York din zilele noastre se fixează fruntariile unei narațiuni având în prim-plan o eroină evreică prin naștere, româncă prin darul graiului, stăpânit în toate cutele sale, o eroină intelectuală, scriitoare de asemenea, - de aici și ezitarea de a considera Singurătatea alergătorului de cursă scurtă o autobiografie sau un dar al ficțiunii - problemă secundară, în fond! „Multă vreme am fost convinsă că mie nu mi se poate întâmpla nimic special - mărturisește vocea care spune eu
Pe portativul a trei meridiane by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13613_a_14938]
-
spus, au drept deslegare ceva ce se poate spune în gura mare, fără să roșești. Dimpotrivă cele ce ți se par mai cum se cade la cimilit, acele au, pe rudă pe sămînța, răspunsuri mai «anapăda»”. Cred că rezultă de aici interesul deosebit pe care aceste observații și fenomenele la care se referă îl pot avea pentru sociolingvistică, pragmatică, antropologia lingvistică; pentru a înțelege mai multe despre uzul actual și trecut al limbii române populare (în ce măsură limbajul vulgar e tabuizat sau
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
Păcală, ne reîntîlnim în alte cîteva locuri: 1. La pagina 40, ca „Director General” al revistei; 2. La paginile 1 și 6, ca semnatar al textului Filmul ca profesiune și crez estetic, din care extrag cîteva pasaje: „Fiindcă suntem cu toții aici, zicînd și făcînd, în această zi de februarie geros, mă înclin în fața Domniilor-Voastre mulțumindu-vă că ați avut răgazul să vă aplecați asupra lucrării personale, Teză de Doctorat, intitulată Comedia cinematografică românească. Tipologie și limbaj, cu subtitlul «Filmul ca profesiune
Umorul masochist by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/13621_a_14946]
-
audă pe scenă, fără a fi falsificată nota. - Sunteți un regizor care se interesează de spectacolele sale atîta timp cît acestea se joacă. Ați revăzut „Unchiul Vanea” după un an, la un festival în Mexic, și apoi după doi ani aici, pe scena „Bulandrei”. Este o punte în timp: cum ați trecut-o, cum ați găsit spectacolul? - E o trecere dificilă. Știu asta din interior, pentru că sînt și actor. Din păcate, după un timp, majoritatea spectacolelor realizate se schimbă într-o
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
de la premieră. Cînd se merge în turneu, neapărat se repetă pe scena pe care se va juca, pentru a reînnoi structura, a împrospăta emoția, ceea ce are apoi un efect extraordinar. Acest lucru menține în formă teatrul lui Dodin. Dacă eram aici în acești doi ani, bineînțeles că repetam. Minunat este totuși că interpreții spectacolului doresc acest lucru, caz rar, căci de obicei ți se răspunde că nu are rost, că a fost premiera și de ce să mai repetăm. În simbioza noastră
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
povestea se schimbă. Eu însă trebuie să văd că ei sunt frați - cu o istorie și o biografie grea, cu intrigi, neînțelegeri, iubire, ură. Fără dragoste, o astfel de poveste nu poate exista. Întorcîndu-mă la ideea de familie, simt că aici sînt într-o familie, nu numai la repetiții. Cu Victor Rebengiuc și Mariana Mihuț am o relație aproape familială, am o afecțiune aparte pentru ei, căci uneori îmi amintesc de părinții mei. - Un astfel de sentiment ajută la repetiții? - Bineînțeles
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
alt teatru din București ați accepta să puneți în scenă? - Sînt mereu presat de timp. Am la dispoziție trei luni pe an, vara, cînd pot să vin. Exact atît cît aș face un spectacol. Dacă ar fi timp, aș veni aici și pentru un an, să montez în diferite teatre. Am discutat deja despre posibilitatea de a monta iar în România, în vara anului 2005. - Nu doriți să jucați? - Îmi doresc foarte tare acest lucru. - În spectacolele dumneavoastră? - Nu. Nu-mi
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]